Popas la Bechet

TIPĂREȘTE

Când am scris despre Cursul românesc al Dunării și "orașele pereche", în încheiere, am menționat: "Privind cu atenție harta, observ că a rămas nevizitată o altă pereche de orașe dunărene: Bechet - Oreahovo (sau Rahova) din Bulgaria." Mi-am pus în gând să elimin această carență și - într-o frumoasă zi de iulie - iată-mă din nou la drum, spre Dunăre. De astă dată cu destinația Bechet.

Din București, prin Alexandria și Corabia, pe un drum bun și pe alocuri aproape bun (cu un popas la Biserica ruinată de la Ciuperceni, după 213 km am ajuns la Bechet. Știam că Bechet este o localitate de frontieră și nu un loc eminamente turistic, în care să-ți poți petrece o întreagă vacanță. Bechet, orașul de la Dunăre, este un punct de trecere în Bulgaria și - poate - o bună destinație pentru un weekend la plajă și la pescuit. Oferta de cazare este destul de modestă. Pensiunea "Casa Verde" și Hotel - Restaurant "Tată și fii" sunt două locații îmbietoare, bine poziționate. Am oscilat destul de mult în a alege una dintre ele și cum "Când doi se ceartă, al treilea câștigă", am decis să nu rămânem peste noapte în Bechet și să ne continuăm drumul pe cursul Dunării, în amonte, până la Calafat. Dar, asta este o altă poveste.

Bechet este unul dintre cele două porturi dunărene ale județului Dolj, celălalt oraș-port fiind Calafat. Trei drumuri naționale se întâlnesc la Bechet - cel care vine de la Craiova (69 km), cel care vine de la Corabia (47 km) și cel care vine de la Calafat (96 km). De la Corabia și până la Bechet, drumul pe care l-am urmat noi, taie câmpul și este mărginit de mormane de pepeni care-și așteaptă cumpărătorii. Dacă vreți să cumpărați renumiții pepeni de Dăbuleni chiar de la Dăbuleni, aflați că nu-i veți găsi în localitate, ci în câmp, mai înainte de a intra în Dăbuleni - satul devenit oraș în 2004, locul de baștină al regretatei interprete de folclor Ionela Prodan. Comuna învecinată - Călărași (Călărașii de Dolj) - de asemenea oferă pepeni din producția locală, cu nimic mai prejos decât cei de Dăbuleni.

Spuneam că Bechet este unul dintre cele două porturi dunărene ale județului. Pe aici, cu ferryboat-ul, se face trecerea în Bulgaria, la Oreahovo. Ferryboat-ul efectueaza curse regulate, la interval de două ore, zilnic, între orele 5.00-23.00 spre Bulgaria și 6.00-24.00 dinspre Bulgaria. Începând cu data de 12.06.2019 s-a reluat traficul autovehiculelor cu masa sub 3,5 t. Taxele pentru transfer sunt: autoturism - 60 lei, morocicletă - 10 lei, călător nemotorizat - 5 lei. Pentru o asemenea sumă cred că merită să facem un pas dincolo de Dunăre, la Oreahovo - Rahova mai pe românește - acolo unde și-au dat viața bravii militari români în Războiul de Independență (1877-1878).

Lunca Dunării cu peisajele sale specifice, Pădurea Bechet aflată în partea de vest a orașului, "Perdeaua de salcâmi" sunt locuri care-i atrag pe vizitatorii de ocazie, dar și pe locuitorii orașului. Parcul central este o alternativă pentru ieșirile mai lungi, în natură. Cu intrare din artera principală (Strada Alexandru Ioan Cuza), parcul delimitat de alte trei străzi - Tudor Arghezi, Războieni și Constantin Brâncoveanu - este spațios, umbros și reconfortant. Monumentul Eroilor jertfiți în cel de-al doilea război mondial te întâmpină chiar de la intrare. Puțin mai ascuns de arborii falnici, nu departe, se află Monumentul Eroilor căzuți în primul război mondial. În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013, proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile, parcul a fost modernizat și completat cu o zonă de agrement incluzând o sală, un teren de sport cu gazon sintetic, o scenă în aer liber, precum și locuri de joacă pentru copii. Ne-am plimbat puțin pe aleile umbrite ale parcului, am admirat câteva construcții vechi, dar încă frumoase din centrul orașului, apoi ne-am îndreptat spre port.

La malul Dunării, lângă Vama Bechet, este unul dintre punctele de atracție ale orașului. De pe terasa Restaurantului Escape, strategic amplasat pe malul fluviului, poți admira cursul apei, precum și Oreahovo - Rahova, orașul de peste Dunăre. Lângă restaurant există și un frumos parc, bine amenajat și decorat. Locuri de joacă pentru copii, dar și șezlonguri cu umbreluțe de stuf îi așteaptă pe amatorii de plajă. Cei care preferă plaja pe nisip, o pot face coborând câteva trepte până la malul Dunării.

Despre Oreahovo - Rahova

Cu următoarele câteva rânduri încerc să aduc o completare mai vechiului meu articol Cursul românesc al Dunării și "orașele pereche" în care aminteam că Bechet - Oreahovo este încă o pereche de orașe de la Dunăre. Despre ele nu am putut scrie atunci nimic.

Ca și Bechet, Oreahovo - orășelul cu nici 5000 de locuitori - nu are prea multe de arătat turistului în căutare de vestigii sau de obiective impresionante. Impresionant pentru noi, românii, este faptul că la Oreahovo - Rahova - a avut loc una dintre cele mai importante bătălii din războiul pentru Independența României. La 9 noiembrie 1877 armata română a repurtat aici o victorie, dar a și dat greu tribut de vieți omenești în Războiul Ruso-Turc (1877-1878). În amintirea victoriei de la Rahova, un cartier din București a fost denumit și poartă și acum numele Rahova.

În Rahova - orășelul bulgăresc de la mal de Dunăre - purtând de-a lungul timpului mai multe denumiri, numit Oreahovo abia după 1886, poți vedea Primăria cu un monument amplasat în față, două biserici (Sf. Gheorghe și Adormirea Maicii Domnului), centrul cu câteva clădiri mai răsărite, cu vreo două locații de cazare și cu tot cam atâtea baruri, precum și - la vreo 600 m de oraș - rămășițele unei fortificații.

Pentru că am ajuns până aici, pentru că Rahova este înscrisă cu litere de sânge și în istoria noastră, foarte succint despre Bătălia de la Rahova.

Bătălia de la Rahova

În Războiul Ruso-Turc (1877-1878), eforturile de război aliate pentru cucerirea Plevnei erau primejduite de prezenţa unei puternice concentrări de forţe turceşti la Rahova. Perspectiva ca acestea să sprijine rezistenţa lui Osman Paşa la Plevna i-a determinat pe marele duce Nicolae - comandantul armatei rusești şi pe Carol I al României să decidă ocuparea Rahovei. Nu voi intra în amănunte pe care le puteți afla din lucrări de specialitate, totuși voi sublinia că participarea armatei române a fost însemnată.

În octombrie 1877 un corp al armatei române a obţinut o importantă victorie la Vidin, reduta care apăra Rahova dinspre vest. Cucerirea redutei Vidin a deschis drumul către Rahova. Atacul româno-rus asupra garnizoanei otomane de la Rahova a fost susținut și de bateriile de artilerie de la Bechet, care au facilitat transferul trupelor române de dorobanţi spre linia frontului împiedicând acţiunile navei turceşti de observație ancorată în ostroavele Dunării și scufundând-o în cele din urmă.

Desigur, toate acestea nu s-ar fi putut înfăptui fără jertfe de sânge de ambele părți. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor ne informează că numai la Rahova și-au pierdut viața și sunt înhumați 152 de militari români.

În conformitate cu înţelegerile dintre guvernul român şi autorităţile de la Sofia, pe teritoriul Bulgariei au fost ridicate mausoleele de la Plevna şi Griviţa şi monumentele de la Rahova şi Vidin, menite a asigura strângerea laolaltă a osemintelor militarilor căzuţi pe câmpul de luptă și a marca pentru eternitate prezenţa militară românească la sud de Dunăre şi participarea la războiul împotriva Imperiului otoman în urma căreia a fost recunoscută independenţa de stat a României, precum şi autonomia Bulgariei.

Implicarea României în cel de-al doilea război balcanic, în anul 1913, rolul decisiv al armatei române în înfrângerea armatei bulgare, încorporarea Cadrilaterului (în conformitate cu prevederile Păcii de la Bucureşti din 10/23 august 1913), au fost urmate de manifestări antiromâneşti care au afectat starea monumentelor înălțate pe teritoriul Bulgariei. Monumentul de la Smârdan (ridicat peste osuarul a 1000 de ostaşi căzuți în luptele din zona Vidin) a fost distrus. Acum, pe locul monumentului, se află o cruce de fier înălțată prin grija Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria.

Monumentul Eroilor de la Rahova - propus și el pentru dinamitare - a supraviețuit grație intervenției militarilor de naționalitate română din Regimentul 36 de la Rahova (Oreahovo). A fost aruncat în aer doar soclul monumentului, restul fiind demontat și îngropat. Abia la jumătatea sec. XX statuia a fost dezgropată și reinstalată în Rahova.

Pentru informații legate de Bătălia de la Rahova și Cimitirul Eroilor români de la Rahova am apelat la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, precum și la Monumente ale Independenţei realizate în timpul domniei regelui Carol I - lucrare semnată de Ioan Giurcă și Jănică Bordeanu.

Încheiere

Dacă nu sunteți interesați de plajă și de pescuit la Bechet, dacă nu doriți să călcați pe pământul udat de sângele românesc la Rahova, Ziua orașului Bechet care coincide cu Ziua Marinei (15 August) poate fi un bun motiv pentru a petrece la Bechet măcar câteva ore. Plimbări pe Dunăre, serbări câmpenești cu folclor, bere și grătare încinse sau - de ce nu? - o deplasare de 16 km până la Mănăstirea Sadova - ctitoria boierilor craiovești de la începutul sec. XVI, fortificată de Matei Basarab un secol mai târziu.

---

VIZUALIZĂRI: 2845 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI