400km mai la nord de Toronto (II)

TIPĂREȘTE

La invitatia unor prieteni, am facut o iesire de 4 zile, cu baiatul meu, in weekend-ul din mijloc de august, in apropiere de Sudbury. Ne-am pregatit cam 2 saptamani, si am urmarit prognoza pentru perioada stabilita. Vremea, in general, vara este scurta si calduroasa. Datorita prezentei marilor lacuri, aerul este foarte umed, caldura este coplesitoare. Daca la soare sunt 30g, in aer se simte de 40g. Este atat de cald ca de la ora 11am pana la 5pm nu poti sta afara, disconfortul este maxim.

Vremea se anunta ploioasa primele 2 zile si cu soare urmatoarele. Si asa a si fost. Fata mea m-a avertizat sa iau si un pantalon lung si un flanel mai grosut, ca va fi frig. Eram in short si tricou, si abia mai respiram de caldura, si ea vorbea de flanel. Noroc ca a insistat, chiar au fost utilizate la maxim.

Am intrebat cati km sunt pana acolo? Cam 500km. Si in cat timp ajungem? Cam in 5ore, 5 si ceva. Bun, deci avem timp si de o plimbareala. Da, daca plecam pe la 7am ajungem la 12-1pm, deci ar fi timp.

In ziua D ne-am trezit pe la 6am, am baut pe repede inainte o cafeluta si am adus fiecare bagajele langa masina. Cand am inceput sa aranjam in spatele masinii toate lucrurile, am inceput sa ne punem intrebari: cum vom reusi sa strecuram toate lucrurile? , cam la ce sa mai renuntam? Dupa ce am indesat cele 4 cutii frigorifice cu mancare si cu bere, bidonul cu apa, sacosele cu legume si fructe, un mic aragaz de voiaj, cele doua corturi, saltele si saci de dormit, am chinuit si bagajele sa intre, am gasit ceva loc si pentru undite. Fiecare a trebuit sa renunte la ceva, eu am renuntat la aparatul mare de fotografiat si am luat unul mai de buzunar. Cand am inchis usa din spate am rasuflat usurati. Umplem rezervorul si la drum. Sa nu prindem rush hour de dimineata. Spre surprinderea noastra, desi era vineri, se circula perfect. Asa ca am ajuns cam intr-o ora la Toronto. Eram in grafic. Vremea frumoasa, calduroasa si umezeala mare. AC isi face treaba!

De la Toronto mai sunt de parcurs vreo 400km spre nord. Ne angajam pe highway (hwy) 400. Parcurgem mai multe cartiere, zone industrial si comerciale, trecem pe langa un imens parc de distractii si incet ne despartim de marea aglomerare urbana. Drumul in linie dreapta. Asfaltul este aproape perfect. Are o consistenta speciala ca sa reziste la variatiile mari de temperatura. Aici nu o sa intalniti gropi, rupturi, santuri, astfel ca nu trebuie sa va concentrati niciodata privirea pe carosabil. Peisajul se schimba si incep sa apara terenurile cultivate. Este zona de nord de oras, cu multe ferme. Aici se “fabrica” multe din produsele agricole necesare megaorasului. Fermele se intind pe mai multi km, se mai zaresc din cand in cand cate o casa, nu prea mare, dar cu silozuri si constructii anexe foarte dezvoltate. Fermierul nu risipeste banii pe o megacasa. Mai importante sunt utilajele, sculele cu care lucreaza pamantul. Relieful este aproximativ plat, cu foarte mici delusoare, astfel ca soseaua este aproape linie dreapta, care urca si coboara usor.

Dupa aproximativ 50km de la marginea orasului Toronto, si mai multe intersectii cu bretele de legatura, intram in orasul Barrie la marginea lacului Simcoe. Strabatem oraselul, care are cam 10km, tot pe autostrada. La iesirea din nord a orasului, hwy 400, de 3 benzi pe sens, se imparte in 2 hwy, de cate 2 benzi. Una merge la dreapta, hwy 11 spre North Bay, pe marginea lacului Nipissing, si alta spre orasul Sudbury, pe la marginea Georgian Bay, un golf urias al Lake Huron. Cele doua drumuri se vor mai intalni dupa vreo 1000km, undeva in nordul Lake Superior, pe la Thunder Bay, si vor continua spre vest, prin Calgary pana la Vancouver, sau prin Edmonton spre nordul Canadei. Mii de km de sosea.

La vreo 30km de Barrie pe partea stanga terenul se inalta peste 100m. Zona de panta mai abrupta a fost defrisata, nivelata, s-au montat cateva telescaune si astfel a aparut Mt. St. Louis, o zona cunoscuta de schi. De aici, treptat, peisajul incepe sa se schimbe. Incep sa predomine padurile. Pe zeci de km nu vezi decat paduri, care sunt atat de dese incat nici privirea nu trece mai departe de 1m. Uneori ai senzatia ca ricoseaza ca intr-un zid. Arbori inalti, la mica distanta unii de altii, iar intre ei arboret si lastaris cat se poate de des. Dar incep sa apara si zone de piatra, roca dura de granit. Pe sute de km soseaua strabate paduri nesfarsite, si din loc in loc, isi fac aparitia la suprafata valuri de granit. Este impresionant sa vezi cum au taiat granitul ca sa faca loc autostrazii, dar si bretelelor de legatura si soselelor cu care se intersecteaza. Si cum cele doua benzi sunt despartite de zona tampon, care are peste 15m, practic sunt doua sosele total separate.

De aici incep sa apara si lacuri, mai mari sau mai mici, si multe rauri. Pe care le traversezi pe poduri in viteza. Mie astea mi-au placut foarte mult. Peisaje de o rara frumusete. Ape cristaline inconjurate de paduri, si din loc in loc niste pietre golase, iti incanta privirea, chiar daca nu le vezi decat cateva secunde.

Am mai trecut pe langa cateva orasele, transformate in statiuni turistice, si am ajuns la Parry Sound, un orasel port la un golf meandru al Georgian Bay. Numeroase barci, barcute, hidroavioane. Lumea este incantata sa vina aici sa-si petreaca weekend-ul.

De aici, pe o distanta de cca 100km, autostrada se transforma intr-o sosea de mare viteza cu doua sau trei benzi. Doua benzi pe sens, alternativ pentru ambele sensuri, ca sa ai posibilitatea sa faci depasiri. Din loc in loc apar zonele de santier in care se lucreaza febril la completarea autostrazii.

Dupa ce trecem podul peste French River, un rau practic un canal de legatura dintre Lake Nippising si Georgian Bay, la vreo 5km trecem iar la 2 sensuri separate cu cate 2 benzi. Dupa alte 5-6km, ne inscriem la dreapta pe hwy 64, o sosea cu cate o banda pe sens.

Intre timp a inceput sa ploua marunt, conform prognozei meteo. Drumul sinuos trece printre mici orasele, paduri si lacuri. Cateva mici ezitari de orientare. Purtatorul de GPS Garmin 62, ne-a spus ca drumul este drept, dar in ZIG-ZAG. Am ras si l-am intrebat primul ZIG este la dreapta si ZAG la stanga, sau invers? Am ajuns curand la Verner, o mica localitate pe Trans Canada Hwy, drumul dintre North Bay si Sudbury. Acum lucrurile sunt clare. Facem stanga vreo 15km si ajungem la Warren. Este ora 1pm, suntem in grafic. Doar vremea nu tine cu noi. Parca a venit toamna. Facem un plin, ca nu mai avem unde. Intram pe un drum la dreapta si mai mergem 10-15km. Este cam ca un drum comunal, dar asfaltat si fara trafic.

Gata, am ajuns la destinatie. Revin cu detalii si a doua zi de excursie.

---

VIZUALIZĂRI: 2355 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI