Un muzeu al semnificaţiilor simbolurilor bucovinene - Muzeul Oului din Vama

TIPĂREȘTE

Printre obiectivele pe care ne-am propus a le vizita în excursia noastră din Bucovina, a fost și Muzeul Oului din comuna Vama, jud. Suceava, localitate situată pe E 85, între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc.

Am urmărit cu ceva vreme în urmă un reportaj tv despre acest muzeu, material care prin prezentare și imagini ne-a convins, ca la prima incursiune în zona, aveam de mult în gând o deplasare în nordul țării, să-l vizităm.

Într-una dintre zilele sejurului, în drum pre Mănăstirea Moldoviţa, ne-am abătut la obiectivul despre care voi face vorbire în acest review.

Situat pe o străduță, la cca. 400 m de E85, în stânga în sensul de mers dinspre Gura Humorului la Câmpulung Moldovenesc, muzeul este semnalizat din vreme prin panouri amplasate pe şosea.

Ajungem cu cca. 20 min. mai devreme de ora anunţată pentru deschidere (10.00), însă pentru că mai era încă un grup ce aştepta, eram în total 6 persoane, gazda şi proprietarul muzeului, artistul plastic, prof. Letiţia Orşivschi, ne-a primit mai devreme, întâmpinându-ne cu multă amabilitate şi deschidere.

Obiectivul este unul dintre cele mai importante de acest gen din România şi din Europa, având cea mai numeroasă colecţie de ouă, peste 7000 de exemplare, din ţara noastră şi din lume, provenite de la numeroasele expoziţii, interne şi internaţionale, la care a participat întemeietoarea muzeului.

Colecţia, prin numărul mare de ouă încondeiate cu motive bucovinene, realizate atât de custodele muzeului cât şi de alţi meşteri populari din zonă, se constituie, aşa după cum spune pliantul de prezentare, într-un „obiectiv important pentru descoperirea tradiţiilor zonei, meşteşugului încondeierii ouălor şi a semnificaţiilor simbolurilor bucovinene”.

De la data impresiilor publicate de Dan&Ema în 2014 (vezi impresii – “Muzeul Oului din Vama – cel mai spectaculos si bine prezentat obiectiv din Bucuovina”), numărul vitrinelor s-a mărit la 60, iar al exponatelor de la 3000 la peste 7000. În plus sala care era în pregătire pentru copii a fost dată în folosință, exponatele de acolo fiind realizate cu culori vii, vesele, tocmai pentru a-i atrage pe copii să execute așa ceva.

Parcurgând expoziţia constatăm că sentimentele ce ne încearcă sunt foarte diverse: încântare pentru frumuseţea exponatelor, uimire privind marea varietate a obiectelor, respectul pentru pasiunea, munca şi talentul curatoarei muzeului.

Pleci de acolo aproape amețit de multitudinea de culori cu care ți-ai clătit retina și cu convingerea că, dacă nu o poți lua pe moment de la capăt cu vizitarea lui, să revii cumva pentru a face puțină ordine în imaginile ce ți-au rămas în minte.

La finele vizitei m-am gândit că unul dintre termenii ce pot defini colecţia este diversitatea. Diversitate în ceea ce priveşte materialul de lucru, apoi al tehnicilor folosite la realizarea exponatelor, a locului de provenienţă a acestora, a temelor abordate etc.

Să le luăm pe rând.

Materialul de lucru provine în primul rând de la vietăţi diverse, cum sunt cele de la păsări, atât neaoşe crescute prin curtea omului precum: găină, raţă, curcă, fazan, păun, prepeliţă şi mai nou struţ, cât şi de la păsări de prin codrii şi câmpiile noastre: vrăbii, rândunică, porumbel, potârniche ş. a. Mai sunt acolo ouă de păsări rare de aiurea ca cele de struţ, emu, nandu, tinamu (găinuşa de pampas), flamingo dar şi de la reptile: crocodil, broacă ţestoasă sau de la gecko, o mică şopârlă ce face un ou tare mic (poate cel mai mic din lume), acesta fiind cel mai mic din colecţie (scuzați repetarea lui "mic", dar, vorba cuiva, "n-am găsit altă rimă! " :) ).

Alte materiale, ce au concurat la completarea colecţiei, sunt lemnul, porţelanul, sticla, piatra şi pietrele semipreţioase (jad, lapislazuli, cuarţ, azurit, malachit, etc.), fildeşul sau ceramica.

Tehnica de lucru este tare generoasă, întânlind aici tehnici autohtone, specifice zonei Bucovina, Olteniei sau Munteniei: cu coloranţi naturali proveniţi din plante, ouă lucrate cu tuş, cu ceară colorată în tehnica „batik” sau cu ceară în relief, specific zonei Vama, ouă având aplicate fire textile sau mărgele, cu broderii, dar şi tehnici folosite în alte părţi ale lumii: ouă cu aplicaţii folosind fire subţiri de aur, argint, cupru sau fire de păr, ouă perforate, utilizând tehnica zgârierii, etc.

În privinţa locului de provenienţă a materialelor prezentate, putem spune că ele provin cam de pe tot mapamondul: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi Sud, Australia.

Parcurgând sălile vom afla câte ceva şi despre temele abordate.

Purcedem la vizitarea muzeului însă nu înainte de a primi căşti audio prin care vom afla toate detaliile, foarte ample dar bine structurate, despre ceea ce ne va fi dat să vedem.

În trei vitrine din prima sală se află o colecţie deosebită de ouă încondeiate din Bucovina, realizate prin tehnici traiţionale, prezentând motive specifice acestei zone: motive florale, zoomorfe, cu tematică religioasă, un alt motiv este crucea, sau motive izvorâte din ocupaţiile şi meşteşugurile caracteristice arealului Bucovina.

Următoarele două săli sunt organizate pe prezentarea ouălelor încondeiate ce ne arată obiceiuri tradiţionale din varii ţări ale mapamondului. Tehnicile de făurire sunt extrem de variate şi ingenioase, ca, de altfel şi materialele utilizate.

Cea de-a patra vitrină ne prezintă diverse tipuri de ouă utilizate de artiști pentru încondeiere. Vedem aici și cel mai mare ou, cel de struț, dar și cel mai mic, cel de geko.

Urmează produse din țări ale Europei: Franța (este înfățișată o acuarelă pe un ou de lebădă), Moldova (temele utilizate fiind cea religioasă și de inspirație folclorică), Ucraina (tema religioasă), Polonia (ouă cu diverse motive florale și geometrice, colorate deosebit de frumos), Ungaria (ouă perforate sau ouă potcovite), iar tehnica zgârierii este prezentată pe ouă din Austria. Întâlnim broderia pe ouă, aplicații de fire sau dantela pe ouă din Malta, sau ouă din porțelan de Limoges cu model Fragonard (pictor din sec. XVIII reprezentant al stilului rococo).

Sunt prezentate din Turcia ouă făcute din porțelan, iar din regiunea centrală a acestei țări, Kappadokia, ouă sculptate din tuf vulcanic.

Am admirat frumusețea și delicatețea ouălor din Rusia realizate în tehnica Faberge, cu incrustații de pietre semiprețioase, email și metale prețioase. Și tot de aici minunate ouă din lemn pictate cu motive religioase.

Asia este bine reprezentată cu ouă aduse din țări aparținând sud-estului continentului: Coreea, Filipine, Thailanda, Insulele Bali având desene reprezentând măști tradiționale sau picturi de figuri umane. Tot din această zonă sunt și picturi realizate cu coji de ouă. În China oul este simbolul familiei cu copii și este un dar de nuntă. Din Kashimrul indian sunt expuse ouă realizate în tehnica emailului.

Japonia este prezentă cu peisajele sale și figurine aplicate pe exponate.

Zona din sudul Oceanului Pacific, Australia, Noua Zeelandă etc., nu este foarte bogat reprezentată, însă aici avem ouă de la pasărea emu, dintre care unul de 120 ani vechime. Mai avem din Tasmania ouă făcute din lemn de eucalipt cu desene tradiționale zonei.

Una dintre vitrine conține exponate cu desene având motive florale, iar alături de aceasta desene cu temă religioasă. Atrage atenția, în această vitrină, un exponat reprezentând o capelă iluminată electric, ce are în interior prezentat în detaliu tot ceea ce este într-un astfel de lăcaș de cult: altarul, bănci pe care stau enoriași, crucifixul, icoane, toate meșteșugite într-un ou de struț.

Exponatele continuă cu obiecte de decor realizate din ouă precum un ou perforat sau ouă muzicale, casete pentru bijuterii sau pentru alte utilizări.

Trebuie să amintesc și despre ouăle acoperite cu foiță de aur, argint sau cupru, despre cele confecționate din diverse specii de lemn exotic precum balsa sau teck.

Una dintre vitrine include exponate realizate de diferiți artiști străini pe care este inscripționat numele d-nei Letiția, sau pe unele doar monograma “L”, cu caractere arabe, japoneze, sau latine, funcție de țara de proveniență a autorului.

Ce-ar mai fi de spus?

Păi, să nu uităm despre vitrinele în care sunt expuse ouă vopsite în culorile reprezentative ale frescelor mănăstirilor bucovinene: “albastru” de Voroneț, “roșu” de Humor sau “verde” de Arbore, exponatele ocupând nu mai puțin de 5 vitrine.

Apoi, ca să dăm cezarului ce-i al cezarului, musai trebuie amintit de vitrinele în care sunt exponate realizate de întemeietorul muzeului d-na Letiția Orșivschi, “lucrate în stil tradiţional, păstrând vechile motive bucovinene şi mai ales cele din zona Vama, cât şi ouă lucrate cu ceară colorată cu pigmenţi naturali”. Pe unul dintre pereții holului din care se intră în sălile cu exponate, sunt prezentate câteva diplome primate de artistă la diverse expoziții la care a participat și un portret cu dedicația autorului.

În colțurile încăperilor sunt aranjate diverse obiecte ce se întâlnesc în casa gospodarului bucovinean, cum ar fi ustensile pentru lucru (furcă de tors cânepă, oale, linguri de lemn, străchini, vase pentru smântânit laptele, lopată de lemn pentru scos pâinea din cuptor, covată, roată pentru făcut fuiorul, sau obiecte de mobilier.

La subsol este amenajată o sală destinată copiilor, o încăpere mobilată cu dulapuri în care sunt expuse ouă încondeiate în culori vii, cu desene pline de viață inspirate din filmele cu desene animate: Mickey Mouse, Strumpfi, Albă ca Zăpada, etc.

Sala în care am fost primiți și ni s-a făcut “instructajul” are expuse ouă care pot fi cumpărate de vizitatori, dar și un dulap unde ne sunt prezentate fotografii dar și un caiet în care ne putem posta impresiile formate ca urmare a vizitei.

Vizita a fost deosebit de interesantă, iar prin informațiile căpătate utilă și foarte instructive.

Așa că vă recomand, ca în cazul în care sunteți prin zonă să nu-l ocoliți, să-l vedeți, pentru că, vorba unui personaj celebru “nici nu știți ce pierdeți! ”.

Și în final urarea mea tradițională: “Drumuri bune și excursii frumoase! ”.

---

VIZUALIZĂRI: 1256 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI