ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.06.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Ploieşti
ÎNSCRIS: 06.08.17
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
FEB-2017
DURATA: 3 zile
Prieteni
3 ADULȚI -- v: -
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 4 MIN

Vizită la Pinacoteca din Berlin (II)

TIPĂREȘTE URM de aici

După o gustare, o cafea și un pișcot, am pornit cu forțe noi în căutarea frumosului, aici, la Gemaldegalerie din Berlin și voi începe cu următorul sector, cel care cuprinde aproape toată aripa sudică și anume, sectorul destinat Picturii italiene de la Renaștere, până în sec. al XVIII-lea.

Iarnă fiind, temperatura în interior era plăcută, muzeul nu era aglomerat, fotografiatul era permis. Toate bune și la locul lor, așa că am admirat pe îndelete picturile care mi-au plăcut cel mai mult. Eram deja familiarizată cu breasla italiană de pictură, din vizitele la Florența, la Galeriile Uffizi.

Giotto, considerat inovatorul picturii italiene și predecesorul artei moderne, Giotto cel venerat de florentini, iată un Giotto la Berlin! Fațada altarului provenit din Biserica Tuturor Sfinților din Florența, este opera sa, realizată în anul 1310. E o splendoare acest panou pe fond auriu, ce prezintă momentul biblic de punere în mormânt a Fecioarei Maria. Și, exemplar întreținut!

Wow... și un Masaccio! Masaccio precursorul Renașterii în pictură, cu un așa- zis Disc de naștere. Se zice că, în vremurile de demult, femeilor care nășteau li se oferea un platou rotund, din lemn pictat. Avea rol de tavă pe care se așezau darurile. Plăcuța indicatoare nu spunea, dar bănuiesc o scenă biblică, probabil Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.

Și iar un Masaccio, cu o frumoasă Adorația Magilor, achiziționată, spune plăcuța indicatoare, la 1880. O altă lucrare, cu același subiect, de Domenico Veneziano, achiziționată tot în acea perioadă.

În altă încăpere, Filippo Lippi cu o superba Fecioara în adorație, destinată inițial capelei din Palatul Medici din Florența, capelă în care se află o copie a sa și despre care am scris aici - vezi impresii. Lucrarea este plină de simboluri și îi mulțumesc amicei mele, cunoscătoare în materie, care mi le-a explicat pe îndelete! Și încă un Fillipo Lippi, cu o Fecioara cu Pruncul pictată la 1480, asemănătoare cu lucrarea elevului său Sandro Botticelli, cu aceiași temă, dar pe o formă rotundă, un tondou, specialitatea sa.

Nu lipsește nici Rafael cu frumoasele lui Madone, respectiv Madona Terranova și Madona Colonna. Blonde, diafane, îmbrăcate în roșu, cu Pruncul pe genunchi expansiv și plin de viață.

Agnolo Bronzino, apoi Tizian cu un Autoportret, Tintoretto, vestitul Caravaggio, Tiepolo, Pollaiuolo cu o frumoasă Bunavestire, Lorenzo Monaco cu o Ultima Cină sau binecunoscutul Canaletto cu frumoasele lui imagini din Veneția. Și surpriză, preferatul meu Fra Angelico!

Am rămas foarte încântată de prezența atâtor pictori italieni în Gemaldegalerie din Berlin!

Am făcut cale întoarsă la sectorul destinat Pictorilor englezi, francezi și spanioli de secol XVII-ZVIII, nu știu de ce, probabil din cauza oboselii...

Cu capul doldora și picioarele rupte, automat trecem în revistă tablouri după tablouri și pictori după pictori, dar m-am oprit totuși la un Georges de la Tour cu ai săi Țărani în repaus mâncând fasole. Un cuplu de bătrâni săraci, cu figuri obosite, îmbrăcați în straie simple, mâncând fiecare din bolul lui, dar pe fețele lor transpare o lumină interioară.

Tot la sectorul englezi găsim un Gainsborough și nu numai unul. Apoi Joshua Reynolds cu lucrarea George Clive, cu familia și o servitoare indiană, redată cu mult alb strălucitor, contrastant cu pielea închisă la culoare a servitoarei. În alte încăperi Jean Antoine Watteau, Thomas Lawrence și printre ei, pierdută, am găsit o femeie, Maria Angelica Kauffmann, o pictoriță neoclasică elvețiană cu o carieră de succes la Londra, îndeosebi cu portrete. De ce oare marii pictori au fost numai bărbați? V-ați pus întrebarea? În pictură, alături de desen, contează cel mai mult culoarea. Să aibă ei, o acuitate vizuală asupra culorilor mult mai clară și mai bine definită, decât femeile? Datorită cui? A hormonilor? Hm... !

Din pictorii francezi, am văzut un Boucher cu Venus și Amor înconjurată de porumbei, trandafiri, perle și văluri diafane- stil rococo. O scenă plină de romantism prezintă francezul Nicolas Poussin în lucrarea Peisaj cu Sf. Matei și Îngerul, Îngerul fiind simbolul Sf. Ap. și Ev. Matei.

Un Portret de femeie îmbrăcată în negru, cu o privire iscoditoare ne privește dintr-un tablou, Este opera lui Velazquez în perioada sa de maturitate. Nu se cunoaște personajul, dar se presupune a fi de rang nobil. Apoi Murillo, sau Zurbaran și încă mulți, foarte mulți pictori necunoscuți pentru mine.

Vizita la Pinacoteca din Berlin a fost o deschidere spre cunoașterea imensului potențial artistic aflat în Galeriile de Artă și în Muzeele din Berlin.

Priviți frumosul sub orice formă și veți primi lumină!


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

La sud de Tiergarten, oaza de verdeață a berlinezilor


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Schopping.


[fb]
---
Trimis de mihaelavoicu in 10.06.20 19:50:47
Validat / Publicat: 10.06.20 21:16:56
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GERMANIA. A mai fost în/la: Berlin

VIZUALIZĂRI: 242 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P15 Pinacoteca din Berlin. „Țărani în repaos, mâncând fasole” de Georges de La Tour 1620
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 21800 PMA (din 22 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[10.06.20 21:16:02]
»

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Muzeele Berlinului, BERLIN" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

-

capelă în care se află o copie a sa și despre care am scris aici (...)

Indică te rog titlul articolului respectiv, casă putem insera acolo un link către acel review. (Titlul respectiv scrie-l aici, ca ecou)

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[10.06.20 21:20:55]
»

@webmasterX: „Capela Magilor din Palatul Medici-Ricardi, Florența”

webmasterX
[10.06.20 21:27:32]
»

@mihaelavoicu: Mulțumiri - am inserat linkul către rev respectiv în articolul de mai sus.  

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[10.06.20 21:30:42]
»

@webmasterX: Mulțumesc!

doinafil
[10.06.20 23:47:58]
»

Într-adevăr, tondo-ul lui Botticelli este minunat! Nu știu cam cât are în diametru, pentru că se vede că l-ai pozat de aproape!

Din lucrările lui Canaletto s-ar zice că Veneția nu și-a schimbat decât culoarea zugrăvelilor exterioare a clădirilor, care este mai vie, mai luminoasă acum! (și, bineînțeles, veșmintele schimbate, azi, ale gondolierilor!)

Este frumoasă și „Adorația pruncului”, de Filippo Lippi! De fapt, toate celelalte tablouri sunt frumoase, chiar dacă se văd mai de departe!

Te felicit pentru bucuria de a scrie despre tablourile și locurile frumoase pe care le-ai văzut!  

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[11.06.20 09:33:35]
»

@doinafil: Mulțumesc, Doina! Tondoul lui Botticelli are diametrul de 135 cm. Este o tempera pe un panou din lemn de plop. Și pentru a compara, am atașat un alt tondou, tot de Botticelli, aflat la Uffizi, Florența. Flăcăiașii ăia, par a fi identici.

Mulțumesc pentru aprecieri și te îmbrățișez! ​

doinafil
[11.06.20 13:45:38]
»

@mihaelavoicu:

Se vede foarte bine asemănarea celor două lucrări, iar reușita dorinței ucenicului de a-și egala (sau întrece, chiar) maestrul, este foarte vizibilă în cele două tondo-uri. Chiar dacă, din grabă -sunt sigură- ai scris dimensiunea celui dintâi, eu am înțeles că este, de fapt, de 135 mm.

Chiar și modelul ramelor tablourilor par asemănătoare, dar ele diferă și sunt f. f. frumoase. Mă întreb dacă sunt din lemn sculptat sau turnate în ipsos?!

Am acasă înrămat într-un oval din ipsos un goblen cusut, cu mătase, de mine pe când eram elevă. Este vorba despre unul din „ciobănașii” lui Grigorescu. Mai târziu, la maturitate, am vrut să comand o ramă sculptată în lemn, însă nimeni nu m-a putut ajuta. Se turnau, in ipsos, doar în forme cu dimensiuni standardizate pentru atelierele de profil. Din cauza asta, moțul căciulii ciobănașului și vărful unei opincuțe sunt mai mult băgate sub ramă! M-am necăjit atunci, dar n-am mai avut ce face!

Te pup și să dea Domnul să ne revedem cât mai curând!   

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[11.06.20 15:00:38]
»

@doinafil: M-ai făcut să merg iar la documentație. Da, tondoul de la Berlin are 135 cm. așa cum am scris. Cel de la Florența are 118 cm. De rame chiar habar nu am, trebuie să fie vorba de bronz, că doar n-or umbla cu ipson în galerii de așa talie!

În ceprivește goblenul tău, era un timp când ramele de care spui erau la modă, dar o mădă din aia, că nu era și altceva. Eu le-am desființat pe toate. ​

Te îmbrățișez! ​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
doinafil
[11.06.20 15:26:22]
»

@mihaelavoicu:

Nu știu la ce documentație te-ai uitat, dar 135 cm = 1,35m (sau 1350mm​). În cazul ăsta nu mai este vorba de tondo, ci de un tablou maaaare! Probabil că cel ce a întocmit documentația la care te-ai uitat tu nu a fost atent la editare și a omis virgula (sau punctul) după cifra 13.

Dacă ramele tondo-urilor sunt turnate în broz, sunt cu atât mai prețioase! Mie îmi plac mai mult cele din lemn sculptat! ​ 

Te îmbrățișez și eu! ​

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[11.06.20 16:08:41]
»

@doinafil: Documentația am luat-o de la muzeu, la sfârșitul vizitei. Și zice așa;„Panou din lemn de plop, diametrul 135 cm. Achiziționat din colecția Raczinsky în 1954” Ai dreptate, nu zice tondou! Eu i-am zis așa pentru că e rotund. Și la un oval, tot tondou îi spune. Omul cât trăiește, învață! Merci și toate bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mishu
[11.06.20 17:00:08]
»

@mihaelavoicu

Priviți frumosul sub orice formă și veți primi lumină!

asa este, un articol minunat, o pauza de liniste, felicitari, votat cu mare drag.

mihaelavoicuAUTOR REVIEW
[11.06.20 17:05:45]
»

@mishu: Eu așa simt. Mulțumesc și să ieșim cu bine din strânsoarea asta”

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, mihaelavoicu, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeele Berlinului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.070280790328979 sec
    ecranul dvs: 1 x 1