La plimbare prin Sângeorgiu de Pădure și prin împrejurimi

TIPĂREȘTE

În ultimii doi am am petrecut câte un sejur în stațiunea Sovata. Aș putea spune chiar că Sovata devine încet-încet una dintre destinațiile noastre favorite de vacanță, mai ales că plănuim deja un nou concediu acolo pentru vara viitoare. În acest articol nu o să insist asupra posibilităților de petrecere a timpului prin stațiune (am făcut acest lucru aici sau aici), ci vreau să vorbesc despre ceea ce am vizitat noi într-o zonă aflată la aproximativ 30 de kilometri depărtare de Sovata.

Într-o dimineață, planurile inițiale ne-au fost schimbate de apariția unor nori groși deasupra stațiunii. Am servit micul dejun și ne-am hotărât să plecăm la plimbare cu mașina, întrucât soarele întârzia să apară, iar de bălăceală în lacul Ursu nu aveam chef pe o așa vreme mohorâtă (și destul de friguroasă pentru jumătatea lunii august).

Am aruncat o privire pe AFA, am mai explorat un pic alte site-uri și destinația noastră pentru ziua respectivă s-a conturat – aveam să plecăm spre localitatea Sângeorgiu de Pădure, un oraș micuț aflat în județul Mureș. Probabil vă întrebați de ce am ales această destinație... Aflasem de pe internet că în zonă există câteva obiective turistice interesante – este vorba despre un castel și despre un lac de acumulare, așa că ne-am propus să le vizităm.

De la Sovata către Sângeorgiu de Pădure am mers pe DN 13A, o șosea excelentă care trece prin câteva localități (atenție la echipajele radar, am zărit unul într-o curbă – în localitatea Chibed, din câte îmi amintesc); drumul traversează o zonă cu pășuni și coline, ceea ce ne-a dat posibilitatea să admirăm din mers peisaje frumoase. După aproximativ o jumătate de oră am ajuns la Sângeorgiu de Pădure și am parcat mașina în centrul localității, în vecinătatea unui părculeț.

Zărisem în apropiere castelul Rhedey, clădire pe care am recunoscut-o din imaginile pe care le văzusem mai devreme pe internet. ”Această construcție cu două etaje este realizată în stil neobaroc, prima referire la castelul Rhedey făcându-se în anul 1647. În anul 1663, castelul Rhedey este fortificat cu ziduri exterioare și trei bastioane, iar forma actuală a fost dobândită între anii 1807 – 1809, perioadă în care contele Rhedey Laszlo mai adaugă un etaj în stil baroc vechi.” (Acest scurt istoric al clădirii este afișat pe un panou informativ din apropiere). Conform tradiției, se pare că acest castel a fost ridicat pe locul unei vechi mănăstiri catolice.

Am intrat în curtea obiectivului și am remarcat faptul că obiectivul a fost recent renovat. Parterul seamănă cu etajul, diferențe vizibile fiind doar la ornamentele aflate în partea de sus a ferestrelor de la etaj, dar și balconul amplasat deasupra ușii de la intrare. Ne-a plăcut faptul că la fiecare fereastră era amplasată câte o jardinieră din care se revărsau floricele roșii, adevărate pete de culoare pe fațada exterioară a castelului. Clădirea are baza de forma unui dreptunghi, iar unul dintre cele două hornuri înalte de pe acoperiș era folosit ca reședință de vară de către o familie de barze care cuibăruseră acolo; la momentul vizitei noastre, berzele nu se aflau la castel, după cum nu am putut da nici de vreun ghid care să ne prezinte clădirea în interior. Din păcate spun, pentru că obiectivul pare interesant!

Exista un program afișat (zilnic, între 10.00 și 17.00), iar tariful de vizitare era de 5 lei/adult. Am observat și faptul că în interior este amenajat un punct de informare turistică, cu atât mai mult am fost dezamăgiți că nu era nimeni pe acolo.

Am mai rămas vreo 20 de minute prin apropiere, explorând atât curtea castelului, cât și un părculeț din vecinătate. Mai trebuie adăugat faptul că în curtea castelului există un soclu pe care se află bustul contesei Rhedey Claudia (1812 - 1841) , cea care a fost stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Contesa este înmormântată într-o criptă aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure (biserica se află chiar peste drum de castel; am vizitat-o însă nu am făcut poze în interior, deoarece acolo era în desfășurare o slujbă). Interesant este faptul că acea criptă unde se află rămășițele pământești ale contesei Rhedey a fost zidită, fiind descoperită în anul 1935; s-a stabilit că este vorba despre contesa Claudia Rhedey după medalionul pe care aceasta îl purta la gât. Mai multe informații despre contesă pot fi lecturate aici.

După ce am terminat vizita noastră la castelul Rhedey și la Biserica Reformată, am urmat direcția arătată de un indicator din apropiere spre barajul și lacul de acumulare Bezid. Până acolo trebuie parcurși vreo 6-7 kilometri pe un drum județean, care este însă neasfaltat imediat după ieșirea din Sângeorgiu de Pădure. Am parcurs drumul cu viteză mică deoarece în urma noastră se ridica un nor serios de praf; drumul are și câteva zone cu denivelări.

A meritat însă plimbarea până acolo. Din loc în loc, există zone cu iarbă pe unde se poate ajunge până pe marginea apei, din ceea ce am observat este o zonă de picnic preferată de mulți. În zonă se construiesc multe case de vacanță, dar există și locuri unde se poate campa; de exemplu, pe partea cealaltă a lacului de acumulare se zăreau câteva zeci de corturi. Am mai avansat pe marginea lacului și am oprit apoi pentru vreo jumătate de oră; aveam în portbagaj o măsuță de lemn și câteva scăunele de picnic, astfel că am mâncat niște sandvișuri la iarbă verde și ne-am relaxat pe marginea lacului. În apropierea noastră se aflau vreo câțiva pescari, destul de norocoși judecând după peștii din plasele lor!

După ce am terminat de mâncat, am mai rămas vreo câteva minute în zonă și apoi am continuat să avansăm spre coada lacului. În apropiere se află localitatea Bezidul Nou, acest sat fiind înființat după niște evenimente nefericite. În urma construirii barajului de la Bezid, apele lacului de acumulare nou format s-au extins și au inundat satul Bezidul Vechi. În acest mod a dispărut înghițită de apele lacului o comunitate formată din 180 de case. În zilele de vară, atunci când apele lacului se retrag, ies la suprafață unele dintre ruine, dar și turla bisericii din localitate, lăcaș de cult care a fost la rândul său înghițit de ape. Construcția barajului a început în anul 1975, iar casele au fost scufundate în perioada 1988 – 1989.

Chiar la coada lacului am dat peste o lucrare comemorativă ce evocă evenimentele care au dus la scufundarea satului Bezid. Pe singurul perete ce a rămas în picioare din fosta localitate este fixată o placă de marmură neagră având următoarea inscripție: ”Acum satul Bezidul-Nou se află pe fundul lacului. Foştii locuitori ai celor 180 de case, răspândiţi prin lume, îl plâng şi azi. Slujitorii servili ai fostei dictaturi l-au demolat şi l-au inundat. Astfel au desfiinţat o comunitate unică din punct de vedere istoric şi religios – în care au trăit laolaltă familii de diferite naţionalităţi şi credinţă, în deplină înţelegere şi bună pace, de-a lungul secolelor. Rugile romano-catolicilor, unitarianilor, greco-catolicilor şi ale sabatarianilor ardeleni s-au muţit pentru totdeauna. Acest loc să fie simbolul toleranţei între religii.” Locul respectiv este împrejmuit, iar pentru fiecare dintre locuințele dispărute au fost fixați în pământ stâlpi de lemn sculptați, pe fiecare bucată de lemn fiind trecute numărul casei și numele proprietarului. O imagine impresionantă, completată de fotografii de mari dimensiuni cu localitatea dispărută, aliniate pe marginea aleii principale. Am privit în tăcere toate aceste lucrări comemorative, apoi am plecat înapoi către Sovata, urmând același drum ca la venire. Dacă am mai fi avansat pe drumul comunal din coada lacului, după alți câțiva kilometri am fi ajuns în localitatea Crișeni, unde se află un interesant Muzeu al Pălăriilor de Paie (la acest muzeu aveam să mergem în ultima zi a sejurului nostru, dar urmând o altă cale de acces).

Cei care ajung pe acele meleaguri pot alege itinerariul nostru pentru o ieșire de câteva ore. Consider că am aflat și că am văzut lucruri interesante, cu siguranță că aveam și mai multe de povestit dacă am fi putut vizita și interiorul castelului Rhedey. Cine știe, poate cu altă ocazie, ori poate că vreun alt AFA-ist se va dovedi mai norocos.

Ajuns la finalul acestui articol, vă doresc tuturor călătorii plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 7444 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI