GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cand am plecat spre Vaslui, nu aveam nici un plan legat de vizite la obiective turistice. Voiam doar plimbari pietonale, in aer liber, care sa ma mai rupa de cotidianul bucurestean. Vizita la Manastirea Floresti a venit ca un plus. A fost o surpriza oferita de nepotul meu care - stiind ca nu voi putea ajunge acolo niciodata - m-a invitat la o plimbare impreuna cu familia lui.
Din Vaslui, am luat drumul Bacaului, iar dupa cativa kilometri - in comuna Poienesti - am parasit soseaua nationala virand la stanga, spre Floresti. Studiind harta, remarc faptul ca mai sunt si alte variante de acces, dar nu stiu cum sunt drumurile. In ultima parte, drumul pe care l-am strabatut noi este asfaltat, dar ingust. Din cate am inteles, din Oprisita pana la manastire nici nu exista mijloace de transport in comun. Si sunt vreo 7 km. Altfel, de la Oprisita si pana la Manastirea Floresti, printre dealuri impadurite si proaspat inverzite, mai ales in zile cu vreme buna, drumul este foarte frumos. Un spatiu larg pentru parcare, complet liber (nefiind o zi de sarbatoare), cu o troita alaturi, dar mai ales cu falnicul turn de la intrare, ne-a semnalat faptul ca am ajuns la destinatie.
Ce am vazut la Manastirea Floresti - Vaslui
Pentru ca in prealabil nu citisem nimic despre obiectivul pe care urma sa-l vizitez, nu ma asteptam sa descopar la Manastirea Floresti - Vaslui un lacas atat de frumos, cu un trecut atat de indepartat.
Turnul-clopotnita langa care am oprit, a fost o adevarata surpriza pentru mine. Constructia foarte inalta, din caramida aparenta, cu elemente decorative sculptate in piatra, este situata la aprox. 20 m sud-vest de biserica si are trei etaje. Poarta de la intrarea in gangul boltit care strabate turnul este impodobita cu decoratiuni si are in partea superioara un blazon minutios executat. De o parte si de alta a gangului sunt doua incaperi acoperite cu tablă, decorate la exterior cu icoane de mari dimensiuni: "Maica Domnului cu Pruncul" (stanga) si "Iisus Hristos binecuvantand" (dreapta).
De indata ce trecem de poarta, pe un panou mare, rosu, citim primele informatii despre turnul ridicat in perioada 1852-1859 de staretul Nil. Sub conducerea arh. Burelli, ing. Gr. Palada si Onofreo Messina, lucrarile au fost finalizate in 1901. Ultima restaurare s-a facut in perioada 1992-2007 cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor.
Zidul de piatra, inalt de 3 m, care delimiteaza incinta manastirii, a fost ridicat in 1800-1821 prin grija egumenilor Ioasaf si Luca.
Biserica este a doua constructie care m-a surprins. Cu hramul "Sf. Proroc Ilie Tesviteanul", sfantul lacas are reprezentarea acestuia pe fronton, intr-un frumos basorelief.
Edificiul din caramida, pe fundatie din piatra, in forma de cruce, are o arhitectura deosebita, de factura neogotica. Interiorul compartimentat in pridvor inchis, pronaos, naos si altar, este foarte spatios si bine iluminat. Altarul este iluminat de trei ferestre (situate la est, nord si sud), naosul are doua ferestre (cate una in fiecare absida), iar pronaosul are cate doua ferestre la nord si la sud. Pridvorul iluminat si el de cate o fereastra la nord si la sud, are intrarea prin latura vestica, printr-o usa masiva, din metal. Toate ferestrele sunt inalte, cu ancadramente arcuite, din piatra si au grilaje solide.
Interiorul este pictat in intregime in tehnica fresco. Lucrarea realizata de pictorul Valeriu Timofte este noua, inceputa in 2008 si terminata dupa cativa ani cand biserica a si fost sfintita (20 iulie 2014). Interiorul impresioneaza prin candelabrele imense si prin delicatetea sculpturilor de la strane.
La 20 m vest de intrarea in biserica se afla Palatul Egumenesc, o cladire solida din zid, etajata si acoperită cu tabla. Panoul informativ amplasat in fata constructiei ne spune ca edificiul de factura clasicista, cu beci, parter si etaj, a fost inaltat de egumenul Nil intre anii 1852-1859. O buna perioada de timp (1881-1992) in aceasta cladire a functionat un spital de alienati mintal. Cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, in 1998 Palatul Egumenesc a intrat in renovare. In prezent Palatul Egumenesc de la Manastirea Floresti adaposteste Sectia de Istorie si Arta religioasa "Episcop Iacov Antonovici" a Muzeului Judetean "Stefan cel Mare" - Vaslui.
De la localnici am aflat ca anul trecut, la sarbatoarea hramului bisericii, a fost organizat evenimentul expozitional "Tetraevenghelul Manastirii Floresti - Darul ctitorului intru credinta". Manifestarea a oferit participanților posibilitatea de a admira o carte veche, rara, de o deosebita valoare - Tetraevanghelul Manastirii Floresti aflat in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei din anul 1981.
M-am documentat si am aflat ca Tetraevanghelul Manastirii Floresti datand din 1578-1596 a fost realizat la Manastirea Bistrita - Neamt, la comanda boierului Gliga din Piatra Neamț. Marele vornic Carstea Ghenovici al Tarii de Sus a cumparat manuscrisul de la urmasii boierului Gliga, iar in 1596 l-a ferecat in argint si l-a inscriptionat cu text de danie pentru ctitoria sa - Biserica "Sf. Proroc Ilie Tesviteanul" de la Manastirea Floresti. Pentru cei interesati, textul de danie este urmatorul: "Acest Tetraevanghel l-au facut panul Carstea Ghenovici biv vel vornic si giupaneasa lui Anghelina, fiica lui Craciun biv vel vornic si l-au dat pe el intru ruga lor si parintilor lor la manastirea lor ce se numeste Smila, unde este hramul Sfantul Prooroc Ilie Tezviteanul, in anul 7104 (1596) luna iunie 27. "
Manuscrisul in limba slavona, cu 375 file de hartie cu filigran, avand ilustrate scenele "Pogorarea in Iad" si "Sfantul Proroc Ilie", atesta nu doar existenta Bisericii Manastirii Floresti inca din acele timpuri, ci si importanta sa deosebita data fiind grija ctitorului pentru a o inzestra.
Din trecutul Manastirii Floresti - Vaslui
Din brosura achizitionata cu prilejul vizitei noastre acolo, ca si din panourile informative amplasate in incinta, am aflat ca pana in a doua jumatate a sec. XVII manastirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune ca denumirea Floresti provine de la numele unei calugarite - Floarea (Florentina) - care a ridicat acolo o bisericuta de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" (fapt atestat si de un document emis la 25 aprilie 1612 de Stefan Comsa).
Manastirea Floresti a fost intemeiata de Carstea Ghenovici, mare vornic si sotia sa, Anghelina, in 1598, prin cumpararea mosiei Floresti de la Lazar pitarul. Mai tarziu, in sec. XVII (1686-1694), lacasul a fost innoit de urmasii ctitorului, Gavrilita Costache vornicul cu fiii sai - Vasile vornicul si Lupu vistiernicul - impreuna cu Antohie Jora hatmanul, dar ceea ce vedem astazi este refacerea din perioada 1852-1859 datorata staretului Nil.
De mentionat ca din august 1806, pentru o lunga perioada de timp, Manastirea Floresti a fost inchinata Manastirii Esfigmenou din Muntele Athos.
Arhimandritul Nil, egumenul grec al Manastirii Floresti (1843-1863), a inceput constructia bisericii actuale, dar nu a terminat lucrarea din cauza secularizarii. Zidurile ajunsesera pana aproape de acoperis. Casele egumenesti nefinalizate au fost abandonate pana in 1880 cand - pe baza studiilor arhitectului Burelli - lucrarile au fost terminate, biserica manastirii devenind biserica de mir, iar palatul egumenesc, spital. Lacasul a redevenit manastire in 1991 cand au inceput si lucrările de consolidare si de restaurare, prin grija ieromonahului Iezechiel Gheorghe Ariton. Prima interventie de restaurare a fost realizata la turnul clopotnita care avea partea exterioara prabusita. Restaurarea bisericii s-a realizat ulterior, pe baza unei fotografii vechi (1916) apartinand preotului econom Ioan Antonovici, cel care a scris si o monografie a manastirii.
Palatul Egumenesc, cu parter, etaj si beci adanc (in care se spune ca a stat ascuns Alexandru I. Cuza timp de o zi si o noapte), a beneficiat de lucrari de restaurare abia din 2002. Cu aceasta ocazie, in interior a fost amenajat Paraclisul - o biserica mai mica destinata oficierii slujbelor in perioada de iarna. Terminat in 2008, Paraclisul are hramul "Adormirea Maicii Domnului".
In incheiere trebuie sa mentionez faptul ca la Manastirea Floresti - Vaslui se afla "Sfanta de la Floresti", o icoana facatoare de minuni, singura de acest gen din judetul Vaslui si din Episcopia Husilor. Icoana reprezentand pe Maica Domnului cu Pruncul, ferecata in argint si poleita cu aur, dateaza din 1749 si a fost adusa de Mitropolitul Veniamin de la Iasi in 1805. Imbracarea in argint si poleirea cu aur au fost facute pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua sotie a lui Constantin Mavrocordat. Salba de aur care impodobea candva icoana facatoare de minuni poate fi vazuta in zilele noastre la Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" - Vaslui.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de iulianic in 29.05.22 06:17:52
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BÂRLAD [VS].
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.

- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 46.55437502 N, 27.55711094 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Biserici, mănăstiri vasluiene» (nou-creată, între timp, pe sait)
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Mănăstirea Florești [Florești]» (nou-creată, între timp, pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)
@iulianic: Am ajuns și eu, săptămâna asta, la Mănăstirea Florești. Este, cu adevărat, neașteptat de frumoasă!
Cu această ocazie, am recitit cele două articole de pe AFA. @crismis a sosit aici dinspre Bârlad (la fel ca mine), în timp ce dvs. ați venit de la Vaslui. De altfel, spuneți în mod repetat: Florești - Vaslui.
Este adevărat că până la Vaslui sunt 27 de kilometri, în timp ce până la Bârlad sunt 38. Dar, istoric vorbind, Floreștiul a fost legat întotdeauna de Bârlad.
Principalul motiv este geografia: de aici izvorăște Simila, râul care se varsă în Bârlad chiar la ieșirea nordică din oraș și care are un rol important în alimentarea sa cu apă. Colinele Tutovei sunt niște lanțuri deluroase orientate nord - sud, văile dintre ele fiind străbătute, fiecare, de câte un afluent sau subafluent al Bârladului; Tutova și Simila sunt cele mai importante văi, dar sunt vreo zece cu totul.
Toate râurile astea izvorăsc din nord. Dacă vă uitați pe o hartă, șoseaua Bacău-Vaslui merge, de la est la vest, de-a lungul unui râu, Racova. Imediat la sud de Racova, relieful se înalță brusc, de la cota 100 la cota 500. Această lungă culme este cumpăna apelor, ea direcționează către sud toate râurile Colinelor Tutovei.
Această culme este râpoasă și puternic împădurită, greu de trecut în vremurile vechi; drumul pe care ați venit dvs. dinspre Poienești are mai puțin de zece ani acum, atunci era practic nou. După ce satul Florești a fost alocat comunei Poienești, în 1966, el a rămas mulți ani rupt, practic, de centrul de comună.
Și geografia a dictat istoria: toate văile acestea au ținut de Bârlad, în timp de valea Racovei a ținut de Vaslui. Țăranii de pe valea Similei au venit mereu la târg în Bârlad, chiar dacă era, poate, mai departe: aici puteau ajunge, în Vaslui nu (sau cu multă greutate). Iar boierii care aveau moșii aici erau cei bârlădeni.
De aici și vine forma ciudată a fostului județ Tutova.
De exemplu, Mănăstirea Moreni, descrisă și aceasta de dvs, deși este mai la sud decât Florești și mai aproape de valea Bârladului, a ținut mereu de Vaslui. Geografia!
@adso: Plecând de la ecoul tău, am intrat aici și am citit și eu articolul. Îți spun sincer că habar n-aveam că există localitatea Florești și în Vaslui. Știam doar de Florești din Prahova,” vestit” pentru ruinele Micului Trianon și pentru faptul că acolo m-am născut eu
și de Florești din Cluj, de care am auzit în ultimii ani mai mult din motive de prețuri la imobiliare, ajungând practic un cartier al Clujului.
Mă gândesc că poate de-aia asocierea Florești-Vaslui? Nu știu. Oricum, pe lângă faptul c-am citit un articol interesant despre istoria acestei Mănăstiri, am citit și ecoul tău care mai face puțină lumină prin geografia din capul meu. Cu ceva rușine spun că zona aia e... blanc total pentru mine, iar Vaslui e singura capitală de județ din Romania pe care n-am văzut-o până acum.
@Pușcașu Marin: Nu-ti face probleme! Goluri de geografie avem cu totii in cap, dar - iata! - e bine ca vine cineva ca @Adso care ne mai lumineaza.
@Adso: Multumesc pentru completari. Ele sunt intotdeauna binevenite. Eu cunosc destul de putin trecutul foarte indepartat al zonei Vaslui-Barlad, legaturile mele cu acel tinut fiind de data ceva mai recenta.
Si, da, am specificat Floresti - Vaslui pentru ca stiam ca mai exista si alt Floresti. In primul rand cel in care functiona candva o intreprindere de prelucrare a cauciucului care era in centrala noastra si careia ii faceam noi bilanturile contabile. Mai tarziu am aflat si chiar am vizitat ruinele Micului Trianon. N-am stiut pana acum ca @Pușcașu Marin isi are radacinile acolo.
Amandurora, vacante frumoase oriunde si oricand!
@iulianic: De fapt, ce voiam să spun e că această rubrică ar fi mai potrivit să fie alocată la Bârlad, decât la Vaslui.
Dar trebuia să adesez ecoul lui @Admin
Tot mă chinui, fără să înaintez, la articoul „Vacanță în Peru - Traseul”; am să iau o pauză, să scriu câte ceva despre ieșirea mea (noastră) pe Valea Similei. Respectiva dimineață a fost o surpriză și pentru mine: nu știam că, așa de aproape de orașul meu, este posibilă o excursie atât de interesantă.
Toate cele bune!
@iulianic: Să înțeleg că ați lucrat la Danubiana? 😀
@Pușcașu Marin: Da, vreo 32 de ani. Pana s-a ales praful de ea.
@adso:
”Tot mă chinui, fără să înaintez, la articoul „Vacanță în Peru - Traseul” ; am să iau o pauză, să scriu câte ceva despre ieșirea mea (noastră) pe Valea Similei.
Asta doar pentru a confirma ideea cu "pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese", nu-i aşa? ![]()
Tu scrie despre ce vrei tu, că de valea asta oricum acum aud prima dată, dar să nu crezi că se şterge din datorie
@nicole33: Ce mi-e Valea Urubamba, ce mi-e Valea Similei
În loc de Valea Sacră a Incașilor, e bună și Valea Sfântă a Tutovenilor, părerea mea.
___
„Geometria e arta de face raționamente corecte pe figuri greșite” - spune o celebră maximă care îi este atribuită matematicianului francez Henri Poincaré.
Zic și eu, în continuare: oricine poate scrie chestii interesante despre locuri exotice. Jmekeria
e să scrii bine pe subiecte (aparent) neînsemnate.
___
Și, oricum, cine știe când mă apuc și de Simila, că încă nu pare să se fi aliniat astrele.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2023 Mănăstirea Florești / Vaslui - monument de arhitectură unică în România — scris în 26.10.23 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ

Rog așteptați...



























