Mănăstirea Clocociov, Raiul din Oltenia

TIPĂREȘTE

La aproape 200 km de Capitală, în orașul Slatina, se află o podoabă monahală a Olteniei, Mănăstirea Clocociov.

Mănăstirea este localizată în Sudul orașului Slatina, pe malul stâng al răului Clocociov. Se poate merge cu autoturismul până la poarta mănăstirii, aici existând o parcare generoasă, asfaltată.

____

Date istorice

O parte din documentele istorice descoperite, îl atestă drept ctitor pe însuși Mihai Viteazul (1593-1601), care a şi înzestrat-o cu danii, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă şi substanţială refacere în timpul lui Matei Basarab (1632-1654).

Astfel, refacerea mânăstirii este atribuită lui Diicu Buicescu, rudă a domnitorului Matei Basarab, împreună cu soţia sa Dumitra şi cu mama sa, jupâneasa Mara. Se știe că în 1645 a început construcția bisericii vechi care durat câteva luni. Ctitoria lui Diicu Buicescu mai conţinea însă şi câteva chilii împreună cu incinta de zid. Din păcate nu se cunosc datele finalizării întregului complex dar nici a pictării bisericii.

Mănăstirea poartă jhramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil și este recunoscută ca fiind una dintre cele mai vechi așezări bisericești din România.

Mânăstirea Clocociov, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, îşi înscrie numele printre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Din păcate pisania* ei nu s-a păstrat în timp deci nu putem afla prea multe detalii despre istoria ei.

*pisanie=Inscripție sculptată în piatră, în lemn, în metal, pictată etc. pe lespezile unor morminte sau deasupra ușii principale la intrarea într-o biserică, în care sunt consemnate datele privind hramul, donatorul, ctitorul, meșterul, data ridicării etc.

Legenda spune că Matei Basarab era urmărit de turci așa că pentru a scăpa de ei s-a ascuns în scorbura unui soc din Clocociovul păduros. A reușit să scape de ei și ca mulțumire a hotărât să ridice o mănăstire.

Legenda este sprijinită și de dovezi istorice. O catagrafie* din 1862 consemnează că biserica este fondată la 1645 de răposatul Matei Basarb Vodă.

*catagrafie = Inventar, listă, recensământ

În sec. XVII-XVIII, prin voința domnitorului Alexandru Coconul, așezământul de la Clocociov a fost închinat Mănăstirii Cutlumuș din Muntele Athos. În acest sens stau mărturie însemnările arhidiaconului Paul de Alep care l-a însoțit în călătorie pe Macarie al III-lea, patriarh al Antiohiei. La data de 19 august 1657, arhidiaconul menționa că au poposit „la o mănăstire cu hramul Sfântul Mihail, dar de obiceiu numită Clocociov... stăpânită de egumeni și de călugări greci, de la Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte” .

Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar mai ales după secularizarea averilor mănăstireşti, complexul a suferit mai multe avarii, ca urmare a jafurilor, a primului război mondial, precum şi a cutremurelor din secolele XIX şi XX, care au dus la totala sa degradare.

În primăvara lui 1976, se stabilesc aici Ieromonahul Visarion Coman şi câteva monahii de la Mănăstirea Suceviţa, străvechea ctitorie Clocociov, aflată în paragină, fără turle, cu soclul plin de igrasie şi pereţii adânc fisuraţi, a intrat într-o nouă fază de viaţă.

Cutremurul din 1977 lasă urme adânci, iar restaurarea generală a amplasamentului este imperios necesară și pusă în practică în perioada 1980-1981, restaurare ce s-a făcut pe cheltuiala Episcopiei Râmnicului şi prin implicarea maicii stareţe Mihaela Tamaş.

Cu ocazia restaurării de după cutremur, au fost rezidite și acoperite cu tablă cele trei turle ale bisericii, acoperișul a fost schimbat, pivnițele refăcute și întărite, clopotnița restaurată, temelia bisericii a fost consolidată, zidul de incintă fortificat, iar stăreția construită din nou. Tot atunci s-au construit adițional alte clădiri anexate mănăstirii, clădiri necesare desfășurării activităților monahale.

Biserica a fost construită în plan triconic, cu pridvor deschis, având arcade rotunjite pe stâlpi circulari, groşi. Aici, un frumos chenar sculptat în piatră, ce împodobeşte pisania de la 1645, decorează intrarea în interior. Uşa de la intrare, stranele, catapeteasma şi restul de mobilier sunt din lemn frumos sculptat.

Pictura însă este nouă, realizată în anul 1937 de către pictorul Nicolae Pană, care a zugrăvit interiorul şi o parte din pridvor. Din vechea pictură se mai păstrează în pronaos tabloul votiv, remarcabil portret de grup, cu portretele ctitorilor şi ale descendenţilor lor direcţi. Repictarea s-a făcut cu ajutorul Episcopului Nichita Duma, sprijinit de domnii Milcoveanu şi P. Protopopescu, acţiune ce a şi avut ca finalitate redeschiderea mănăstirii.

Mânăstirea păstrează parţial zidul de incintă, înalt, cu masivi contraforţi pe laturi, ce imprimă complexului un caracter asemănător cu cel al unei fortărețe. Clopotniţa este o construcţie formată din două nivele: parterul, flancat în interior de două nişe în grosimea zidului, şi turnul hexagonal cu deschideri arcuite, în interiorul cărora se află clopotele.

Pe faţada principală, o decoraţie în zimţi din cărămidă conturează deschiderea semicirculară a porţii, unde este pictată icoana hramului − Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Aceeaşi decoraţie se continuă şi pe celelalte feţe ale turnului, ca şi în jurul deschizăturilor de pe tambur.

De reținut un aspect important. Datele furnizate sus fac referire la biserica veche. Din păcate aceasta nu este deschisă mereu pelerinilor, dar biserica nouă are mai mereu porțile deschise.

____

Biserica nouă

Este o construcție recentă, mai încăpătoare, și a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, în anii 1993-1995, în timpul părintelui protosinghel Visarion Coman. În curtea mănăstirii este înmormântat părintele Visarion care a viețuit la Mănăstirea Clocociov timp de 40 de ani. Acesta a trecut în neființă în anul 2002, dar rămâne aproape de biserica pe care a ctitorit-o timp de 4 decenii.

____

Muzeul din interior

În interior s-a amenajat şi un muzeu, cu conține o importantă colecţie de artă veche românească, cuprinzând icoane, piese de artă decorativă − în special argintării, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn −, şi cărţi cu ilustraţii gravate în lemn, executate în cele mai cunoscute tipografii din ţară de renumiţi artişti români.

Conservate bine, ele constituie o colecţie de o importantă valoare istorică şi culturală, evocând diferite momente din trecutul mănăstirii, precum şi o îndelungată şi intensă activitate creatoare din domeniul artelor decorative.

____

Prezent

Astăzi mănăstirea numără 40 de maici, stareţă fiind Stavrofora Iulia Băgăceanu, iar slujitor, Preotul Nicolae Bălăşoiu. Zona este foarte curată și foarte liniștită. Măicuțele pe care le-am întâlnit aici au fost foarte amabile iar dacă ai vreo nelămurire, te ajută cu mare drag. Există și un magazin de unde se pot cumpăra obiecte și suveniruri bisericești, iar prețurile sunt foarte decente.

---

VIZUALIZĂRI: 438 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI