Pantocrator, o mănăstire unicat în România     

TIPĂREȘTE

Încheiasem sezonul turistic 2023 cu excursia de patru zile  din septembrie pe plaiurile moldovene şi alta de o zi în octombrie pe meleaguri argeşene şi mă pregăteam să intru în hibernare totală până în primăvară. Numai că drogul numit FB mi-a pus în faţa ochilor o excursie de o zi prin sudul ţării prin locuri pe care nu le mai văzusem. Traseul m-a tentat respectând criteriile pe care le cer în ultimul timp: obiective interesante  de existenţa cărora nu ştiam  şi la care se ajunge pe teren plat fără a parcurge pe jos distanţe mari. Era vorba de mănăstirea Pantocrator şi biserica sf Treime din Drăgăneşti- Vlaşca, catedrala Sf. Alexandru din Olteniţa, muzeul Câmpiei Boianului cu satul neolitic, mănăstirea Brâncoveni- Olt, vizita oraşului Caracal cu prânz  la un restaurant şi casa din Scorniceşti în care s-a născut N. Ceausescu (pe care am văzut-o  doar din şosea fiind închisă ca proprietate privată a lui Valentin Ceauşescu. Nici nu aveam ce vedea decât o căsuţă modestă cu două camere, în faţa căreia era un bust ciobit de marmoră albă al dictatorului).

Drăgăneşti Vlasca

La 63 km de Bucureşti  la intersecţia E70 Bucureşti- Alexandria cu DJ503 Giurgiu -Videle trecând prin Bragadiru- Mihăileşi-Ghimpaţi se ajunge în comuna Drăgăneşti Vlaşca. Deşi de acasă, chiar străbătând capitala nu aş face mai mult de o oră jumătate, într-o viaţă de om, având la dispoziţie autoturism personal  de peste 60 de ani şi fiind împătimiţi de excursii, nu am ajuns niciodată  în regiune, altele fiind priorităţile turistice în România. Comuna Drăgăneşti Vlaşca este situată în Jud. Teleorman în câmpia Burbazului. A avut şase sate atestate documentar din sec  XVIII din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat,  dar trei au dispărut (epidemie de ciumă, comasare) astfel că astăzi au o populaţie totală de 3700 locuitori (recesământ 2021) în scădere faţă de 2011 când erau 4325 locuitori. Monumentele care atrag atenţia credincioşilor şi turiştilor sunt mănăstirea Pantocrator şi biserica Sfânta Treime.

Manastirea Pantocrator

În 1916 la cca 2 km de comuna Drăgăneşti- Vlasca a fost ridicat un spital de campanie pentru răniţii căzuţi în luptele sângeroase din Primul Război Mondial. Transformat ulterior în spital comunal a funcţionat până prin anii ´70, după care din lipsă de personal şi dotare a fost părăsit, ruinindu-se.

Infiinţarea mănăstirii Pantocrator   (40°17'0"N   24°15'59"E)  

Numele Pantocrator este de origine greacă şi înseamnă (Atotțiitorul, Atotputernicul), şi se regăseşte în  Apocalipsa  aşa cum e citat Hristos după ce s-a înălţat la ceruri.

În anul 2010 doi tineri absolvenţi de Teologie, părintele Sebastian Serdaru şi arhidiaconul Serafim Baciu, învăţăcei ai Preasfinţitului Galaction, episcop al Alexandriei şi Teleormanului, au mers într-o vizită la Muntele Athos unde se găseste mâna stângă a moastelui Mariei Mgdalena. Impresia lor a fost atât de puternică încât au hotărât să ridice în ţară o mănăstire dedicată acesteia si în acelaş timp să renunţe la preoţie şi să intre în viaţa monahală de călugări. Au ales terenul plin de bălării pe care fusese părăsit spitalul comunal din Drăgăneşti Vlasca. Din economii proprii şi donaţiile credincioşilor printre care George Becali cu fonduri şi Adrian Videanu cu marmoră şi granit de construcţii au reuşit să ridice în timp record paraclisul mănăstiri Pantocrator. Cei doi, alături de alţi mireni au primit în 2021 de la episcopul Galaction  la sfinţirea bisericii mari, Crucea Patriarhală, distincții acordate ctitorilor care s-au implicat la zidirea acestei biserici.

-Paraclisul  cu hramul Maria Magdalena a fost sfinţit în 2014 în Duminica Mironosiţelor.  

-Altarul de vară inchinat Schimbarii la Fata a Domnului a fost sfinţit în 2015.

 -Biserica mare cu hramul Sf. Evanghelist Ioan și a Sfintului Visarion de Larisa a fost sfinţită în septembrie 2021.

Întreaga mănăstire este închinată lui Iisus Pantocrator

 Forma de viață este comunitară (de obște) cu călugăriţe.  

Staretul mănăstirii Pantocrator este unul din cei doi fondatori, părintele Sebastian Serdaru iar celălalt fondator arhimandritul Serafim Baciu a fost uns  în 2020 stareţ al catedralei episcopale Sf. Alexandru din Olteniţa.

Mănăstirea Pantocrator este printre puținele din țară în care, în timpul Sfintei Liturghii, are loc un moment unic. Este vorba despre ceea ce se numește ” hora îngerilor” , un moment inspirat din tradiția Athosului, prin care sunt legănate policandrele.

Arhitectura mănăstirii Pantocrator

Clădirile care compun mănăstirea, respectiv paraclisul, altarul de vară, trapeza, chiliile şi biserca nouă au o arhitectură specifică bisericilor greceşti, spre deodebire de majoritatea mănăstirilor româneşti construite în stil bizantin şi neoromânesc. Peretii exteriori sunt de cărămidă de culoare  roşcată, au multe arcade şi ogive care o fac deosebită. Curtea enormă este foarte îngrijită ca şi cultura de lavandă din spatele mănăstirii care se prelungeste cu o încântătoare pădure de stejari.

Două adevăruri care trebuie spuse:

1. Cine a fost Sf. Maria Magdalena?

Paraclisul mănăstirii Pantocrator este dedicat  sfintei Maria Magdalena venerată la mănăstirile de la muntele Athos. Sfânta Maria Magdalena este unul dintre personajele cele mai controversate și mai fascinante ale istoriei sfinte, fiind în același timp emblemă a apostolatului feminin. Evangheliștii o menționează ca discipol a lui Iisus Hristos și martor al învierii. În Evanghelia după Luca se spune că Maria Magdalena este prima femeie vindecată de Isus din Nazaret, pe care apoi l-a urmat. În Evanghelia după Marcu scrie că a stat lângă Crucea lui Isus, că era la mormântul lui Isus iar în dimineața Paștilor s-a dus la mormânt cu celelalte femei. Domnul înviat i s-a arătat mai întâi ei și a trimis-o să ducă vestea Învierii ucenicilor. În Noul Testament, se consideră că Maria Magdalena a fost fondatoarea creștinismului, fiind prima persoană care a susținut că Isus a înviat.

 Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată, acesta fiind un mit inventat de unii slujbași ai  bisericii catolice pentru a limita rolul femeilor în biserică. Aceste zvonuri au fost preluate de Papa Grigore I cel Mare  care a declarat în sec VI  că Maria Magdalena era posedată de șapte demoni fiind o păcătoasă   (prostituată) care în cele din urmă s-a pocăit. În 1969, Biserica Catolică a retractat zvonul că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată

  În ortodoxie, ea a fost în mod tradițional onorată drept o „purtătoare de mir” și drept „egală cu apostolii” Părintele Sebastian Serdaru unul din cei doi fondatori ai mănăstirii Pantocrator şi stareţ actual  al mănăstirii Pantocrator a explicat că cei şapte demoni erau depresia, tulburările interioare, întunecarea minții de care s-a vindecat când l-a întâlnit pe Iisus.

Foarte mulți pictori s-au inspirat din tema penitenței ei îndelungate (Tițian,  Caravaggio,  Rafael, El Greco.

 Sfintele Moaste ale Sfintei Maria Magdalena (mâna) se pastreaza in Manastirea Simonos Petras, din Sfantul Munte Athos. Cand parintii Sebastian si Serafim s-au inchinat si au sarutat mana Sfintei, cei doi au simtit-o pe aceasta calda. Trupul Mariei Magdalena a fost îngropat în Efes de către Ioan Evaghelistul. Mai apoi, moaştele sale, după 900 de ani au fost mutate de către împăratul bizantin Leon al VII-lea Filosoful la Constantinopol, la Mănăstirea Sf Lazăr. După 200  de ani, cavalerii cruciaţi au luat trupul Mariei Magdalena pentru a nu fi profanat de turcii care intrau în cetatea Constantinopolului şi a fost dus în Occident, la Roma. De acolo trupul ei a fost împărţit în foarte multe părţi. O părticică din acesta a fost adus la mănăstirea Pantocratos. Moaştele au fost depuse într-o racla confecţionată  la atelierele Patriarhale din Bucureşti. Broderia  de pe capacul raclei, realizată pe o mătase brodată în India o reprezintă pe Maria Magdalena în dimineaţa Învierii.

 2. Cine au fost mironosiţele?

Recunosc că până să mă documentez asupra acestui review, în limbajul meu şi al altora, mironosiţă însemna o femeie falsă, linguşitoare, ipocrită şi nesinceră. În DEX este citată şi această interpretare dar predomină explicaţia religioasă care e cu totul alta. În Doxologia se citează˝Mironosiţele au fost femeile care L-au iubit cu toată inima pe Domnul Iisus Hristos, care L-au slujit cu multă grijă în toate nevoile vieţii Lui în trup, care împreună cu Apostolii învăţau, ascultând sfintele Lui cuvântări, pe care putem să le numim chiar femei-apostoli. (Sfântul Luca al Crimeei)  Femeile mironosiţe  care merseseră la mormânt să-L ungă pe Hristos cu mir, sunt primele care L-au văzut pe înviat. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur le numeşte „Apostolii Apostolilor“. Hristos Cel înviat Se arată pentru prima dată Mariei Magdalena, care s-a întors de la mormânt „vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul“ (Ioan 20,16) Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalena, Mironosițele sunt sărbătorite, într-o duminică dedicată lor, doar în creștinismul răsăritean (ortodox și greco-catolic), nu și în cel occidental (romano-catolică și protestant). Sărbătoarea are loc  în a ˝a treia Duminecă după Paști” a doua” fiind Duminica Tomei iar prima chiar sărbătoarea Paştelui.

 Evenimente petrecute în zilele hramurilor mănăstirii Pantocratos

Cu ocazia hramurilor şi pomenirilor din Duminica Mironosiţelor (a treia după Paste), cinstirea Sf. Maria Mgdalena în 22 iulie, a sfinţirii bisericii noi în 26 sept., la mănăstirea Pantocratos sunt aduse moaşte din mănăstiri  din alte ţări ortodoxe. Ele sunt expuse câteva zile credincioşilor care vin cu miile apoi revin la locul care le păstrează. Sunt însoţite de înalţi arhierei din mănăstirile din care provin, la slujbe participând înafară de stareţul mănăstirii Pantocratos arhimandriul Sebastian Serdaru şi feţe bisericeşti din BOR de la cel mai înalt nivel.

-În 2015 a fost adusă în paraclisul mănăstirii Pantocrator, mâna stângă a Sf. Maria Magdalena. A fost văzută de 30000 de credincioşi. Este cea mai mare părticică din aceste moaşte  de pe teritoriul Romaniei.

-În2016, între 13-16 mai a fost adus din Grecia, capul Sf. Visarion de Larisa care a fost văzut de peste 7000 credincioşi. Ultima dată  a venit în Romania sub domnai lui Constantin Macrovordat (sec XVIII) în timpul unei epidemii de ciumă. Majoritatea vindecărilor de atunci au fost puse pe seama mijlocirii Sf Visarion,

 -În 2021, la 26 sept. ziua în care a fost sfinţită biserica mare şi s-au sărbătorit 10 ani de la înfiinţarea mănăstirii Pantocrator, au fost aduse mâna Sf. Mironosiţe Maria Magdalena de la manastirea Simonpetra din Athos şi mâna Marelui Mucenic Dimitrie de la Mitropolia din Veria 

-În 2022, în perioada 5-10 mai a fost adusă  pentru câteva zile de la mănăstirea  Panaghia Soumela  din Veria, cea mai veche icoană a ortodoxiei: o pictură cu Maica Domnului pictată de Sf. Evanghelist Luca. În timpul procesiunii religioase la care au participat 1500 credincioşi, a apărut un cerc luminos în jurul soarelui, pe care toţi pelerinii l-au interpretat drept o minune dumnezeiască.

-În 2022, pe 22 iulie au fost aduse  moastele Muceniţei Marina din Bulgaria şi icoana Maicii Domnului Lidianca de la mănăstirea Neamţ

-În 2023, între 29 aprilie-2 mai, au fost aduse din Grecia pentru prăznuirea Sfintelor Mironosiţe, capul Sf. Toma din insula Patmos, mâna dreaptă a Sf. Ecaterina din Katerini şi o icoană făcătoare de minuni  a Maicii Domnului  de la Meteora.

 -În 2023, în perioada 22-28 decembrie au fost aduse in premiera in Romania  de la mănăstirea Sfântul Pavel din muntele Athos, darurile primite de la cei trei magi de la Răsărit pentru Pruncul Iisus Hristos Iisus.  Slujba la care au participat 20000 credincioşi a fost oficiată de Înalt preasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.  

Vizita mănăstirii Pantocratos mi-a lăsat o impresie deosebită atât prin aspectul ei, liniştea pe care ţi-o oferă dar şi osârdia de a a duce permanent sfinte moaşte  din alte mănăstiri ortodoxe la marile sărbători pentru a fi cinstite de  mii de credincioşi.

Manastirea Drăgăneşti Vlaşca

După ce am terminat vizita în mănăstirea Pantocrator, ne-am îndreptat apoi spre  Mănăstirea Drăgăneşti Vlaşca aflată la 2 km de centrul comunei. (44°6'38"N   25°35'29"E).  Hramurile mănăstirii sunt: Ciprian si Iustina  pentru paraclis şi Sf. Treime pentru biserică. Ea a fost sfinţită în 1998 în clădirea unui conac care a apartinut  în perioada interbelica mosierului Anghel Capra (inrudit cu familia filosofului Constantin Noica). Familia Capră a ctitorit în trecut mai multe locaşuri de cult din Călimăneşti, Alexandria, Mavrodin etc.  

In timpul comunismului conacul a primit diferite întrebuinţări printre care un IAS, lăsat în degradare.

Biserica Sf. Treime instalată chiar în clădirea vechiului conac este  pictată într-un stil care îmbină pictura bizantină cu cea românească din sec. XV-XVI.  

Sărbătorirea Sfintei Treimi nu are dată fixă, ci este prăznuită a  doua zi după Dumineca Rusaliilor. La această sărbătorire participă anual, mitropolitul Teleormanului şi Alexandriei Galaction

În această mănăstire şase vieţuitoare duc viaţă de obşte.

 WEB, te rog înserează  o prăznzuire a zilei Mironosiţelor filmată în  mai 2023 https://www.youtube.com/watch?v=cxvXPzR8D5o  

---

VIZUALIZĂRI: 1510 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI