Dezna

TIPĂREȘTE

Cetatea Dezna stă semeață pe coama dealului Ozoiu, la 390 metri altitudine, în depresiunea Ineu – Gurahonț, Țara Zarandului, amintind vremuri de demult.

Dezna e o localitate din Arad, Crișana și își trage numele de la cetatea cu denumire de origine slavă deși unii speculează că ar avea legătură cu numele lui Decebal. Nu are.

Cetatea se poate vedea din vale chiar și pe vremuri de vară când sunt coamele împădurite, chiar și atunci este vizibilitate bună iar de sus, din cetate, se poate scruta orizontul pe o distanță mare, având vizibilitate asupra unei suprafețe întinse.

Deși Dezna e o localitate mică – are aproximativ 1.200 de locuitori – totuși, pe teritoriul său funcționează un spital de recuperare neuromotorie.

Așezarea e amplasată pe Valea Dezna, la confluența râurilor Moneasa și Sebiș și la poalele munților Codru Moma, la numai câțiva kilometri de Sebiș care este un oraș măricel, cam ultimul înainte de a intra în munți. Am făcut popas în Sebiș și m-am mirat de organizarea urbană cu piață centrală (destul de betonată după gustul meu) și hotel. Noi căutam rustic și am fost destul de uimită să găsesc locul ăsta urban și pârlit de soate atât de aproape de răcoarea munților. Drept îi că Aradul nu-mi este prea familiar, nu am copilărit acolo nici n-am mers des deci imaginația mea despre ce-aș putea găsi acolo este pur arbitrată. Dezna, însă, e mult mai rustică și mai familiară mie.

Cetatea Dezna făcea parte din sistemul de apărare din vestul Transilvaniei, fiind inima unui cnezat românesc, în secolul XIII. Ceva sute de ani a tot fost cucerită și recucerită, ba fiind în stăpânirea otomanilor, ba revenind la administrări mai locale. Un rol deosebit l-a avut, în special, după căderea Ineului în controlul turcilor.

Cetatea Dezna e ruină în prezent, mai păstrând 3 ziduri din bastionul principal. Se pot identifica, totuși, celelalte ziduri, conturul curții interioare precum și sanctuarul clădirii. Astăzi mai folosește doar pentru turism, când i se mai năzare cuiva s-o viziteze. Avântul dezvoltării a cuprins și cetatea Dezna astfel, ceva amatori i-au făcut un site, au cumpărat un domeniu dar s-au simțit copleșiți de cheltuielile de mentenanță astfel că au propus donarea sa către cineva care să aibă disponibilitate să continue proiectul. Mai departe nu mai știu. Asta n-ar fi ne-a mirarea pentru că am întâlnit în Ardeal mulți amatori implicați în multe proiecte sociale, doar așa, ca hobby, din pasiune. Unii se asociază cu autoritățile: primăriile sau consiliile județene sau cine se mai nimerește să sprijine. Astfel, se pun cărămizi pe calea dezvoltării.

La Dezna, locuitorii se îngrijesc de agricultură, servicii – unii sunt personal medical la spital – dar, mai nou, locul se dezvoltă și turistic. Pe lângă cetatea Dezna mai sunt lucruri de văzut, de vizitat. Biserica din sat are și ea o istorie lungă, fiind atestată de la 1318 dar se spune că a fost construită pe fundamentul unei clădiri romanice. A fost construită în perioada trecerii de la stilul arhitectonic romanic la cel gotic. Astfel, se observă prezența contraforturilor în ansamblul clădirii. Clădirea a fost construită din piatră, în formă de navă. Are hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Pictura bisericii datează din secolele XVII – XVIII. Cu malițiozitate observ: e posibil ca acest lucru să nu fi fost valabil dacă clerul local ar fi dispus de fonduri pentru renovare ????... Astăzi, biserica este monument istoric.

Dezna se laudă și cu un han pescăresc conservat în vederea reabilitării pentru repunerea în circuitul turistic și cu un castel neoclasic din secolul XIX.

Pe teritoriul localității, pe Valea Zugăului, exista acum 600 de ani, o topitorie de fier folosită de turci pentru confecționarea armelor. Este cunoscută ca și: ruinele topitoriei de fier de la Răschirata deși această denumire de localitate nu mai este folosită astăzi. Istoricii spun că în zonă existau mai multe astfel de topitorii. La vremea aceea, istoria locului era zbuciumată și se știe că în zonă au existat haiduci, lotri și hoți la drumul mare.

Ca și ambient natural, Lacul Tăului oferă un loc bun pentru drumeție ca și Măgura Diecilor și Valea Zugăului.

În proximitatea localității există Malul cu Melci cu fosile paleontologice marine. Nu prea departe, în Apuseni, la Vidra, lângă celebrul munte Găină, există și cunoscutul sit geologic Dealul cu Melci deci sunt mai multe locuri unde apar depozite marine de unde s-a dedus că acest areal a fost cândva subacvatic, plasat sub marea numită Tetis deși, sincer, eu personal cred că doar Dumnezeu știe ce-a fost atunci (cândva). Teorii sunt multe dar garanții nu putem avea.

În Dezna există o tabără școlară (care funcționează cam aproximativ și enervează turiștii), un complex turistic Floria-Tour dar și agroturism. Pensiunea cu camping Balta Sărată cu 40 de locuri funcționează mai mult vara.

E drept că, ocazional, peste locurile astea se mai așterne uitarea și praful.

Altfel, Dezna se prezintă astăzi destul de modern, cu stație de epurare a apei amplasată spre Sebiș, trotuare noi și ceva amenajări noi pe traseul spre cetatea Dezna. Dezna are și echipă de fotbal numită Cetatea Dezna și o echipă de dansuri numită Junii Cetății Dezna.

Dezna e o zonă superbă. Nu e munte, e podiș dar e verdeață multă și e atmosfera aia arhaică, pașnică, de zonă rurală. Mai calmează agitația.

Sunt multe lucruri de văzut în Dezna și e loc de multe drumeții.

---

VIZUALIZĂRI: 320 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI