Obiective turistice din Dobrogea - Cernavodă

TIPĂREȘTE

Odată ce treci podul lui Saligny peste Dunăre și pășești în Dobrogea, ești întâmpinat de una dintre cele mai vechi așezări din țara noastră, localitate încărcată de istorie, cu foarte multe obiective istorice unice.

Cernavodă este cunoscut ca fiind principala poartă de intrare în Dobrogea și locul unde se află singura Centrală Nuclear-Electrică din țara noastră, dar puțini cunosc istoria aceste localități și obiectivele turistice care se găsesc aici și despre care aș vrea să vă povestesc câteva lucruri.

Multe dintre informațiile prezentate le-am descoperit în noul Centru de Informare Turistică, aflat chiar în centrul localității, un sediu în care găsești o mulțime de materiale de promovare și personal specializat care te poate îndruma către obiectivele pe care dorești să le vizitezi.

Puțină istorie

Primele informații despre actualul oraș datează din sec. IV-II î. e. n când s-a descoperit cimitirul neolitic aparținând culturii Hamangia, considerată cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea, ajunsă pe aceste meleaguri din Anatolia. Cele mai reprezentative obiecte descoperite în urma unor săpături în cimitirul neolitic, sunt Gânditorul și Perechea sa, două figurine din ceramică reprezentând un bărbat așezat pe un scăunel într-o poziție în care imită gestul gândirii și o femeie stând alături de el într-o poziție de meditație. În anul 2000, „Gânditorul” a fost desemnat de către o comisie internațională, ca fiind una din cele zece artefacte ale culturii pământene care ar trebui să reprezinte cultura universală, pentru o eventuală întălnire cu civilizațiile extraterestre.

„Gânditorul” este o statuetă cu relevanță și în alte poziții. De exemplu, răsturnată cu fața în jos se poate observa că vârful nasului, antebrațele și genunchii sunt pe aceeași linie, dovedind o poziție de rugăciune. După declarațiile cercetătorilor, dacă “Gânditorul” stă spate în spate cu „Perechea” sa, în așa fel încât vârful picioarelor scaunelor și punctul de contact al spatelui, coincid cu piramida lui Keops. Linia dreaptă a mâinilor lor este paralelă cu muchiile piramidei. Inversând pozițiile și punându-i față în față, se poate observa că suprafața plată a cefelor lor este paralelă cu liniile muchilor piramidei lui Keops.

Eu n-am reușit să-mi dau seama de acest lucru, probabil dacă aș avea statuetele în față, le-aș putea așeza în diferite poziții pentru a confirma informațiile prezentate în pliantul de promovare al celor două statuete. Cert este că în acest moment pot fi admirate la Muzeul de Istorie din București.

Undeva în secolul al III-le î. e. n apar primele informații despre cetatea Axiopolis, situată la 3 km sud de actualul pod de la Cernavodă, în dreptul insulei Hinog, fiind fondată de către regele trac Lisimach. Numele cetății derivă din cuvântul trac aksena (apă neagră), care mai târziu s-a transformat în Axio-polis. Cetatea cunoaște un mare avânt economic, situându-se aproape de apele Dunării, principalul mijloc de comerț al geto-dacilor și al romanilor, de altfel pe harta principalelor drumuri din Imperiul Roman, Axiopolis ocupă loc de referință între cetățile din Dobrogea, aici existând și o puternică bază navală romană.

Începând cu primul secol al erei noastre, Axiopolis intră în Schythia Minor, cu capitala la Tomis, atașată dioceziei Traciei. Urmează o perioadă de inflorire în plan economic și social al cetății, se dezvoltă foarte mult creștinismul populației datorită preoților aduși, vorbitori de latină, se repară drumurile, principalele activități economice fiind pescuitul, extragerea calcarului din cariera existentă lângă cetate și comerțul.

Din secolul X, Dobrogea este reintegrată Imperiului Bizantin, iar un secol mai târziu Mircea cel Bătrân unește Dobrogea cu Țara Românească, învingându-i pe turci. Una dintre bătăliile cruciale a fost dată chiar în apropiere de Axiopolis. Fără efect, pentru că după 30 de ani, turcii recuceresc Dobrogea, punându-și amprenta definitiv pe viața socială, economică și culturală a localităților din Dobrogea. S-au schimbat denumirile de localități cu nume turcești, bisericile au fost transformate în geamii, orașele sunt transformate în garnizoane iar administrația este preluată de turci.

Cetatea a fost cucerită și de Mihai Viteazu, apoi recucerită de otomani care a colonizat-o cu cerchezi veniți din Rusia, au construit moschei, una dintre ele vizibilă și astăzi, s-a construit una dintre primele școli românești, a început refacerea drumurilor și construirea de căi ferate, se construiește prima biserică ortodoxă.

Podul Anghel Saligny

La vremea construcției sale, Podul Carol I, a fost cel mai lung pod din România și al treilea din lume, o construcție revoluționară a inginerului roman Anghel Saligny, care la numai 34 de ani pune în practică proiectul liniei de cale ferată Cernavodă-Fetești și a complexului de poduri peste Dunăre

La concursurile organizate pentru construirea complexului de poduri, au participat numeroși ingineri proiectanți din Europa, însă proiectele lor nu au convins guvernul român, astfel încât sarcina de a proiecta și realiza calea ferată și complexul de poduri a revenit Direcției Generale a Căilor Ferate Române și inginerului Saligny. Bugetul alocat a fost de 25 milioane lei aur, la care s-a mai adăugat până la final încă 10 milioane, pentru 21 km de cale ferată și ansamblul de poduri. A fost construit în doar 5 ani, între 1890 și 1895, ceea ce este o incredibilă performanță dacă ne gândim la mijloacele de construcție existente la acea vreme. Ca o comparative rușinoasă, de 5 ani se tot încearcă repararea podului de la Agigea, cu mijloace de muncă moderne.

Podul are o deschidere centrală de 190 de metri, fiind la acea vreme cea mai mare din România, patru deschideri de 140 metri, un viaduct cu 15 deschideri a câte 60 metri și o lungime de aproape 4100 m, primul ca lungime din Europa. De asemenea, podul se află suspendat la 30 de metri înălțime, însă părerea mea este că ar fi mult mai înalt, cine reușește să-l traverseze și să privească în jos, va avea parte de senzații horror.

L-am parcurs la pas într-o oră, circulația feroviară este oficial oprită de câțiva ani, dar uneori mai trec trenuri atunci când au loc lucrări de întreținere pe cel nou, așa că ATENȚIE la tren, există un nene paznic care are grijă ca pe pod să nu pășească nimeni, dar în momentul în care noi am decis să-l traversăm, paznicul nu se afla acolo. Mai târziu a venit după noi, dar deja trecusem de jumătatea podului și nu ne-am mai întors. Ne-a amenințat cu poliția, dar noi aveam itinerariul nostru, undeva la baza celuilalt capăt al podului, se afla o cazemată românească pe care am vizitat-o. Dar vă povestesc altădată despre ea.

Podul este impresionant, pur și simplu ești fermecat de măreția sa, suprastructura din grinzi, cu console de tabliere de pod din oțel moale, material folosite în detrimental fierului pudlat care se folosea pentru acest gen de construcții, creează un sentiment de stabilitate și siguranță care nu-ți este oferită de către noul pod din vecinătatea lui, cel care cuprinde și A2. Adică platformele metalice pe care pășești pentru traverasrea podului, si barele de protectie, sunt mult mai solide și fără găuri de rugină, așa cum sunt cele de pe noul pod.

Podul a fost inaugurat în septembrie 1895 în prezența lui Carol I, după ce se bătuse ultimul nit de argint (unii spun că ar fi fost de aur) ștanțat cu stema României și după ce documentul inaugurării a fost zidit la baza unuia dintre cei dorobanți din bronz, poziționați la intrarea pe pod, în cinstea eroilor care au căzut în Războiul de Independență. Au fost două garnituri de tren, cu mai multe locomotive care au trecut cu viteză de 60 km/h si 80 km/h într-un zgomot infernal cauzat de sirenele locomotivelor, al navelor care staționau pe Dunăre, al fanfarei și al celor 14.000 de oameni veniți să asiste la inaugurare. Anghel Saligny s-a poziționat pe o șalupă, chiar sub pod în momentul trecerii celor două garnituri de tren, garantând cu viața calitatea muncii sale.

Este un obiectiv must see pentru Cernavodă, așa că dacă ajungeți în oraș mergeți la gară, lăsați-vă mașina acolo și apropiați-vă de pod. Veți rămâne impresionați de măreția sa. Iar dacă aveți noroc, puteți păși pe istorie. Pînă ajungeți la pod, veți trece pe lângă una dintre cele mai vechi clădiri din cărămidă, locul unde au stat inginerii care au construit podul, deci și Anghel Saligny. Mai târziu a fost cazarmă pentru militarii din paza podului.

Muzeul de Istorie și Arheologie Axiolopis

Clădirea muzeului impresionează prin arhitectură și prin numărul deosebit de mare al exponatelor prezente în cele 6 săli ale muzeului. Este amplasat pe strada Ovidiu nr. 9 având coordonatele gps 44.341897/28.032897, se ajunge foarte ușor de la Centrul de Promovare Turistică Cernavodă, pe strada Titulescu, către centru.

Inaugurat în 2006 într-o fostă clădire care a aparținut corpului pompierilor și mai târziu a pionierilor, muzeul prezintă numeroase exponate ale culturilor care au populat aceste ținuturi, piese de artă decorativă, personalități care și-au pus amprenta pe istoria acestui oraș.

Suntem întâmpinați de o doamnă muzeograf care ne povestește de unde vine cuvântul Axiopolis (Cernavodă), care este de origine greacă Axios (apă neagră) și Polis (cetate întărită), adică Cetatea de lângă apa neagră. Ni se explică faptul că simbolul orașului Cernavodă a devenit Gânditorul și Perechea sa, statuete descoperite în 1956 pe dealul Sofia, aparținând culturii de la Hamangia. Dar deja v-am povestit în introducere despre acest lucru așa că nu mai insist.

Deși spațiul din interior este destul de mic, în sălile muzeului sunt înghesuite o mulțime de exponate de o valoare rară din perioada neo-eneolitică, cea mai veche perioadă din care putem culege informații despre zonă, din perioada Hallstattiană, care se remarcă prin prelucrarea bronzului și unde apar manifestări culturale specifice. De altfel aici, sunt prezentate monede și ustensile din acea perioadă descoperite în interiorul unui mormânt și vase din ceramică, unele provenind din Grecia, altele din zona Rasova. Vasele din argint, platourile, cupele prezentate, sunt lucrate remarcabil cu motive vegetale.

Un spațiu distinct este dedicat perioadei în care așezarea a fost sub ocupație romană, sunt prezentate emisiuni monetare, denari, ceramică romană, vase de diferite mărimi, amfore, fragmente de piatră inscripționate cu numele unor unități militare. Mai putem admira un fragment dintr-un mormânt hypogeu (pictat). Sunt de asemenea prezentate ustensile pentru prelucrarea câmpului, pentru vânătoare și mijloace pentru creșterea animalelor. Tot aici sunt prezentate planurile cetății de la Sacidava, și putem localiza cetățile din Scythia Minor pe o hartă detaliată, cu denumirile originale care li s-au dat.

Într-o altă sală, care mi s-a părut mai mult ca un hol de muzeu, descoperim amănunte interesante din perioada construcției complexului de poduri Dunăre/Borcea, fotografii document din acea perioadă, macheta podului peste Dunăre dar și multe informații despre Anghel Saligny, inclusiv un bust al acestuia.

Mai există o sală la etaj, când am fost noi era în curs de amenajare, de acolo se poate vedea foarte bine podul de la Cernavodă și o mare parte din oraș. Prețul unui bilet de intrare în muzeu este de 4 lei iar programul este în fiecare zi lucrătoare de la ora 09 până la 17, iar în zilele lucrătoare doar atunci când sunt anunțate grupuri organizate.

Alte obiective turistice din Cernavodă

1. Biserica romană-catolică

Biserica romană-catolică cu hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, înființată în 1936, a funcționat ca sediu parohial până în 1950 când părintele paroh de origine italiană a fost arestat și biserica a fost naționalizată. Parohia s-a reînființat în 1991, însă clădirea era într-o avansată stare de degradare, astfel încât pe locul parohiei vechi s-a ridicat o nouă construcție care a fost inaugurată în anul 2003. Biserica se afltă pe strada Gheorghe Asachi nr. 2, în vecinătatea hotelului Hollywood, ideal pentru un popas peste noapte, vi-l recomand! În plus se mănâncă foarte bine aici existând un restaurant și o linie de autoservire.

2. Biserica ortodoxă “Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Se află vis-à-vis de Biserica romano-catolică, este o construcție în stil bizantin inaugurată în același an cu Podul Carol I, adică 1895. Este construită din piatră și cărămidă, având o formă de cruce. Pictura în frescă este opera celebrului pictor Vermont, fiind realizată în stil bizantin, iar amvonul și stranele sunt sculptate în lemn de stejar. În timpul războaielor, biserica a suferit numeroase deteriorări dar a fost refăcută de fiecare data păstrându-se elementele picturii originale. Inventarul bisericii este unul de patrimoniu, există aici numeroase picturi care dau valoare și farmec acestui lăcaș de cult. Biserica se află pe strada Mircea cel Bătrân numărul 3 și poate fi vizitată în fiecare zi.

3. Geamia cultului musulman Memet Efendi

Se poate observa încă de când traversezi podul Sfânta Maria minaretul inconfundabil al lăcașurilor de cult musulmane. Din păcate construcția nu prezintă foarte mare siguranță, deși uneori mai au loc anumite sărbători acolo. După unele surse, moscheea a fost ridicată în anul 1756 de către sultanul Osman al III lea, după altele, cele mai numeroase, ar fi fost ridicată în anul 1868 cu piatră de la un vechi pod roman peste lacul Carasu. Se pare că acolo a rămas singura școală de rit musulman, unde s-a predat până în perioada comunistă. Geamia se află pe strada Crișan, numărul 4

4. Biserica ortodoxă din lemn “Sfântul Apostol Andrei”

Este o biserică din lemn construită în stil maramureșan de către meșteri din Bârsana. Compartimentarea s-a realizat după specificul bisericilor ortodoxe în pronaos, naos și altar, intrarea făcându-se prin pridvorul de lemn sculptat, iar turla și crucea din lemn se remarcă prin înălțime, dominând zona. Se află pe strada Medgidia, pe șoseaua care trece prin fața Centralei Nuclear-Electrice, obiectiv unde se poate intra doar cu autorizație specială de la București. Dar și așa, de la distanță, este uimitoare.

3. Centrul orașului

Practic o plimbare în centru este o evadare în istorie Foarte multe clădiri vechi, fiecare cu istoria sa, din păcate n-am avut răgazul necesar să descopăr povestea din spatele lor, dar mi-am propus să revin cândva, un parc interesant străjuit de tunuri și de un Monument al Eroilor căzuți în Primul Război Mondial, de unde poți admira atât podul Sfânta Maria cât și o parte a podului Carol I, grădini florale, multă vegetație și liniște. O liniște binecuvântată. Poate doar locomotivele care ajung în gară mai tulbură liniștea orașului… Ah, nu uitați de celebrele patiserii și simigerii, unde te poții delecta cu un covrig și o bragă bună, stând la taifas cu un amic.

Cernavodă este parte din identitatea noastră, aici putem descoperi mare parte din istoria Dobrogei, din istoria României. Vacanțe frumoase peste tot!

---

VIZUALIZĂRI: 4880 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI