Casa memoriala Alexandru Ioan Cuza

TIPĂREȘTE

Pe str. Cuza Voda la nr. 80 in Galati se afla Casa memoriala Alexandru Ioan Cuza; o strada linistita, departe de forfota centrului, cu case vechi dar ingrijite.

Toata lumea stie ca Alexandru Ioan Cuza, s-a nascut la Barlad si ca a fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si domn al Tarii Romanesti la 24 ianuarie 1859 infaptuind astfel unirea celor doua principate; unire care in final a fost recunoscuta din 1862 iar noul stat format s-a numit Romania...

Prin nastere, originile parintilor si prin averea acestora, Alexandru Ioan Cuza a fost de neam mare boieresc cu studii facute in Europa de unde a venit cu idei noi, revolutionare si cu dorinta de a unii cele doua principate.

Putina lume stie ca acesta a fost parcalab de Galati, reprezentand acest oras in divanul ad-hoc de la Iasi. Casa memoriala este ridicata pe locul unde a existat casa parinteasca a acestuia. In acea casa a locuit inpreuna cu sotia sa Elena imediat dupa ce s-au casatorit.

Intre anii 1844 - 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost presedinte al Judecatoriei si parcalab al judetului Covurlui. Despre reformele pe care le-a initiat Aelxandru Ioan Cuza, nu este locul sa vorbesc aici. Trebuie amintita doar legatura pe care a avut-o cu Mihail Kogalniceanu, care a fost primul prim-ministru al Romaniei si cel mai bun consilier al sau.

Va voi povesti doar despre cum arata si ce expune casa memoriala, ridicata in cinstea celui care a facut marele pas in istoria Romaniei. Bustul din bronz a lui Alexandru Ioan Cuza este expus in micutul parc din fata casei memoriale.

Casa memoriala cuprinde doua cladiri; una mare principala, cu etaj si una in stanga cele dintai, unde exista o expozitie numismatica si filatelica.

Am intrat in cladirea principala si dupa ce am achitat biletele de intrare (4 lei/persoana intrarea si 5 lei taxa foto) am intrat in holul mare, central, de unde in stanga si in dreapta sunt cate doua sali destul de mari si scara care duce la etajul cu inca o incapere. Pe langa piesele de mobilier, biblioteca daruita de Carol I lui Mihail Kogalniceanu, ceasuri, arme si haine ce au apartinut domnitorului si sotiei sale, in aceasta casa memoriala sunt expuse si multe obiecte personale ce au apartinut lui Mihail Kogalniceanu.

In una din salile din dreapta la parter sunt expuse doua motomobile, ce puneau in functiune diferite utilaje agricole, un razboi de tesut, un automobil de la De Dion-Bouton", model frantuzesc, construit in 1898, echipat cu motor cu ardere interna, doua masini de scris (din care una fara tastatura), vesela de calatorie si o pianina.

Am urcat apoi la etaj, unde printre, multe copii ale actelor oficiale semnate de Cuza, am admirat si un panou cu arborele sau genealogic din care am aflat ca a avut radacini adanci in familiile de vaza, ajungand sa fie inrudit cu. Stefan cel Mare. La etaj sunt expuse la fel ca la parter, obiecte personale ale sale, ale Elenei Cuza si ale prim ministrului din vremea domniei sale, Mihail Kogalniceani, si doua steaguri.

Pe tot parcursul vizitarii casei memeoriale am fost insotiti de o supraveghetoare, afland de la ea, ca pentru un ghid ar fi trebuit sa achitam o taxa suplinmentara, dar cum ghidul nu era prezent m-am multumit cu micutele etichete ce indicau provenienta exponatelor.

Apoi am mers si in cea de a doua cladire, unde am vazut cele mai mici monede, dar si altele foarte mari si medalii comemorative.

In prima sala din stanga sunt expusi cei maivechi bani care au circulat in vremea geto dacilor. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu ale celţilor, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. Am admirat apoi in vitrine, monezi ce au circulat in timpui cuceririi romane si mai apoi din perioada bizantina.

Sunt expusi ducati din argint (din Tara Romaneasca), grosi ,,dinari, creiţari, guldenisi si taleri care au circulat in sec. XVI.

Sunt expusi taleri olandezi care circulau in sec. XVII în Tarile Romane ca monedă si care aveau imprimat pe ei un leu. Si dupa ce au fost retrasi din circulatie, banii romanesti au continuat sa se numeasca lei iar dupa 1867 leul a devenit unitatea monetara a Principatelor Unite.

Sunt de asemenea expuse cateva din primele bancnote emise in Romania. Acestea erau de fapt bilete ipotecare la purtator cu valoare nominala si au circulat purtând pe avers insemnele Băncii Naţionale. Prima bancnotă propriuzisa, emisă de Banca Naţională este datată 19 ian. 1881 şi are valoarea nominală de 20 lei, fiind tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran din Franţa.

In 1917 armata germana a pus in circulatie bani de razboi, fara acoperire numiti LEI BGR (lei de la Banca Generala Romana). Intre 1920-1921 are loc unificarea monetara, fiind scoase din circulatie bancnotele emise de Austro-Ungaria, Rusia si de trupele de ocupatie germane, fiind inlocuite de bancnotele emise de BNR.

Sunt expusi si lei din perioada de inceput a comunismului la noi, cand in 1952 a avut loc o reforma monetara si 1 leu nou inlocuia 20 lei vechi.

În 1966 au fost emise monede şi bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România, care au ramas in circulaţie până după 1989.

In salile din dreapta sunt expuse in vitrine si in cateva mari clasoare timbre. Unele sunt atat de vechi si de rare, incat valarea lor poate fi cu greu stabilita.

---

VIZUALIZĂRI: 7108 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI