Manastirea Agapia

TIPĂREȘTE

Am planificat sa vizitam Manastirea Agapia si Casa Memoriala Ion Creanga si Parcul Tematic din Humulesti.

Din Bucuresti plecati, in drumul spre destinatia concediului nostru – Pensiunea Casa Vero din Vama, Bucovina am facut un mic ocol astfel ca inainte de Roman in sensul giratoriu din localitatea Horia am parasit drumul European E85, indreptandu-ne catre stanga pe DN15D catre Piatra Neamt. Putin inainte de Piatra Neamt, in localitatea Girov se formeaza un drum judetean DJ156A la dreapta cu indicator catre Dobreni. Este un drum de legatura de cativa km asfaltat, ok, care face legatura cu DN15C care vine din Piatra Neamt catre Targu Neamt si pe care il vom urma si noi la dreapta. Pe DN15C intalnim mai intai indicatorul catre Manastirea Varatec spre stanga, pe care noi il depasim pentru ca nu ne-am propus aceasta destinatie, desi este alt obiectiv turistic consacrat din categoria manastirile judetului Neamt, si continuam pana aproape de Humulesti si Targu Neamt, unde alt indicator ne indruma pe DN15F catre Manastirea Agapia.

Drumul nostru se infunda practic in poarta manastirii, cu 100 metri inainte de terminarea acestuia existand un loc de parcare si un indicator catre Agapia Veche, undeva mai in munte si mai in dreapta (mers pe jos 2 km), iar drept in fata noastra grandioasa intrare si manastire Agapia.

Ne intampina o adevarata constructie, de forma dreptunghiulara, maiestuoasa din zidarie alba cu acoperis verde, cu un etaj, impodobita cu multe muscate rosii, dar si mult eflori de alte culori, in mijlocul (interiorul) careia se ghiceste turla bisericii. Aceasta constructie incorporeaza spatiile utile si de cazare ale asezamanatului monahal. Aleile sunt din piatra mare de rau slefuita cu rosturile betonate, este curat, si mult verde in afara aleilor. In spatele curtii gasim indicatoarele care ne orienteaza catre magazinul bisericesc, muzeu si casa memorial Alexandru Vlahuta. Biserica este zugravita afara in alb, fara picture, cu cateva elemente ornamentale de arhitectura foarte interesante. Cele descrise de mine in acest paragraf sunt redate si in imaginile pe care le atasez spre exemplificare, care sunt cu siguranta mai relevante decat cuvintele.

Moment binemeritat de pauza si relaxare dupa circa 5 ore de condus de la Bucuresti.

Pentru ca singura sursa potrivita pentru acest review o consider o brosura cumparata chiar de la manstire, editata de Mitropolia Moldovei si Bucovinei si intitulata Manastirea Agapia, am sa redau cateva date despre Manastirea Agapia.

“”Prezentare

Manastirea Agapia este formata din manastirea propriu-zisa si satul ce o inconjoara, este una din cele mai mari asezari monahale din Romania. Initial locuita de calugari, Agapia a fost populat din 1803 de maici, […] astazi 400.

Cel mai vechi asezamant monahal de aici a fost un schit (Agapia din Deal sau Agapia Veche), situate la 2 km departare in munte, intemeiat de calugarul Agapie in sec XIV, retras aici in sihastrie.

Devenind neincapator, pentru obstea monahala, majoritatea calugarilor au fost stramutati pe locul actualei manastiri. Biserica noului asezamant, numit Agapia din Vale, poarta hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si a fost construita intre anii 1642 – 1644. Ultima restaurare a avut loc in deceniul al VII-lea al secolului al XX-lea, iar intre anii 1996 – 2004s-au efectuat ample lucrari de consolidare ale bisericii si chiliilor, precum si lucrari de restaurare a picturii.

Pictura

Pictura este executata de Nicolae Grigorescu, in ulei. Aparte sunt portretele si peisajele pline de viata, armonie si seninatate. Icoana Sfantului Prooroc Daniil din nord este autoportretul tanarului Grigorescu.

Muzeul

A fost intemeiat in 1927 cu binecuvantarea mitropolitului Pimen al Moldovei si este de primul de acest fel din Moldova. Una dintre salile muzeului a fost inchinata creatiei lui Nicolae Grigorescu.

Alte constructii

Tot in vatra satului manastiresc se mai pastreaza casa memorial a scriitorului Alexandru Vlahuta, unde au avut loc adevarate cenacluri literare la care participau prietenii scriitorului:Delavrancea, Caragiale, Paul Bujor, Grigorescu, Bancila.

In 1948 ia fiinta din Ordinul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane un seminar monahal. ””

Am incheiat citatul.

La iesire, pentru ca era ora pranzului, am cautat un restaurant, o tersasa. Inspirati cei ce au avut mancarea in traista si au intins o masa campeneasca pe iarba. Din pacate am uitat sa notez numele celor 2 pensiuni cu restaurant, carora le-am trecut pragul, cu gand sa servim pranzul.

Prima, pe directia noastra de intoarcere, situata pe stanga (cred ultima constructie pe stanga inainte de o zona fara case) ne-a tratat cu dosul, nu ne-a bagat in seama, dupa ce ne-am bagat noi in seama, ni s-a spus ca onorarea comenzilor poate dura si o ora, asa ca am plecat.

A doua – Pensiunea Maria *** -, str. Principala 448, undeva pe dreapta arata foarte bine, si avea loc de parcare, curte inierbata cu mese, banci, decoruri pentru copii (statuete de pitici, ciuperci, animale) si restaurant la interior. Afara erau ocupate toate mesele, asa ca am ales sa stam inauntru. In ciuda ornamentelor si decorurilor, look-ului foarte placut, cu pasari impaiate si trofee de animale salbatice, serviciile au lasat si aici mult de dorit.

Noi, de aici, ne-am continuat drumul catre Humulesti, la Casa Memoriala Ion Creanga si Parcul Tematic urmand sa revenim in vizita peste cateva zile la Manastirile Secu, Sihastria si Neamt.

Agapia a fost prima manastire pe care am vizitat-o in periplul nostru din acest sejur. Voi face o constatare care ma roade: este regretabil ca la banii care intra zilnic in buzunarele bisericilor romanesti, si neimpozitati, nu se organizeaza o vizita documentata la manastiri. Ghizi exista numai pentru grupuri organizate. Pacat – acesta este cuvantul potrivit – ca nu stim sa facem turism! Ideea este ca ajungi la o biserica, manastire, intri, admiri, te inchini, lasi un acatist, saruti icoane, aprinzi lumanari, te reculegi, te odihnesti, poate vorbesti cu o fata bisericeasca, dar nu ramai cu nimic despre obiectivul vizitat. Bineinteles ca poti citi pe net, in carti, in prospectele manastirii etc, dar asta nu are de-a face cu un turism dezvoltat. Vorbim totusi de niste obiective de referinta ale poporului roman!

Denisa, Ema si Dan

---

VIZUALIZĂRI: 2538 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI