GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
„Good evening and good night” (filmul Dracula, 1931)
Dacă ajungeți spre A6, lăsați intrarea pe autostradă pentru câteva ore, opriți-vă o seară și o noapte și dați Lugojului ce e al Lugojului. Vă veți putea trezi îndrăgostiți de un colț din el, de o statuie sau de un balcon, de o cameră de hotel, de o bancă dintr-un parc, de un pod cu mușcate, de o librărie sau de o cafenea cu umbrele de pe străduța pietonală. Ca noi.
Am ajuns în Lugoj seara, nu îndeajuns de târziu încât să ne ducem la culcare, nici îndeajuns de devreme încât să ne îndepărtăm prea mult de Hotelul Tivoli, unde am găsit un apartament cu mansardă. Așa că, pentru cele câteva ore până la cină, am ieșit în centrul Lugojului, acolo unde este piața Iosif Constantin Drăgan și Primăria și am trecut podul de fier, o bijuterie realizată din metalul care a „hrănit” și turnul Eiffel și aproape la fel de vechi ca și colosul din Paris. Trecând peste faptul că acest monument istoric de o frumusețe desuetă ar trebui să devină exclusiv pietonal, podul din Lugoj își întâmpină trecătorii ca o gazdă amabilă și zâmbitoare, cu mușcate roșii și roz în brațe (a se citi în jardiniere). Dincolo de pod, pe dreapta, pe malul Timișului, veți găsi statuia lui Ion Vidu (cine nu a fredonat niciodată „Uite-așa se joacă fata” chiar și fără să-i știe autorul?), pe stânga Muzeul de Istorie și Etnografie, iar în față, aleea pietonală Alexandru Mocioni.
Bun, veți zice, orice oraș are aleea lui pietonală, nimic nou. Așa și este, în afară de faptul că totul este în Lugoj la o scară mică-mică și veche-veche - și înduioșează, ca o bunică. Primul aspect care m-a emoționat, după arhitectura absolut demodată, au fost panourile cu absolvenți din vitrina librăriei de pe colț: o practică de mult uitată în Oradea natală. Au urmat ceasul cu picior, cam tot atât de vechi precum podul (cel puțin designul exterior), fântânile arteziene și mai ales cinematograful Bela Lugosi, cu afișele filmelor din programul la zi și din programul următor în vitrine de lemn. Culmea era că din cinematograful acela mititel, probabil cu o singură sală, ieșeau și chiar intrau oameni!!!
Lugojul este un oraș vechi, cu clădiri vechi, de cel mult două nivele, în ale căror balcoane bogat ornamentate orice femeie s-ar simți măcar numai puțin (vorba fiică-mi) Julietă. Un oraș cu străduțe înguste, aducând mai mult a burg german sau a „hameau” francez decât a urbe din România secolului XXI. Ceea ce are modern se limitează la statui și monumente: statuile lui Iosif Constantin Drăgan în piața centrală și Eftimie Murgu lângă școala care îi poartă numele, bustul lui Filaret Barbu unde altundeva decât lângă o școală de muzică, busturile lui Ion Vidu și Mihai Eminescu, cel al generalului Ion Dragalina. Urmează monumentele: cel al Unirii, reprezentând un soldat în poziție de atac, cel al eroilor căzuți în al Doilea Război Mondial, cu o arhitectură modernă sub formă de Alpha și Omega, cu numele celor morți pe front gravate discret. Cam pe acestea le-am văzut noi, într-o seară și re-văzut dimineața următoare în Lugoj. Dacă aveți timp, mergeți până la Biserica ortodoxă, lângă care este fostul Liceu de fete (așa este cunoscută clădirea lugojenilor), pe frontispiciul căruia veți putea admira un mozaic surprinzător de bine întreținut, reprezentându-l pe sfântul Vasile cel Mare. Totul se poate vizita pe jos, la pas, cu opriri să ne udăm mânuțele la fântânile arteziene, să mâncăm o înghețată la cornet pe o bancă să nu ne pătăm în mers, să facem fotografii, să povestim cu un nene dintr-un parc despre Muzeul de Etnografie, închis la ora vizitei noastre.
Faima Lugojului este puțin ca cea a lui Bela Lugosi, actorul născut și crescut aici și de care toată lumea a auzit, dar pe care puțini l-au văzut jucând (personal, mi-l amintesc nu din Dracula, pe care nu l-am văzut, ci din Fiul lui Frankenstein). Un orășel modest și un actor discret, primul adăpostind comori de nebănuit pentru turistul grăbit, al doilea posedând un talent prea puțin exploatat la vremea lui și aproape necunoscut azi.
În rest, despre Lugoj, numai de bine și „Good evening and good night! ”
Trimis de ioana5 in 09.09.18 15:53:48
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ioana5); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@ioana5:
”Hotelul Tivoli, unde am găsit un apartament cu mansardă.
Ne-am bucura să putem citi impresiile tale de acolo scrise ca articol (review) nou.
Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestei destinaţii.
În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc)
Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@ioana5: Frumos text... un orășel din vestul țării, puțin prezentat pe AmFostacolo. Așezarea urbană de pe malul râului Timiș a fost influențată puternic de comunitatea germană și cea maghiară care a trăit aici. Aceste comunități au influențat toponimic, arhitectural, lingvistic, economic și cultural viața orașului Lugoj.
Arheologul și numismatul italian Domenico Sestini descrie Lugojul la 1780: Acesta este un târg mare sau un oraș, având o bună așezare pe o câmpie frumoasă lângă Timiș, are vreo 900 de case: locuitorii săi sunt sârbi, români și germani; multe familii grecești s-au așezat aici pentru a face negoț și își au și biserica lor. În vechime, locul acesta era întărit, dar acum nu mai este astfel, căci întăritura (fortul) s-a ruinat... În jurul Lugojului sunt vii, care cresc foarte bine pe acele dealuri calcaroase, iar de doi ani încoace s-a introdus plantarea duzilor, care se dezvoltă și ei foarte bine după cât se pare.
Numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2010 Lugoj - oras surprinzator! — scris în 29.11.10 de georgiana din SANNICOLAU MARE - RECOMANDĂ