Schitul din Dealul Mare sau Mănăstirea Hadâmbu

TIPĂREȘTE

Pentru excursia nostră din mai a. c., la Iași, ne-am făcut un plan cu ceea ce am dori să vizităm în răstimpul șederii noastre acolo, dar și în drum spre orașul studenției nostre.

Astfel că, la sfaturile unor prieteni, am luat drumul Iașului, cel pe care-l cunoșteam așa de bine, până la Vaslui (prin Tecuci – vezi în review-ul “Iași - oraşul studenţiei noastre (2) ” partea versificată de la final), însă de aici părăsim binecunoscutul și mult circulatul DN24, cale ce trece pe lângă Movila lui Burcel, luând-o pe mai puțin circulatul DN15D și apoi pe DJ248 prin Rateșu Cuzei. Scopul acestei devieri? Acela de a vizita Schitul din Dealul Mare sau Mănăstirea Hadâmbu.

Reținerea legată de calitatea drumului pe această rută, ne-a fost repede înlăturată, pentru că și pe aici șoseaua este la fel de bună ca și pe DN24. În plus fiind mai puțin circulat sporul la deplasare a fost superior.

Pentru a ajunge la obiectivul menționat, venind dinspre Bârlad, imediat ce se intră în Vaslui, la bifurcația din dreptul stației OMV și a Centrului de Afaceri, nu se face dreapta spre Iași, cum arată indicatorul rutier, ci se merge drept înainte spre Roman, Negrești, pe str. Ștefan cel Mare, iar la primul sens giratoriu se menține direcția înainte spre Roman - Negrești.

După cca. 25 km. de mers pe DN 15D, ajungem la o intersecție cu indicator rutier care ne arată drumul spre Roman (la stânga), însă noi urmăm calea tot înainte (”Înainte, că înainte era mai bine! ”) pe DJ 248. Mai parcurgem încă vreo 25 km., de drum plăcut, încadrat în unele zone de păduri de foioase și în Mogoșești, ajungem într-o altă intersecție cu indicator stânga “Vizitați Mănăstirea Hadâmbu – 15 km. ”.

Sosim cu bine la obiectivul ce ne-am propus să-l vizităm. Ne întâmpină o parcare generoasă ca mărime (probabil că numărul credincioșilor ce vin aici la diverse sărbători este destul de însemnat), cu o fântână și o troiță ce parcă ne urează bun venit și un steag tricolor.

Situată într-o zonă parcă izolată de lume, cu sate sărăcăcioase, între dealuri și păduri întinse, mănăstirea, ce-ți apare brusc în față la capătul unui drumeag ce iese din drumul communal ce trece prin cătunul Schitu Hadâmbu, este considerată una dintre cele mai frumoase mănăstiri din zona Iașilor.

Lăcașul de cult este, dacă putem spune așa, la a treia generație de biserici edificate pe acest loc.

Prima a fost o bisericuță de lemn construită, se pare, în vremea lui Alexandru cel Bun. Cam două secole mai târziu, un mare boier grec, Iani Hadâmbu, ridică aici o nouă biserică, cea veche fiind afectată serios de trecerea timpului. Această biserică, ce a primit hramul "Nașterea Maicii Domnului", este construită din piatră, ca de altfel tot ansamblul mănăstiresc vechi cu ziduri groase, ferestre mici și contraforturi puternice tot din piatră, având un scop clar de apărare. Biserica este micuță cu pronaos și naos. Pisania care este scrisă în slavona veche, dăltuită în piatră și situată deasupra ușii de la intrarea în biserică, glăsuiește următoarele: “Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a reînnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbu în pădurea Iașilor din Dealul Mare unde este hramul Precistei și Născătoarei de Dumnezeu în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7169 (1659), septembrie 8”. Ușa de la intrare este masivă, făcută din metal având sculptată o icoană cu Maica Domnului.

Întreaga construcție a acestei vechi mănăstiri arată că a fost construit ca un complex monahal fortificat, cu diverse amenajări defensive, reprezentative pentru arhitectura moldovenească a vremii. Zidurile sunt groase, durate din piatră, având la colțuri turnuri de apărare, așa cum se construiau cetățile din timpul acela, datorită vremurilor când năvălirile turcilor sau tătarilor, în scop de prădăciune, erau destul de dese. Curtea, de formă dreptunghiulară, are în incintă un agheasmatar și niște mici anexe, iar într-un colț al acesteia, într-unul dintre turnurile de apărare (cel dinspre biserica nouă), este amenajat un locaș de rugăciune cu icoana Sf. Ioan Botezătorul unde pot fi aprinse lumânări. Intrarea în curtea vechii mănăstiri se face pe sub un turn ce are rolul și de clopotniță, dar a avut și rol de turn de apărare.

Tot acest asamblu, despre care tocmai am făcut vorbire, este monument istoric din anul 2015.

Cea de-a treia generație de construcții monahale este reprezentată de tot ce s-a ridicat în zona exterioară mănăstirii vechi. Biserica nouă, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, sfințită în 2008, amplasată în locul cel mai înalt al “Dealului Mare”, așa cum este denumit acest loc, o clădire nouă, impunătoare, cu aspect de conac boieresc, pentru chilii, stăreție și de cazare oaspeți (arhondaric), magazinul de obiecte bisericești (pangarul) și o altă clădire al cărei rol nu l-am putut identifica, însă după ce se vedea di exterior se pare că în interiopr erau spații pentru conferințe.

Însă lucrul cel mai drăguț, amenajat pentru vizitatori și nu numai, este iazul mănăstirii, dar și o micuță grădină zoologică, loc în care poți vedea diverse păsări: lebede, gâște, rațe (de curte, scufundătoare), păuni sau animale: iepuri, lame, căprioare, etc. Iazul are diverse amenajări pe maluri cu locuri de odihnă de unde poți admira în voie fauna și unte te poți odihni și relaxa după câteva ceasuri de plimbări.

Așa cum este caracteristic unei mănăstiri, spațiile verzi amenajate aici sunt deosebit de îngrijite producând privitorului o adevărată desfătare pentru ochi și suflet. Dar ceea ce nu am văzut în alte locuri așezăminte religioase, surprinzându-ne plăcut, a fost arhitectura peisagistică cu amenajări de bun gust. Numeroase plante ornamentale, în special conifere (brad, brad argintiu, molid, pin), sau arbori rășinoși (ienupăr de diferite soiuri, tisa, tuia, etc.), gazon verde crud și aranjamente din stânci cu izvor de apă, obiecte decorative diverse: figurine de animale și păsări, masă din piatră cu scaune așișderea, câteva care cu juguri pentru boi și flori.

A fost o vizită care ne-a plăcut, oferindu-ne clipe de neuitat.

Ca atare, dacă ajungeți prin zonă nu evitați să vizitați aceste locuri.

Și, ca de obicei vă zic să aveți “Drumuri bune și excursii frumoase! ”.

---

VIZUALIZĂRI: 4487 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI