„Cloșca” nu e acasă, e în Spania

TIPĂREȘTE

O miniexcursie pe sub dealurile Istriței este mereu binevenită având în vedere că este unul din ultimele weekenduri relativ calde de toamnă, iar peisajele din zonă sunt frumoase în orice anotimp. Una peste alta îmbini mai multe elemente: apropiere de București, priveliști deosebite, aer curat, relaxare, picături de istorie. Alegem această zonă de fiecare dată când căutăm un loc mai liniștit, nu foarte aglomerat și plăcut ochiului.

Accesul în zonă e facil, mai multe variante fiind viabile, în funcție de ce dorim să mai vedem în zonă (DN 1, A3, drumuri județene); cea mai scurtă variantă e oferită de aplicațiile de navigație și urmează o diagonală spre Mizil. Dar odată ajunși pe DN 1B, la poalele viilor adunate sub numele de Podgoria Dealu Mare, putem considera că suntem în apropierea „frumosului” .

Exploatarea calcarului în cariere și cultivarea viței de vie constituie atuurile de ceva vreme a localității buzoiene Pietroasele. Se adaugă vestigiile istorice care datează din toate epocile istorice: dacică (cetatea), romană (castrul), medievală (cruci de piatră), modernă (biserici).

Până să ajungem sub vârful Istrița (circa 750 m altitudine) ne-am oprit în afara satului pentru a privi crestele deluroase la poalele cărora stau ghemuite așezările omenești. Și pentru a culege o mână de nuci, câțiva coceni pentru un viitor grătărel. Dar mai ales pentru a gusta câțiva struguri mărunți, parfumați de bruma toamnei.

Tezaurul de la Pietroasele constituie o fabuloasă compunere de obiecte din aur datând din epoca migrațiilor – perioada vizigoților, vreo 40 kg inițial. Comoara care e cunoscută azi cu numele de Cloșca cu puii de aur mai are în componență doar 12 obiecte însumând aproape jumătate din cantitatea de aur inițială. Prin 1837 doi țărani care spărgeau piatră prin dealurile Istriței descoperă impresionantul tezaur.

Până să ajungă în sala Tezaurului de la Muzeul Național de Istorie din București piesele de aur trec prin întâmplări demne de un adevărat roman de aventuri. Locuitorii epocii contemporane marchează în 1979 locul presupus al descoperirii tezaurului cu un monument modest și o plăcuță informativă succintă.

Noi nu am găsit Cloșca acasă, și nici puii – nu mai este nici sub dealurile cătunului Pietroasa Mică, nici la București. A plecat în Spania! În perioada octombrie 2021 – februarie 2022 tezaurul de aur este expus, alături de alte piese de valoare, într-o expoziție de mare amploare numită Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane deschisă în Madrid Mai multe detalii găsiți pe site-ul oficial al muzeului madrilean (man.es/man/en/exposicion/ ... os-rumania.html), tot pe acel site web găsiți o broșură de prezentare (man.es/man/en/dam/jcr:6f5 ... cos-rumania.pdf).

Sosim pe șoseaua asfaltată până în buza ansamblului monumental construit cu bani europeni și inaugurat în 2020. Complexul integrează vechiul monument din 1979 și reușește să redea prin piese sculptate în calcar de Năeni importanța zonei Pietroasele: istorică (monumente și descoperiri arheologice) și economică (podgorii). Facem câteva fotografii și pornim la plimbare pe cărările din jur, culegem măceșe, ne „speriem” de un mare iepure de câmp care a țâșnit dintr-un tufiș.

Facem un popas mai lung pe o costișă acumulând cât mai mult din razele palide de soare. Scoatem din traistă merindele tradiționale și ne delectăm în aer liber cu gusturi autentice. Privim cu nesaț în zare spre norii care acoperă satele vechi de la poalele Istriței și respirăm aer curat. Ne încărcăm bateriile cu această atmosferă autentică.

După ce conăcim destul de mult în preajma acestui loc emblematic în domeniul descoperirilor arheologice am încercat să ajungem la cetatea dacică Gruiu Dării (celebră pentru „vasul-biberon” din neolitic – ziarulnatiunea.ro/2017/03 ... -la-gruiu-darii). La capătul satului Pietroasa Mică se termină asfaltul și începe un drum pietruit în rampă pe care nu m-am îndurat să zgudui autoturismul. Ar trebui să străbatem aproximativ 1 km pe jos, dar orele înaintate și lătrăturile unor câini în codrul străbătut de drum ne-au tăiat elanul. Rămâne să explorăm ruinele într-o zi de vară.

Concluzii. Zona viticolă Dealu Mare, întinsă pe teriotriul a două județe: Prahova și Buzău, oferă numeroase posibilități de petrecere a timpului liber, majoritatea în aer liber. Peisajele naturale încântă ochiul și sufletul, iar monumentele vechi ne completează cunoștințele, relaxarea este maximă. Nu ocoliți acest areal geografic!

P. S. Alexandru Odobescu este cel care a manifestat un stăruitor interes pentru creația artistică a cețoaselor timpuri dintre antichitate și evul mediu, interes dovedit prin studiul de o viață întreprins asupra acelui fabulos tezaur descoperit în părțile Buzăului, la Pietroasa, și care, cercetat până în amănunte și cu o lărgime de orizont până azi impresionantă, a însemnat și obiectul monografiei ce inaugura în cultura noastră spiritul științific modern, avea să scrie Răzvan Theodorescu într-o culegere de articole culturale.

Articole relaționate. Ținutul pietrei. Zona Năeni - (vezi impresii), Muzeul Crama 1777 din Valea Călugărească - (vezi impresii), Mănăstirea Vărbila - (vezi impresii).

---

VIZUALIZĂRI: 338 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI