400 km mai la N de Toronto (III) - Red Cedar Lake (Temagami River)

TIPĂREȘTE

Nimic nou. Aceeasi padure deasa inconjoara o mica poiana pe marginea unei zone unde, nu cu mult timp inainte, era un lac. Acum a secat, sunt mici balti inconjurate de ierburi inalte. Si de padure. Poiana a fost largita de propietar, care este fratele unuia dintre prieteni, cel care a condus expeditia, prin defrisari repetate. El este propietar aici pe mai multi acri de teren cu paduri si lacuri. Ca sa ajungi in poiana treci pe un drum de legatura de la sosea, taiat tot de el. Dar sa nu credeti ca a taiat o padure intreaga, doar cativa zeci de metri patrati. Gazda, un munte de om, are un caine ciobanesc german, de peste 60kg, care a venit in cateva secunde la noi, fuga sa ne cunoasca. Dupa ce ne-a scanat, a inceput sa se joace cu noi, bucuros ca mai are cu cine schimba o vorba. Am facut cu gazda un schimb de amabilitati, si unul de produse. Noi am venit cu niste zacusca si niste tuica, si am primit niste stiuleti de porumb de la el, un porumb dulce si cu boaba mare, grozav.

Vremea era mohorata, cu ploaie deasa si vant destul de rece. Am mai pus cate o haina pe noi si am descarcat bagajele. Cazarea s-a facut intr-o rulota, eu cu seful de excursie. Baiatul meu si cu celalat prieten in corturi, fiecare cu al lui, asezate chiar in spatele rulotei. Agatata de rulota era o prelata sub care ne-am adapostit de ploaia deasa. Tot acolo am tras si masa cu cele doua banci din lemn. Si alaturi am adus gratarul cu butelia. Am refuzat berea si am deschis sticla de rom. Prietenii, in pantaloni scurti, si-au pus si gheata, eu am mai tras un flanel pe mine.

Dupa lunch, masa de pranz, servita pe la 5pm, constand din niste gratare mari din carne de vita, salata, cartofi si porumb copt in frunze, am luat cateva cutii de bere si am iesit sa cunoastem imprejurimile. Ploaia a mai luat o pauza. Am facut o plimbare pe jos prin padure pe carari pana la un foisor de vanatoare, si la intoarcere am mers si pe sosea un pic. Nu am ajuns pana la hotarele propietatii. Seara am mai stat la povesti, afara, printre picaturi si printre tantari. Tantari mari si rai, bucurosi si ei de oaspeti. Cred ca se pregateau de iarna si zburau roiuri dupa provizii. Eu am carnea mai dulce si cedat mai repede, am fugit in sacul de dormit.

Toata noaptea a plouat marunt, de toamna. Dimineata mohorata, rece sa nu iesi din sac. M-au invitat baietii la o bere, asa de debut. Am refuzat-o si cat am baut eu cafeaua ei au facut micul dejun. Frugal: omleta din vreo 10 oua, bucati de carne din seara precedenta, cartofi taiati, legume, toate intr-o tigaie mare, cascaval si biscuiti. Am mai stat putin, in cumpana, si seful a hotarat sa iesim sa facem un traseu prin imprejurimile mai indepartate. Cu masina.

Vremea tot mohorata. Dupa mai multi km am iesit din sosea pe un drum laturalnic. Drum care nu era asfaltat, dar care era pietruit, bine nivelat, fara gropi sau santuri. Stanga si dreapta tot padure. Relieful este aproape neted, fara dealuri sau vai. Doar mici denivelari, de cativa metri, usoare abateri de la orizontala. Din loc in loc cate o poiana. Am fost sfatuiti sa fim atenti, poate vedem un elan sau chiar un urs. Nu am vazut decat un caprior, aproape de drum, cateva secunde. A fugit repede, nu a stat pentru poze. Am oprit langa o casa parasita de zeci de ani. Era total degradata. Ne-am mai abatut pe niste drumuri laturalnice, unele in circuit, altele infundaturi. Am intrat pe un drum care a inceput sa se ingusteze, vegetatia era atat de deasa de abia am putut intoarce masina. La intoarcere, dupa cateva minute, am vazut urme pe pietris de caprior. Am mai oprit si la mai multe lacuri si rauri. Unul dintre lacuri mi-a placut in mod deosebit. Un peisaj de vis, apa inconjurata de padure si intr-un loc o mica piatra de granit netezit de vechii ghetari.

Ne-am plimbat asa cam 2 ore, drumul sinuos dar incredibil de bun. In final am iesit la asfalt, in zona unor case. Si fiindca eram aproape, am vrut sa vedem si micul orasel River Valley. Un mic magazin universal, cu etaj, unde gasesti de toate, si o mica pompa de benzina.

Am ajuns la rulota pe dupa-amiaza, placut impresionat de peisajele vazute. Am schimbat lucrurile de pe mine, ude de ploaie, si am inceput sa pregatim masa de pranz. Eu am fost mai mult asistent. Dupa o masa la fel de consistenta, gazda ne-a permis sa facem un foc mai mic, intr-o janta mare de la un utilaj, taiata si semi-ingropata. Grija mare ca sa nu scapam focul de sub control. Din cand in cand trece patrula cu elicopterul sa urmaresca daca nu a aparut vreun focar in padure. Daca vede fum la noi poate trimite patrula de politie. Amenda te arde. Azi fiind plafonul jos de nori, si umezeala mare, am aprins un mic foculet. Am mai stat la alte povesti, ne-am mai uscat din lucruri, si ne-am mai incalzit si noi. Pe intrados, pe extrados era rece, asa ca faceam piruete. Iar solutia de tantari, iar fuga in sacul de dormit.

In sfarsit, dimineata urmatoare este insorita, cerul albastru, doar cativa norisori. Aerul super curat, nu exista factori de poluare pe zeci de km. Dupa micul breakfast am incarcat unditele in masina si fuga la balta, sau rau, nu stiu inca. Seful, care stie aproape toate drumurile de aici, a cerut infomatii suplimentare de la fratele lui, care este la el acasa aici. Stie si ultima potecuta de pe zeci de km. I-a explicat cum si unde, si i-a facut si o schita, mai mult caricatura. Dupa ce am inchis usile la masina, seful ne spune, sigur pe el, ca in jumatate de ora ajungem. Era 10am. Am ajuns pe la 1pm. De curiozitate m-am uitat la bord, vreo 130km. A incercat toate variantele de drum, unele si de doua ori. La urma am trecut pe la magazinul universal si a intrebat un baiat de acolo. Era simplu, mai trecusem pe drumul ala, dar ne-am intors pe la jumatate. Mai fusese la raul ala, dar nu-si mai amintea exact pe ce drum. Acum sigur nu o sa mai uite.

O zona superba Temagami River. Un rau limpede, mici laculete intre care sunt mici zone cu cascade pe pietre de granit. Peisaje superbe. Am pescuit ceva timp, am mai baut o bere, am mai stat la umbra. Am hotarat sa facem si o baie, era cald si apa nepoluata si avand in unele locuri peste 2m adancime, ne imbia. La urma am facut un foculet la marginea apei, pe o mica plaja, am fript cate un peste de caciula, si ne-am mai uscat din lucruri. Prietenul cu GPS-ul, care nu e amator de pescuit, a facut o tura in amonte, pe malul celalat.

O zi superba, de neuitat. Dupa masa de seara, iar am facut un foculet de tabara, la care am terminat si ultimile cutii de bere. Cerul instelat ne-a permis sa urmarim si meteoritii din luna august. Am vazut unul si ceva, nu sunt sigur. Asa ca am plecat la culcare, dupa ce am lasat toti tantarii afara.

Revin cu ultima zi de expeditie.

---

VIZUALIZĂRI: 1900 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI