De vizitat in zona Novaci / Ranca / Transalpina

TIPĂREȘTE

La Novaci pastoritul, una dintre cele mai vechi indelemniciri din istoria omenirii a fost transmis din generatie in generatie, pastrand stravechea ocupatie a poporului roman

Multi dintre localnici au pastrat cu sfintenie ca, indeletnicire, pastoritul, cu importanta covarsitoare pentru intarirea etnicitatii si unicitatii noastre. Meleagurile acestea ale Novaciului, strajuite la miaza-noapte de munti, iar la miaza-zi deschizandu-se spre imensitatile sesurilor, reprezinta cel mai bine urcatul si coboratul turmelor de oi in existenta pastorala a neamului romanesc pe firul transhumantei ancestrale.

Inainte de urcat la munte, cand oierii se pregatesc sa apuce cararile muntilor, are loc un mic popas, o petrecere de ziua lor, la care este adunata toata populatia Novaciului si oaspeti din tara si din strainatate. Este vorba de traditionala manifestare folclorica pastorala „Urcatul oilor la munte”, avand pana in prezent 41 de editii. Miile de participanti au prilejul sa admire in penultima duminica din luna mai, portul specific si curat al ciobanilor din diverse localitati ale tarii. Prin aceasta sarbatoare dar nu numai, Novaciul si-a capatata o identitate proprie.

Dupa aceasta sarbatoare viata pastorala se intoarce in golurile alpine. Oierii novaceni iau pieptis cararile muntilor. Muntenii sunt oameni deosebiti, cu o extraordinara inventivitate, care-si poarta cu stoicism meseria grea pe care au mostenit-o si au continuat-o.

O legenda spune ca atunci cand s-a impartit lumea, oierii, oameni ce nu se grabesc din fire, au ajuns ultimii in fata lui Dumnezeu, iar de aici au primit binecuvantarea sa aiba suflete usoare, sa se multumeasca cu mai putin.

Daca vei vrea sa poposesti si peste noapte, nenumarate porti deschise te asteapta, caci multi dintre localnici sunt angrenati in circuitul turismului rural. Indiferent ce ai de gand, sa nu pleci mai departe La Novaci pastoritul, una dintre cele mai vechi indelemniciri din istoria omenirii ce s-a fost transmis din generatie in generatie. Spun asta pentru ca si noi fara nicio suparare ne-am autoinvitat la stana Laviniei care in anotimpul rece cobaora de la munte tocmai in Campia Mare o comuna vecina cu Novaciul.

In fine, ne-am anuntat prezenta la ora mulsului si fara nicio problema Lavinia ne-a dat OK-ul dar cu conditia sa-i respecatm linistea, caci mulsul in conditii normale se face in perfecta randuiala, pe indelete si fara a brusca sau agresa mioarele.

Astfel ca in jurul orei 19, uracti intr-o masina de teren am traversat campul aflat in intrarea comunei Campul Mare cu o masina de teren in care ne gaseam noi doi impreuna cu varul meu si cei doi copii ai sai.

Mulsul oilor déjà era in toi, fata cea mica (cred ca avea vreo 12 ani) se afla in struga incercand ca faca fata afluxului de mioare care vroiau sa intre prin gaurile speciale care conduc oile la cel care le mulge. Sotul Laviniei, baiatul cel mare, un alt cioban si cu Lavinia se aflau in fata strugii la muls. De acest loc noi ne-am apropiat destul de mult si primeam mereu observatie sa stam mai departe deoarece speriem mioarele si ele are sa alunece in noroi.

Fiecare oita dupa mulgere fugea la drobul de sare aflat in imediata apropiere a strugi.

Culoarea oilor era rosie si noi ne hlizeam la ele pentru ca nu intelegeam de ce. Stand acolo pe margine toti 5 puneam intrebari ca la scoala ciobanilor iar cate unul din ei ne raspundea in cel mai cald mod posibil in timp ce isi vedeau de mulsul oilor. Si uite asa am aflat ca mioritele erau proaspat tunse si colorate in rosu caramiziu pentru ca urma uractul la munte dupa festivalul Urcatul oilor la munte, si atunci turma Laviniei urma sa se intersecteze cu alte oi de la propietari diferiti si probabil turma va fi consistent marita de la 450 mioare cat are in propietate Lavinia la circa 1000 de oi si impreuna vor efectua transhumanta.

O alta intrebare pe care i-am adresat-o Laviniei a fost cea referitoare la productia de branza si uite asa am aflat ca de la cele 450 mioare mulse odata dimineata si odata seara inchiaga pentru branza circa 120 de litri de lapte, si ca de la o singura oaie mulsa nu obtine decat un pahar de lapte. Si tot atunci am aflat ca Lavinia este novaceanca si de fapt dupa mulsul oilor pleaca cu laptele acasa la Novaci la (circa 15 km) unde urmeaza procesul de inchegare a laptelui si acest lucru intamplandu-se de doua ori pe zi. Motivul pentru care turma este asezata iarna in Campul Mare este simplu – aici a gasit teren propice pe care l-a arendat de la localnicii din Campul Mare.

Discutiile noastre cu ciobani au fost diverse de la activitatea de oierit la discutii economice, matematice si politice. Acum mi-am dat seama ca de fapt oieri din zona acesta sunt oameni modesti si care cu multa munca reusesc sa intretina o stana. Intr-un final ne-am luat la revedere de la ciobani si ciobanite si seara tarziu am fost invitati la Novaci acasa la Lavinia pentru degustare si achizitionare de produse.

In zona alpina a Novaciului (cea dinspre Ranca), intalnim destul de des panouri pe care scrie Obstea - cutare, fiecare din aceste obsti detin cirezi de vite sau turme de oi asa ca in drumul vostru pe Transalpina puteti incerca o vizita la stana.

Rog respectuos pe Web sa ataseze Cezar cu melodia Ciobanas cu trei sute de oi, selectata din emisiunea TVR, O data in viata.

---

VIZUALIZĂRI: 2934 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI