GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Dumnezeu este pretutindeni! Divinitatea nu este limitată de spațiu sau de timp, astfel că putem rosti alături de catolici: „Hristos a Înviat! ”
Am văzut anul trecut câteva imagini cu o mănăstire catolică edificată lângă București care m-a impresionat prin arhitectură și simbolistică. Este ceva nou pentru arealul românesc – interpretare, simbol și arhitectură, așa cum este și biserica ortodoxă „Sfinții Ioan Botezătorul, Teologul și Gură de Aur” din cartierul Micești, Alba Iulia (despre „Arca lui Noe” am scris câteva cuvinte în acest articol: vezi impresii). Astfel că în ajunul Paștelui catolic, ieri după-amiază, am trecut pragul Mănăstirii Părinților Carmelitani Desculți.
Localizare. Mănăstirea este situată în satul Ciofliceni, comuna Snagov, județul Ilfov; adresa oficială: Șoseaua Ciofliceni, nr. 54. Se merge pe DN 1, se depășește localitatea Săftica și chiar înainte de a ajunge la Lacul Tâncăbești se virează dreapta pe DJ 101B spre Vlădiceasca – din intersecție până la ansamblul religios sunt circa 3 km. Distanța între Piața Presei Libere și Mănăstirea carmelitană este de aproximativ 25 de km. Există spații de parcare în incintă, bine semnalizate și încăpătoare.
Cine sunt carmelitanii desculți? Ordinul carmelitanilor reprezintă o congregație masculină de drept pontifical aparținând de Biserica Catolică. Ordinul călugăresc a apărut în veacul al XIII-lea, în zona Muntelui Carmel (nord-vestul Israelului), atunci când un grup de schimnici latini au primit reguli de organizare de la Patriarhul Ierusalimului, reguli centrate în jurul ideii de meditație. Bogăția naturală și rodnicia lanțului muntos Carmel au condus către asocierea cu protecția Sf. Fecioare Maria. După părăsirea Carmelului, după ocuparea Țării Sfinte, călugării carmelitani s-au numit în Europa: „Frații Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel”. În secolul al XVI-lea are loc o reformă a ordinului, revenindu-se la regula primordială: „meditația – rugăciunea continuă – dialogul cu Dumnezeu”, reformă în urma căreia se naște Ordinul Carmelitanilor Desculți. Carmelitanii desculți împletesc viața contemplativă (exerciții spirituale, reculegeri) cu activitatea pastorală și munca misionară. Mai multe despre istoria ordinului aflați de pe site-ul oficial: carmelitanisnagov.ro/new/ ... inul-carmelitan.
În România ordinul călugăresc a venit în anul 2000, primii părinți carmelitani provenind din regiunea italiană Veneto. În anul 2003 începe proiectul construirii complexului mănăstiresc de la Ciofliceni, între 2012-2015 se ridică Biserica Carmelului; cu sfințirea acesteia de către arhiepiscopul de București, IPS Ioan Robu se încheie amplul proiect religios carmelitan din Snagov.
Vizita. Având drum în zonă mi-am adus aminte de această mănăstire, dar imediat am oscilat între a mă abate de la drum ori ba, știind că în acea seară urma să se desfășoare Liturghia Învierii Domnului. Până la urmă am hotărât să merg până acolo; de la intrare în satul Ciofliceni am mers mai încet pentru a identifica poarte de acces – nu aveți cum să o ratați, un frumos gard de lemn, o poartă mică acoperită și o troiță străjuiesc punctul de acces. Urmează o alee asfaltată (circa 200 m), accesibilă auto, mărginită de arbori pitici ornamentali. În capăt panouri informative mă îndrumă spre parcare: stânga sau dreapta. Nu se zărește țipenie de om sau urmă de autovehicul; parchez în dreapta și cobor în fața construcțiilor.
Un front larg de clădiri îmi ocupă câmpul vizual: o biserică iese în evidență cu un acoperiș aparte, ascuțit, zvelt; un turn pătrat veghează întreg ansamblu monahal, corpuri de clădire cu etaj completează priveliștea. Albul e prezent peste tot, până și pe gazonul îngrijit mai rezistă câteva grămezi de zăpadă albă. Mă îndrept spre biserică, totul e aranjat cu rigoare, nimic nu pare azvârlit sau așezat fără un scop. O ușă mare, având drept mânere două litere, și două uși laterale facilitează accesul în biserica intitulată Regina Carmelului. Prin geam observ un bărbat care trebăluia înăuntru, dau să bat în geam, nu se aude nimic – e din cristal gros; atunci îi fac semn energic cu mâna – mă observă și deschide ușa. Îmi spune că se ocupă cu aranjamentele pentru slujba de Paște din acea seară – aranja lumânări albe într-un coș. Îi explic scopul vizitei mele – pur turistice și de descoperire – și îmi cer scuze că poate deranjez. Nu e nici un fel de problemă, îmi răspunde italianul înalt cu față blândă într-o limbă română destul de bunicică. Da, era italian venit de 5 luni în România și s-a comportat exemplar și admirabil. Mi-a explicat anumite simboluri în biserică, m-a condus prin mai multe corpuri de clădire, mi-a spus că pot face fotografii, mi-a oferit câteva vederi gratuit. Am achiziționat cu 10 lei și un ghid al complexului carmelitan, bine întocmit și ilustrat (ordinul călugăresc are editură proprie).
Biserica este impresionantă, arhitectura deosebită, mozaicurile superbe, vitraliile inedite, basoreliefurile speciale. „Coastele” lamelare ale grinzilor de sprijin au fost realizate în Italia și asamblate aici. Arhitectul Tudor Rădulescu și echipa sa, împreună cu slovacul Andrej Stepanciuc au realizat această adevărată operă de artă. Biserica a fost catalogată cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa de către preotul iezuit Marko Ivan Rupnik, realizatorul mozaicurilor și vitraliilor. Mozaicul din absida altarului îl înfățișează pe Hristos încoronând pe Maria Regină, având alături sfinți din tradiția carmelită, dar și română (ex. Sf. Ioan Paul al II-lea, Fericitul Vladimir Ghika). Am admirat amvonul, crucifixul suspendat „între cer și pământ”, icoana „Maicii Domnului de pe Muntele Carmel”, turnul euharistic, altarul, cripta, mozaicurile de pe peretele posterior. Nu vă pot reda în cuvinte culorile, perfecțiunea îmbinărilor, viziunea autorului, munca depusă pentru obținerea acelor mozaicuri superbe. Vitraliile de culoarea mierii sunt superbe, imaginile trasate manual și scrisul de mână erau luminate de soarele de primăvară. Basoreliefurile rotunde din lut (arse într-un cuptor din spatele mănăstirii) sunt „sparte” în trei scene, fiecare cu simbolistică proprie. Am privit toate acestea învăluit de sunetul muzicii de orgă pe care o doamnă îl revărsa în biserica luminoasă., în avanpremiera Paștelui.
Italianul m-a condus pe culoarele strălucind de curățenie, cu flori pe toate pervazurile ferestrelor, și mi-a arătat sala de mese a călugărilor, biblioteca, sala de mese și clădirea dormitoarelor pentru pelerini, cele două săli de conferință, două curți interioare (simbolul capului de cal este prezent în multe locuri).
Concluzii. Am poposit timp de 45 de minute la Mănăstirea Părinților Carmelitani Desculți din Snagov unde fiecare obiect, element arhitectural ori scenă are o simbolistică religioasă clar delimitată, fără ajutorul unui ghid sau a broșurii informative „nu vezi” anumite lucruri. Pe site-ul oficial al ordinului găsiți informații amănunțite: carmelitanisnagov.ro/new; mănăstirea se poate vizita zilnic între orele 08.00-12.00 și 15.00-17.00. Recomand o vizită la această mănăstire unde religiosul se împletește cu arta și frumosul.
Papa Francisc, Calea Crucii, Vinerea Mare, 2018: … rușinea pentru că generațiile noastre lasă tinerilor o lume fracturată de diviziuni și de războaie; o lume devorată de egoism unde tinerii, cei mici, bolnavii, bătrânii sunt marginalizați…
Trimis de tata123 🔱 in 01.04.18 14:09:06
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SNAGOV.
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Biserici, mânăstiri în București și împrejurimi, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)
@tata123: Este o biserică atipică pentru noi, românii. Asta nu-i știrbește cu nimic din frumusețe, eleganță și bun gust arhitectural. Tavanul cu grinzile deosebite îi ridică valoarea estetică, la fel și mozaicurile.
În P16 înscrisul este în limba română. Mă întreb dacă numai enoriașii catolici au acces la slujbele lor, și, mai înainte de toate, ce fel de „slujbași” ai bisericii își fac serviciul religios acolo. Trebuie, musai, să aparțină acestui ordin călugăresc? Și dacă „DA! ”, de unde sunt „recrutați” aceștia?
Am intrat pe saitul recomandat și nu am aflat prea multe.
Felicitări pentru articol!
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Mi-au plăcut mozaicurile.
Crucufixul din P06 este o copie a Crucifixului lui Cinabue aflat în Basilica Santa Croce din Florența și care datează din 1288. Avariat la inundațile din 1966, după restaurare a fost amplasat într-o capelă laterală și așezat foarte sus. Voi posta fotografia pe Prieteni, pentru comparație.
Un vot dat cu drag.
@doinafil: Mulțumesc pentru aprecieri. Ordinul călugăresc carmelitan este un ordin religios catolic care ține de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Cred că preoții țin slujbele în limba română și la acestea pot participa și alte persoane, nu doar cele de rit catolic. Biserica „Regina Carmelului” a fost ridicată la rangul de Sanctuar marian al Arhidiocezei Romano-Catolice de București (la fel ca Sanctuarele de la Cacica - vezi impresii, Maria Radna și Șumuleu Ciuc).
Italianul, care vorbea bine românește după doar câteva luni de la sosirea în România, a fost un om deschis care s-a străduit să îmi explice simbolurile din biserica lui; nu am avut nici un moment impresia că ar vrea să mă „atragă” spre credința lui, așa cum se întâmplă cu alte culte religioase.
Fotografii, știri, informații despre slujbe, întâlniri și diverse reuniuni găsiți pe site-urile: episcopiabucuresti.ro/eti ... anilor-desculti, photos.google.com/share/A ... 1VwejBmTW1xd0Jn sau catholica.ro/2010/04/23/a ... ori-din-romania.
@webmaster: Mulțumesc pentru dubla desemnare. Pentru mine această biserică catolică a Carmeliților Desculți a constituit o surpriză aparte din punct de vedere arhitectural și artistic.
@all: O interesantă filmare aeriană, postată pe canalul oficial de Youtube al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, puteți viziona la adresa web: youtube.
@tata123: Și eu mulțumesc pentru lămuriri! Am să intru pe site-urile indicate să aflu mai multe.
Să aveți o săptămână pre pascală cum o doriți!
@mihaelavoicu: Am privit fotografiile reprezentând Crucifixul lui Cimabue prezent în Basilica Santa Croce din Florența. E posibil să exite o oarecare asemănare, nu știu să descifrez tainele autorilor și simbolistica elementelor componente.
Informații despre simbolistica crucifixului suspendat „între cer și pământ” din biserica carmelitană am citit pe pagina oficială de web: carmelitanisnagov.ro/new/ ... afic/crucifixul.
Operele de artă realizate de preotul iezuit Marko Rupnik în lăcașul carmelitan din România (mozaicuri și vitralii) sunt prezentate și pe site-ul Centrului Aletti din Roma, al cărui director este preotul menționat mai sus (centroaletti.com/ing/oper ... europa/131a.htm).
Mulțumesc pentru lectură, ecou și vot.
@doinafil: Mulțumesc asemenea.
Preotul iezuit sloven Marko Ivan Rupnik a mai realizat în România un mozaic de mare valoare artistică, de data aceasta într-o biserică ortodoxă: Biserica Schimbarea la Față din Cluj Napoca (b-dul Eroilor nr. 24-26). Imagini găsiți pe site-ul Centrului Aletti din Roma: centroaletti.com/ing/opere/europa/40.htm.
Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în zona Snagovului, SNAGOV" (deja existentă pe sait)
@tata123:
Mulțumesc pentru informație! Am intrat pe site-ul recomandat și am văzut acel mozaic. Este, într-adevăr, de excepție! Faptul că este realizat din pietricele acoperite cu aur (foiță sau pulbere?!) ridică valoarea întregului ansamblu realizat de autor.
Când am să ajung și la Cluj, n-am să ratez vizitarea acestui lăcaș de cult!
Să aveți un Paște cu liniște și bucurie!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2024 O capodoperă de arhitectură religioasă din sec XXI: Manastirea călugărilor Carmelitani desculţi din Ciofliceni — scris în 17.03.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Părinți Carmeliți Desculți — scris în 09.07.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2018 În mijlocul lacului, pe ostrov – Mănăstirea Snagov — scris în 05.04.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2018 Grădina Vlahiia din Snagov – un proiect de suflet devenit un colț de rai — scris în 28.04.18 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jun.2012 Mânăstirea Snagov şi ciudatul călugăr care slujeşte acolo — scris în 23.11.14 de Locomotiva din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2012 La Snagov — scris în 23.04.12 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2010 Palatul Snagov - o capodopera arhitecturala — scris în 14.10.10 de sandu.53 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ