GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Muzeele Minovici, incursiune în istoria medicinii româneşti
„Niciodată omul să nu fie mulțumit că a făcut prea mult, ci totdeauna să fie animat de dorința de a face cât mai mult.” Nicolae Minovici
Spre ruşinea mea, deşi totdeauna mi-a plăcut să vizitez şi altceva decât piaţa din cartier, nu am văzut cele două muzee Minovici din dreptul fântânii Mioriţa. Stiam de muzeul de artă populară N. Minovici din vila cu clopoţei. Cât am fost activă nu am avut timp să-l vizitez iar când am devenit mai liberă a fost mulţi ani închis. De existenţa muzeului alăturat de artă apuseană nici nu auzisem. Acum a venit timpul lor. Cum ştiam că traversarea de la staţia de autobuz spre vila Minovici este nesemaforizată iar DN1 intens circulat, ca să nu mă stresez pentru că merg încet, am luat un taxi care nici nu a costat cine ştie ce, distanţa de acasă fiind relativ scurtă.
Fântâna Mioriţa, de pe A1 este un reper pentru cele două muzee Minovici. Este un monument istoric, realizat în 1936 după planurile arhitectului Octav Doicescu cu ocazia evenimentului Luna Bucureştiului. Materialul este din granit de Dobrogea şi are în centru un bazin cu diametru de 50m. În mijlocului bazinului este o fântână cu ziduri lungi de 16 m şi înţime de 3 m. Pe o parte este decorată cu trei ciobănaşi cu turme de oi iar pe cealălaltă nunta şi moartea ciobanului. Mozaicurile fixate în piatră au fost realizate de Miliţa Pătrascu. După ce a fost lăsată să se degradeze, fântâna a fost consolidată şi din 2019 a redevenit funcţională. Există o legendă care spune că ea atrage ca un magnet spre pieire şoferii care vor s-o ocolească. Accidentele grave din 2009,2014,2015,2016 şi 2022 dintre care unele cu morţi, sunt mărturie a acestei legende (mai degrabă viteza şi neatenţia).
Muzeele Minovici sunt:
- muzeul de artă populară N. Minovici pe strada cu acelaş nume la numărul 1, în clădirea care a aparţinut medicului Nicolae Minovici
- muzeul de artă apuseană veche Dumitru Furnică- Minovici, într-o clădire separată, pe aceeasi stradă la nr. 3
- muzeul Înstitului Medico-legal Mina Minovici din clădirea nouă, funcţionează din 1989 pe Sos. Vitan Bârzesti după demolarea fără discernământ în 1985 a primei clădiri construită în 1892 de dr. Mina Minovici. Nu s-a ţinut seama că a fost primul muzeu din lume în această specialitate şi a inspirat construcţia şi organizarea unor institute similare din SUA şi Egipt.
Muzeul actual sau ce s-a mai salvat din cel vechi, astăzi are circuit închis fiind accesibil numai specialiştilor din medicină legală, organelor juridice şi studenţilor. În mare conţine cranii umane din diferite rase, mumia formolizată a portarului instituţiei care a lucrat acolo 40 de ani, masca mortuară a lui Marin Preda, obiecte de tortură, instrumente de sinucidere, craniul lui Terente străpuns de gloanţe şi ˝organul˝ lui, fetuşi umani, etc.
Am vizitat prin anii 1965 muzeul din vechea clădire a Institutului Medico-legal. Aceasta era situată pe str Căuzasi pe Splaiul Dâmboviţei şi era construită în stilul templelor greceşti. La iniţiativa dr. Mina Minovici în 1892 a fost organizat ca Morgă a Bucureştiului şi după şase ani a devenit primul Institut Medico-Legal cu primul muzeu aferent din lume, ducând faima medicinii româneşti. Avea o sală de autopsie cu opt mese (pe lângă care am trecut), o bibliotecă, laboratoare şi muzeul care putea fi vizitat fără restricţii.
Pentru că acel muzeu nu mai există din 1985 când a fost demolată clădirea, aş vrea să vă povestesc o întâmplare despre care se vorbea în familia mea. Bunicul meu din salariul de învăţător a ţinut cinci copii în şcoli superioare. Pe singura fată a dat-o la scoala normală să se facă învăţătoare. În timpul Primului Război Mondial ea s-a oferit ca infirmieră voluntară. Venit în vizită la spitalul de campanie unde lucra, regele Ferdinand a remarcat devotamentul şi priceperea ei şi i-a acordat o bursă la Facultatea de Medicină din Iaşi. Ajunsă doftoroaie ca medic de plasă (mai multe comune) într-o noapte a venit să fie îngrijit un rănit plin de sânge. După ce i-a scos glonţul, acesta i-a spus să nu anunţe poliţia că el e Terente, tâlharul care era un Robin Hood autohton. La muzeul vechiului institut medico-legal Mina Minovici, am văzut craniul lui şi într-un borcan, păstrat în formol organul lui Terente, de dimensiuni foarte mari.
Cine au fost cei trei fraţi Minovici şi importanţa lor mondială într-o ramură nouă a medicinii?
Ei provin din părinţi aromâni macedoneni cu mulţi copii purtând numele de familie Mina. Prin naturalizare în România au devenit Minovici. Cei trei fraţi Minovici au fondat Facultatea de Farmacie, Societatea de chimie din România, Societatea de Salvare, Spitalul de Urgenţă, Scoala Samariteană, cea mai importantă realizare fiind Institutul de Medicină Legală.
-Mina Minovici (1858-1933). Iniţial a urmat scoala de farmacie înfiinţată de Carol Davila după care a urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Paris specializându-se în toxicologie şi medicină legală. În 1898 a fondat Institutul Medico Legal, primul de aceast profil din lume, rămânând pentru multă vreme cel mai performant din Europa. A scris primul tratat complet de medicină legală. Pe lângă autopsiile pentru morţile suspecte, avea ca obiecte de cercetare anatomia patologică, toxicologie, genetică, antropologie judiciară.
Extrag mai jos din activitatea sa:
1. medic legist și farmacist roman si membru al Societatii de Medicina Legala din Franta.
2. in 1892 a inaugurat Morga oraşului în prezenţa primarului Pache Protopopescu şi a ministrului Al. Marghiloman. După 6 ani a devenit Institutul Medico-Legal. Majoritatea exponatelor au fost colectate de dr. Mina Minovici şi au rezistat până astăzi.
3. in1888 îsi susţine teza de doctorat cu titlul ˝ Studiu medico-legal despre moartea subită în urma loviturilor primite în abdomen și în laringe” .
4. în 1908 a mumificat un cersetor, a cărui mumie în urma analizelor din anul 2000 a prezentat organele interne nemodificate.
5. din 1912 a ocupat functia de director general al Serviciului Sanitar.
6. in timpul Primului Razboi Mondial a primit ordin sa ramana in Bucureşti, pe langa Crucea Roşie şi Institutul Medico-Legal.
7. a fost ales decan al Facultatii de Medicina din Bucureşti de 4 ori.
8. a devenit în 1932 membru corespondent al Academiei de Medicină a Franței, ocazie cu care i s-a conferit Ordinul Legiunea de Onoare în grad de cavaler.
- Stefan Minovici (1867-1935) a urmat Universitatea din Bucureşti secţia fizico- chimice. În 1899 a înfiinţat Asociaţia corpului farmaceutic din România unde a publicat studiile de specialitate ale lui şi ale altor oameni de ştiinţă din alte ţări. În 1919 a înfiinţat Societatea de chimie din România.
- Nicolae Minovici (1868-1941) pe lângă profesia de medic a fost şi un om de artă (iniţial a urmat cursuri de Belle- Arte), donând Bucureştiului vila cu clopoţei din faţa fântânii Mioriţa, unul din cele mai importante monumente arhitecturale în stil neoromânesc. Acolo a adunat colecţii etnografice de mare valoare.
1. a studiat şi publicat pentru prima oară arta şi implicaţiile tatuajului, cercetând 15000 tatuaje pe decedati.
2. este primul specialist din ţara noastră care a identificat autorul unui furt după amprentele digitale.
3. a autoexperimentat de 12 ori sinuciderea prin spânzurătoare după care a descris secundă cu secundă, simptomele şi senzaţiile resimţite fizic, psihic, mental, neurologic, auditiv, etc. A publicat ˝Studiu asupra spânzurătorii˝care a făcut senzaţie în lumea stiinţifică europeană.
Din cauza repetatelor autostrangulări a căpătat un cancer faringian în urma căruia a decedat în 1941
- Dumitru Furnică Minovici (1897-1982) a fost nepotul fraţilor Minovici, respectiv fiul sorei acestora căsătorită Furnică. A urmat studii inginereşti în străinătate şi revenit în ţară a activat în domeniu. După moartea lui Nicolae Minovici a preluat conducerea muzeului de artă populară înfiinţat de unchiul său şi a construit vila alăturată în stil Tudor care a devenit Muzeu de Artă Apuseană Veche în 1947. A donat-o împreună cu obiectele colecţionate (arme medievale, vitralii, tapiserii, bibliofilie, stampe, tablouri) Academiei Române.
Am considerat oportun ca înainte de a vă prezenta cele două muzee pe care le-am vizitat, să spun câteva cuvinte despre marile personalităţi cu faimă internaţională care au fost fraţii Minovici. Deasemeni v-am povestit amintirile mele din muzeul demolat al Institutului Medico- Legal Mina Minovici pe care bănuiesc că niciun user AFA nu l-a vizitat.
Notă: Pozele ataşate sunt nevotabile fiind luate de pe net. Ele constituie fotografii de epocă şi imagini din vechiul muzeu al Institutului Medico-legal pe care l-am vizitat (nu am postat cele mai impresionabile). Astăzi accesul in muzeu este restricţionat in noua locaţie.
- va continua-
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Cele două muzee Minovici sunt amplasate în nordul Bucureştiului în dreptul fântânii Muioriţa
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Am documentat opera unor giganţi ai medicinii româneşti care au înfiinţat medicina legală, studiile lor făcând epocă în spaţiul ştiinţific internaţional
Trimis de Michi in 09.06.23 19:14:31
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.48428600 N, 26.07489900 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Michi: „Vila cu clopoței” , o splendoare arhitecturală! Am vizitat-o cu prilejul redeschiderii din anul 2016 după desfășurarea unui proiect de restaurare și reamenajare expozițională (vezi impresii).
Fântâna Miorița a apărut în strânsă legătură cu Luna Bucureștilor din 1936, atunci când se inaugurează Parcul Regele Carol al II-lea (Herăstrău) și Muzeul Satului. Chiar regele Carol al II-lea a vizitat cu două luni înainte zona pentru a vedea stadiul lucrărilor. La 10 mai 1936 fântâna și celelalte lucrări edilitare au fost inaugurate de capul încoronat, alături de care se afla Marele Voievod Mihai și primarul Capitalei, Alexandru G. Donescu: După vizitarea pavilioanelor, regele şi înalţii demnitari au trecut prin aleele noului parc naţional, iar de aici pe malul lacului până la fântâna Mioriţa din dreptul vilei Minovici, fântâna pe care suveranul a inaugurat-o. De aici, tot pe malul lacului, animat de zeci de bărci cu rame şi pânze, oaspeţii au trecut la pavilionul cultural, unde au asistat la deschiderea expoziţiei cărţii („Dimineața” , 11 mai 1936).
Tot în 1936 este transformată și Gara Mogoșoaia (Băneasa): s-a adăugat un peron lung de 120 m acoperit de o marchiză lată de 7 m, s-a amenajat salonul regal, s-a realizat o ieșire monumentală. Deasemeni, s-a amenajat o piaţă cu plantaţii de brad şi un drum de acces, care dă o vedere frumoasă spre monumentala fântână „Mioriţa” („Lupta” , iunie 1936).
Mulțumim pentru sinteza oferită.
@tata123 ????: Mulțumesc pentru interesanta completare
@Michi: Ai uitat (omis?) să menționezi un accident notoriu din zonă, petrecut în secolul trecut, accident în urma căruia un arbore ajunsese să fie numit „pomul lui Bănică” , după ce marele actor Ștefan Bănică s-a proptit cu automobilul din dotare în el...
Culmea este că (nici) internetul se pare că nu a auzit de acea întâmplare nefericită...
@Dragoș_????????: Nu am omis, n- am stiut sau, mai sigur memoria imi joaca feste.Cum zicea Minulescu " si uitarea e'n legile omenesti"
Împreună cu continuarea / continuările sale, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinație.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Muzeul de Artă Veche Apuseană D. Furnică Minovici, un obiectiv care nu trebuie ratat — scris în 17.06.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Vila cu clopoţei, muzeul de artă populară Dr. N. Minovici — scris în 12.06.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2016 Muzeul de Artă Veche Apuseană 'Ing. Dumitru Furnică - Minovici' — scris în 21.05.16 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2016 „Vila cu clopoței” – darul dr. Nicolae Minovici pentru români — scris în 19.05.16 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2016 Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici — scris în 18.05.16 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2013 Muzeul de arta veche apuseana ing. Dumitru Furnica Minovici - cu vitralii de exceptie — scris în 28.05.13 de amero din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2012 Muzeul de Artă Medievală "Ing. D. Minovici" — scris în 31.01.13 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ