Descifrați limbajul secret al pălăriilor de paie

TIPĂREȘTE

‘’O pălărie este o metodă de a-ți exprima gustul fără a rosti un cuvânt”

O vizită care părea doar o mică curiozitate din cadrul unui circuit de două zile prin ținutul Harghitei s-a dovedit o lecție deschisă despre meșteșugul fabricării pălăriilor de paie, indispensabile bunicilor noștri în zilele toride de vară, la munca câmpului, sau atât de dragi spre a le întregi ținuta, dar și un motiv de respect pentru cele 16-17 etape minuțioase ale producției, realizată în cea mai mare măsură manual. Prilej de a ne “scoate pălăria” în fața oamenilor care dedică timp prețios păstrării tradiției și lucrează cu conștiințiozitate pentru a acoperi toate gusturile și toate standardele. Pentru că vom afla cu surprindere că pălăria nu este acel banal accesoriu pe care nu îl prea prețuim, noi, orășenii, ci o emblemă, o identitate, un indicator al statutului social, al apartenenței etnice, al vârstei purtătorului.

Dar, să depănăm povestea cu începutul. Situat în satul Crișeni, comuna Atid, jud. Harghita, Str. Gergely 229, “Muzeul Pălăriilor de Paie” a fost înființat în 21.07.2001 de Szocs Lajos, a cărui familie se ocupă de peste trei generații de acest meșteșug. Tradiția împletirii paielor în zonă este veche de peste 150 de ani. Cât despre vechimea așezării, aflăm că în sat a existat, în secolul al XVII-lea, o biserică construită în stil  gotic; actuala biserică reformată a fost construită în 1820, deoarece cea veche a ars. Aceste argumente au fost convingătoare pentru fondatorii muzeului, care, ajutați de către “Asociația Confecționerilor Pălăriilor de Paie și pentru păstrarea tradițiilor” , au renovat o casă tradițională, modestă, veche de peste 130 de ani, alcătuită din trei camere și au deschis acest spațiu publicului spre a promova cultura locală, având în vedere că peste 50% din locuitorii din împrejurimi participă într-o etapă sau alta la procesul de producție, în vreme ce în alte părți ale țării meșteșugul a pierit de multă vreme. Pentru pălăriile de aici se primesc comenzi, nu numai din țară, dar, și din afară, mai ales din Ungaria. Tot în ideea de promovare se organizează în fiecare vară o tabară de o săptămână, pentru a-i învăța pe doritori, prin ateliere și folosind tehnicile manuale, tainele confecționării pălăriilor de paie.

De cum trecem pragul porții tradiționale din lemn, sculptate cu motive inspirate din cultura maghiară, ne atrage atenția roata norocului atârnată pe interiorul gardului, unde ne oprim să rotim fiecare, cu curiozitate, spre a afla ce aforism ne atribuie soarta și să îl interpretăm în nota personală. Observăm că intrarea este liberă, doritorii pot dona o sumă după aprecierea fiecăruia în cutia atârnată la intrare. Programul de vizitare este de luni până duminică între 9.00-20.00, cu mențiunea că dacă nu este gazda prin preajmă, cheia poate fi găsită la barul din vecini.

Ghidul nostru este un ospitalier sătean, bineînțeles cu pălăria pusă șugubăț pe cap, cu zâmbetul pe buze și dornic a ne însoți într-o incursiune interesantă, având discursul condimentat cu tot felul de curiozități care ne țin trează atenția. Păsim pragul casei albastre, nu înainte de a afla despre micuța ușită de lângă intrare destinate pisicii!!! Pridvorul este vopsit în vișiniu, îmbogățit de căldura culorilor mușcatelor în floare. În prima încăpere sunt expuse pălării de toate formele, din toate modelele purtate în țară și câteva exotice din bambus, trestie, pănuși de porumb. În cea de-a doua cameră sunt așezate obiecte diverse de uz casnic sau decorative. În ultima încăpere sunt prezentate etapele tehnice de producere a pălăriilor și câteva dintre mașinile, uneltele și instalațiile necesare. Pentru o pălărie simplă fiind necesară minim o zi de lucru, de la seceratul spicelor, neapărat manual, cu secera, preferate fiind speciile cu tija lungă (secară, grâu, orz, ovăz) până la etapa finală de obținere a produsului finit. După recoltare urmează sortarea și pregătirea paielor, deoarece acestea nu au cum să fie de aceiași lungime se ajustează cu un cuțit special, se curăță nodurile, tot manual. Pentru împletitura perfectă trebuie folosite paie de aceiași grosime. În etapa următoare, paiele se udă pentru a deveni elastice și a putea fi împletite în 6,7 sau 8 fire. Se obține un șnur de peste 40 de metri care este pus pe un mosor, urmând a fi folosit apoi la coaserea pălăriei la mașina de cusut; după această etapă se obține un rotund foarte mare, egal cu dimensiunea finală a pălăriei. Apoi acesta se presează, la cald, la presa încălzită la 90◦. Pentru fiecare tip de pălărie fiind montată o anume matriță. Sunt prezentate utilaje mai vechi sau mai moderne.

Ghidul ne prezintă cea mai mare pălărie purtabilă din țară, cu diametrul de 2,65 m, care a presupus utilizarea a 500 m împletituri din paie, 1,799 km ață și 22555 paie. După o muncă de două luni și jumătate, la finalizare, a intrat în Cartea Recordurilor. Exponatul merită niște fotografii fiind în centrul atenției grupului nostru.

În curte, peste 600 de pietre, adunate din albia râului, sculptate natural sub acțiunea apei râului Cușmed, care curge prin apropiere, sau sub eroziunea vântului și a asprimiilor gerului, au forme care aduc mult cu animale, vaze, ciuperci etc. O căruță de pompieri veche de 150 de ani își are și ea locul în atenția vizitatorilor. Foișorul clădit tot sub formă de pălărie are pe stâlpi proverbe inspirate, de exemplu: “Aceiași Mărie cu altă pălărie” / “Du-ți mâna repede la pălărie și încet la buzunar” /” Cine poartă pălărie e stăpân în casa sa” . Tot la foișor, cu a sa bornă indicând “kilometru zero al pălăriilor de paie” sunt cadre de tablou pentru imortalizarea vizitatorului într-o poză-amintire. Pe stâlpi, prin curte, multe indicatoare cu nume de localități și distanțele până la acestea, repere ale orașelor de proveniență ale vizitatorilor; fiecare poate comanda o astfel de plăcuță care să fie montată.

Vizita noastră continuă fiind invitați sub șopron, așezați pe banchete, să asistăm la producția unui ornament din paie împletite. Ghidul nostru este asistat de o doamnă îndemânatică care ne arată etapă cu etapă cum procedează. Pentru noi pare magie; din cele câteva paie pe care le-a împletit în șase, obținând un șnur, apoi îl trece printr-o presă pentru a-l aplatiza, de aici, toate devin neclare, mâinile se mișcă prea repede, de nedescifrat pentru amatori, cert este că, în final, ne oferă o floare reușită. Ornamentele din spice au și ele o tradiție, având semnificația mulțumirii oferită de săteni lui Dumnezeu, după seceriș, pentru recolta primită. Tot aici ni se proiectează un film cu întregul proces de fabricație, ilustrat și în fotografii de epocă afișate pe pereți, din care ni se arată nu doar oamenii implicați, ci și straiele vremii, specifice locuitorilor din zonă.

După ce ne-a încântat doamna cu câteva modele de ornamente, a urmat, poate, cea mai interesantă parte și anume: explicarea semnificațiilor diferitelor detalii ale fiecărui model de pălărie. Astfel, după plasarea ornamentului se știa dacă posesorul era român (aceștia având întotdeauna ornamentul pe partea dreaptă), sau ungur, cu ornamentul pe partea stângă. Borul are alte semnificații, anume: dacă este îndoit în sus înseamnă că purtătotul este mai tânăr, mesaj către ceilalți că se permite tutuirea, dimpotrivă, cei mai în etate au borul îndoit în jos, atunci fiind impetuoasă adresarea politicoasă. La aceste cutume ale lumii satului nu am putut să nu îmi îndrept cu amărăciune gândul către tinerii marilor orașe, la limbajul acestora și a-mi adresa (a câta oară!) multe întrebări cu privire la „ruptura dintre generații” și atributele educației. Dar, explicațiile continuă… revin în realitatea frumoasă a satului harghitean, cu oamenii săi respectuoși și muncitori… Mărimea borului indică bogăția, rândul de împletituri reprezentând numărul de pogoane; cu cât mai înstărit era purtătorul cu atât mai multe rânduri avea pălăria sa.

Nu putem încheia periplul nostru fără o scurtă incursiune în magazinul de suveniruri, de unde, după plac, putem achiziționa diferite obiecte confecționate din împletitură de paie, nu doar pălării sau ornamente, chiar obiecte utile, cum ar fi poșete, coșuri, vaze. Ne despărțim de gazde cu altă perspectivă despre alegerea și purtarea acestui accesoriu special…” An chapeau bas! ”

---

VIZUALIZĂRI: 85 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI