Casa Pariano, azi Muzeul de Sculptura “Ion Jalea”

TIPĂREȘTE

Totul a inceput cu o familie de greci provenind din insula Paros, care s-a stabilit in Tara Romaneasca in prima jumatate a sec. XIX. La 20 septembrie 1846, la Comisani - Dambovita, in aceasta familie se naste un fiu - Constantin Pariano.

Scolit in tara, dar si in strainatate (in Belgia, la Institutul de Agricultura din Gembloux), dupa o practica de cativa ani pe proprietatile familiei, in 1893 Constantin Pariano paraseste locurile natale si se stabileste in Dobrogea, in comuna Hasancea (astazi, Valu lui Traian). Acolo, la nici 20 km de Constanta, pe mosia sa, a intemeiat cea mai frumoasa gospodarie agricola dobrogeana. Numit “patriarhul agriculturii dobrogene” , contemporanii l-au caracterizat ca fiind “O podoaba de onestitate, de caracter, de devotament si munca continua, mare agricultor, iubitor sincer al pamantului…” . Insusi Nicolae Iorga il portretiza astfel: “Constantin Pariano, fruntas de seama al Dobrogei, om de mare valoare si luptator de rasa. Fost prefect, fost parlamentar, Pariano facea parte din nobila garda a politicii de sacrificiu. … Unul din fiii de seama ai neamului romanesc.”

Indragind Constanta si locul inalt de la capatul falezei, mosierul Pariano dorea sa-si ridice acolo o casa. Atata doar ca pe terenul ravnit se afla casa capitanului portului, Nicolae Macri, construita de englezi. Intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial a dus la amanarea proiectului. Mai tarziu, odata cu lucrarile de sistematizare a strazilor si prelungirea Bulevardului Elisabeta, casa capitanului portului a fost daramata, moment in care Pariano a cumparat locul la care visa de ceva vreme. Arhitectul Victor Stefanescu este cel care proiecteaza, in 1913, o cladire in stil neoromanesc, avand la etaj un pridvor cu coloane si arcade brancovenesti. Subsolul, o componenta traditionala, folosit ca pivnita sau tainita, se spune ca avea - asemanator altor cladiri din zona - si un tunel de refugiu. Nu stiu, eu nu am avut acces in subsol.

Finalizata in 1920, dupa Primul Razboi Mondial, Casa Pariano aflata in Str. Arhiepiscopiei, nr. 26, in zona istorica a orasului Constanta, langa Catedrala Arhiepiscopala “Sf. Apostoli Petru si Pavel” , l-a bucurat pe proprietar doar 10 ani, pana in 1930, cand - la varsta de 84 de ani - acesta a decedat. Trei ani mai tarziu, Casa Pariano era scoasa la vanzare. Edificiul a avut, de-a lungul timpului, mai multe destinatii. Pentru putin timp a fost sediu al Consulatului englez, apoi al Serviciului Maritim Roman, iar in perioada ocupatiei sovietice a fost rechizitionat pentru pozitia sa strategica in raport cu zona portuara. In perioada comunista, Casa Pariano a fost nationalizata.

In 1968, an in care sculptorul Ion Jalea doneaza Muzeului de Arta Constanta 108 din lucrarile sale, Consiliul Popular Local decide ca fosta locuinta Pariano de pe faleza sa devina muzeu. Astfel s-a nascut Muzeul de Sculptura “Ion Jalea” , conacul cu arcade oltenesti aducand sub acelasi acoperis doua personalitati marcante ale Dobrogei, care i-au inteles spiritul si au slujit-o cu devotament - latifundiarul Constantin Pariano si sculptorul Ion Jalea.

Ion Jalea a vazut lumina zilei in Dobrogea, la Casimcea, la 19 mai 1887, si a urmat scoala la Constanta, profesorul de desen Dimitrie Harlescu fiind cel care i-a descoperit talentul si l-a indrumat spre o cariera in arta.

Locul in care s-a nascut, precum si amintirile legate de primele reusite artistice il determina pe artist sa ramana atasat de meleagurile natale pentru toata viata, asa cum el insusi declara: “Donatia pe care am facut-o Municipiului Constanta este expresia sentimentelor mele de dragoste si gratitudine pentru tinutul dobrogean unde m-am nascut, in amintirea locurilor care mi-au incantat copilaria si tineretea. Aici la Constanta, la invatatura, am descoperit frumusetile marii si coastelor ei, aici am primit primele indemnuri de arta de la profesorul meu de desen, pictorul Dimitrie Harlescu… De la el artistii descopereau Dobrogea si se stie prea bine ce a insemnat acest stravechi tinut al soarelui pentru generatia de artisti dintre cele doua razboaie mondiale… Muzeul de Arta Moderna (din Constanta) pastreaza si multe din lucrarile celor care au trait si au creat pe meleagurile constantene. Colectia mea de lucrari incearca astfel sa ma reprezinte printre ei intr-un fapt de arta dedicat oamenilor acestor locuri.”

Dupa Scoala de Arte si Meserii, a urmat Academia de Arte Frumoase la București avandu-i ca profesori pe sculptorii Dimitrie Paciurea si Frederik Storck, apoi si-a desavarsit formatia artistica la Paris, la Academia Julian, in atelierul lui Antoine Bourdelle. A fost distins cu Marele Premiu al Expozitiilor Internationale de la Paris si de la Barcelona, iar in tara a primit, in 1941 Premiul national pentru sculptura, in 1957 Premiul de Stat si titlul de Artist al Poporului. A fost si presedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, iar in anul 1963 a devenit membru al Academei Romane.

Cu totii stim ca Ion Jalea a fost un artist vizual, sculptor, sculptor monumentalist si pedagog, unul dintre marii artisti plastici romani. Dar nu toti stim ca Ion Jalea a avut un destin cu totul aparte. In Primul Razboi Mondial a fost ranit grav, pierzandu-si bratul stang. Un destin de neimaginat pentru un artist si in general pentru oricine practica o meserie manuala. Cu toate acestea, a invins handicapul si a continuat sa sculpteze doar cu mana dreapta, lasand posteritatii opere remarcabile. A modelat in marmura, bronz, piatra, ghips, abordand teme mitologice, religioase si sociale. Lucrarile sale - monumente, statui, busturi, reliefuri, compozitii alegorice, religioase sau mitologice, scene de razboi, portrete, nuduri - sunt expuse in Bucuresti si in diverse orase din tara. Multe dintre ele se pot vedea la Muzeul de Sculptura “Ion Jalea” din Constanta, unic prin faptul ca este dedicat unui singur sculptor.

Dupa moartea artistului (in 1983, la 96 de ani), in anul urmator familia a donat si alte lucrari, astfel incat, in prezent, Muzeul de Sculptura “Ion Jalea“din Constanta numara 227 de lucrari.

Vizita mea la Muzeul de Sculptura “Ion Jalea”

La ultima vizita in Constanta, fiind atat de aproape de traseul prestabilit pentru plimbarea mea, am decis sa nu mai ratez Muzeul de Sculptura. Lucrarea “Arcas odihnindu-se” , realizata in 1926, cea mai reprezentativa dintre creatiile artistului, sinteza a inzestrarii sale, o perfecta imbinare intre nivelul realist si cel alegoric, se afla in fata Casei Pariano, azi muzeu. Am aflat ca o copie a acestei lucrari a fost donata de statul roman Curtii de Justitie din Luxemburg.

Admir casa la exterior, o fotografiez si citesc informatiile de la intrare.

Program de vizitare: orele 10.00-18.00 - in sezon si 09.00-17.00 - in extrasezon. Luni si Marti - inchis.

Taxe de acces: adulţi - 15 lei/persoana, pensionari - 8 lei/persoana, elevi si studenti - 4 lei/persoana. Copiii sub 7 ani au acces gratuit.

Lucrarile sunt expuse atat la parter, cat si la etaj. Ambele niveluri au aceeasi impartire, adica un hol central, larg, avand de o parte si de alta cate doua incaperi, de asemenea spatioase.

Am admirat si am fotografiat sculpturi din ghips patinat sau mat, marmura, bronz, precum si cateva fresce. La parter se remarca - unul langa altul, in basorelief, Cei patru evanghelisti - Matei, Marcu, Luca si Ioan, Capete de fete - Mioara si Ada, Statuile Sf. Petru si Sf. Pavel, de mari dimensiuni, Fresca cu atelierul de lucru. La etaj ies in evidenta chipurile parintilor si un autoportret, figuri de tarani, fresce, nuduri si statui mitologice de diverse dimensiuni. Nu lipseste nici varianta monumentala, in ghips, a impresionatei lucrari “Lupta lui Hercule cu centaurul” dezvelita in 1925 in Parcul Herastrau din Bucuresti, dar si alte figuri mitologice - Pegas, Centaur, Centaureasa, Icar, Prometeu sau Lucifer.

Am vizitat Muzeul de Sculptura “Ion Jalea” singura. In afara de doamna muzeograf care-si facea de lucru cu telefonul, alta fiinta umana nu s-a mai aratat atata timp cat am ramas acolo. Nu este prima oara cand bantui singura prin muzee.

Am mai admirat o data Cap de Madona, in bronz, un chip foarte delicat, “Arcas odihnindu-se” , lucrarea expusa in fata muzeului, precum si recent reamplasatul ansamblu sculptural reprezentat de Regina Carmen Sylva si muza cu harpa din imediata vecinatate a muzeului.

O casa, un sculptor, un muzeu!

Am plecat decisa ca la intoarcere sa caut si sa revad lucrarile expuse in locuri publice din Bucuresti: Monumentul Eroilor Francezi (1922) din Parcul Cismigiu, Monumentul Eroilor Ceferisti (1923) din Piata Garii de Nord, realizat impreuna cu Cornel Medrea, Lupta lui Hercule cu Centaurul (1925) din Parcul Herastrau, Statuia lui Spiru Haret (1935) din Piata Universitatii, Bustul lui Mihai Eminescu (1943) in “Rotonda scriitorilor” din Parcul Cismigiu, Bustul lui Miguel de Cervantes (1953) din Piata Spania, Statuia lui George Enescu (1971) din fata Operei Romane.

Si am dat curs deciziei. In doua zile, in scurte plimbari, schimband mai multe mijloace de transport, le-am gasit pe toate, le-am fotografiat si voi atasa imagini. Extrem de reusita Statuia lui George Enescu din fata Operei, expresiv Monumentul Eroilor Francezi din Parcul Cismigiu, impresionant, dar - din pacate - sufocat de masini parcate, Monumentul Eroilor Ceferisti din Piata Garii de Nord, grup statuar realizat impreuna cu Cornel Medrea.

Trebuie mentionat ca initial, in 1943, in “Rotonda scriitorilor” din Parcul Cismigiu a mai fost instalata o lucrare semnata Ion Jalea - Bustul lui Octavian Goga. Dupa 1944, prezenta in spatiul public a bustului lui Goga devenise inoportuna datorita activitatii lui politice anterioare, motiv pentru care bustul lui Octavian Goga, semnat Ion Jalea, a fost mutilat, apoi inlaturat, soclul ramanand gol o buna perioada de timp. In cele din urma, pe acelasi soclu, a fost instalat Bustul lui Ion Creanga, lucrare a sculptorului Ion Jiga.

Si Bustul lui Mihai Eminescu a fost mutilat, o ciobitura pe barbie - remediata ulterior - inca se poate observa.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 35 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI