Sozopolis - 'Orasul mantuirii'

TIPĂREȘTE

Situat la aproximativ 35 km sud de Burgas, de-a lungul coastei dantelate a Marii Negre, asemanatoare fiordurilor norvegiene, cu plaje splendide ascunse in golfulete linistite, orasul cu stradute pietruite si case din lemn ce respira un aer de permanenta vacanta este cea mai veche asezare de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre,cu o zbuciumata istorie milenara.

Primele urme de viata dateaza de acum 6000 ani, atunci cand se presupune ca Peninsula Sozopol de astazi era o insula. Datorita depunerilor si acumularilor de sedimente, in timp, s-a format istmul ce leaga peninsula de continent. Dovezile arheologice atesta ca tracii au fost prezenti in zona la mijloculul secolului II i. Hr. In anul 611 i. Hr., imigrantii din infloritorul oras antic Milet din Asia Mica au intemeiat un oras - stat independent denumit Apollonia Pontica, dezvoltand comertul cu grane, miere, ceara, vin, tesaturi, obiecte de ceramica,avand legaturi comerciale cu statele grecesti si cu cele trace. Din aceasta perioada dateaza emblema orasului- ancora-prezenta pe monedele proprii ale Apolloniei, dovada a puterii economice a cetatii. In centrul orasului a fost construit templul lui Apollo care adapostea o statuie a zeului protector din bronz,inalta de 13 m, opera a sculptorului grec Kalmis.

In secolele care au urmat, orasul a cunoscut succesiv perioade de inflorire economica si culturala si perioade de decadere. A devenit parte a Macedoniei in timpul lui Alexandru cel Mare si a suferit invazia triburilor nomade. In anul 72 i. Hr. Apollonia a fost cucerita de armata romana condusa de Marcus Lucullus care a distrus zidurile de fortificatie ale orasului si templul lui Apollo. Ca dovada a victoriei obtinute, uriasa statuie a zeului a fost dusa la Roma. Dupa patru secole de decadere orasul a fost reconstruit si redenumit Sozopolis-"orasul mantuirii". Dupa o perioada de pace de trei secole, orasul a apartinut alternativ bizantinilor si bulgarilor iar in anul 1453 a fost cucerit de Imperiul Otoman. Sozopolul a decazut, ,astfel incat la obtinerea independentei Bulgariei era doar o mica asezare pescareasca.

Despre succesiunea de civilizatii vorbesc monedele, amforele, fragmentele de vase de lut, ancorele de piatra, varfurile de sageti si celelalte exponate de la Muzeul Arheologic, adevarata oglinda a istoriei tumultoase a orasului Sozopol.

Orasul vechi- zona arhitecturala protejata- cu stadute pitoresti pietruite ofera turistilor plimbari relaxante si prilejuieste celor interesati intalnirea cu cele 45 de case din perioada Renasterii bulgare, biserici, capele, fragmente ale zidurilor de fortificatie ale vechii cetati. De-a lungul stradutelor inguste se insira case cu parter si- in cele mai multe cazuri- cu un singur etaj din lemn ,cu sau fara balcon. Caracteristic acestor constructii, ca si celor din Nessebar este etajul, mai mare ca suprafata decat parterul, pentru a castiga spatiu, numit bovindou. Casele noi construite in aceasta zona se incadreaza perfect, respecatand specificul local: varuite in alb, cu bovindouri si garduri din piatra. Curtile sunt mici in orasul vechi dar perfect ingrijite, balconele se intrec in frumusetea florilor expuse, pe fiecare palma de pamant, uneori chiar in piata cresc smochini, piersici, vita-de-vie. Pisicile de toate culorile sunt preferatele localnicilor si rasfatatele turistilor, lenevind la soare in balcoane, in curti, pe strada. Unele dintre case au fost transformate in mici pensiuni, la parterul altora propietarii au deschis restaurante, cofetarii, cafenele, galerii de arta, ateliere de pictat icoane, magazine cu antichitati, bijuterii, ceramica, tricotaje, cosmetice din vestitii trandafiri, miere, dulceturi, pana si marionete. Chiar si cel mai cumpatat turist nu poate pleca pana nu cumpara, pentru el sau pentru cei dragi de acasa, un obiect cat de mic din pravaliile frumos aranjate. Pare ca locuitorii Sozopolului de astazi au descoperit secretul de a face turism: respectul pentru istorie si specificul local, amabilitatea si caldura cu care isi intampina oaspetii.

Am vizitat cu drag Galeria de tablouri a orasului Sozopol, amenajata in fosta cladire a liceului, in piata centrala, care gazduieste numeroase lucrari ale pictorilor bulgari si straini, multe avand ca tema marea. O alta galerie de arta se afla in casa-monument care a apartinut instaritului negustor de peste Laskaridis.

Dintre numeroasele biserici, capele si altare apartinand diverselor perioade istorice am remarcat Biserica Fecioara Maria, cel mai vechi lacas de cult din oras, Biserica Sf. Zosim, inchinata sfantului protector al pescarilor si marinarilor, Biserica Sf. Chiril si Metodiu.

In fiecare an, la inceputul lunii septembrie, la Sozopol se desfasoara Festivalul de Arta Apollonia denumit dupa zeului protector al vechii cetati, Apollo-zeu al muzicii si poeziei in Grecia antica. Orasul gazduieste numerosii artisti bulgari si invitatii acestora din strainatate avand loc concerte, spectacole de teatru si balet,expozitii de arta, lansari de carte, premiere de filme, recitaluri de poezie.

In luna iulie 2010 arheologii au descoperit pe Insula Sf Ivan (Ioan), cea mai mare insula din apele bulgaresti ale Marii Negre,situata la 3 km de Sozopol,fragmente din moastele Sfantului Ioan Botezatorul, pastrate intr-o racla inchisa insotita se o inscriptie in limba greaca cu numele sfantului si data nasterii sale-24 iunie. Cercetatorii presupun ca moastele provin de la Constantinopol, fiind daruite de Patriarhia Ecumenica cu ocazia construirii pe insula a manastirii ortodoxe cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, la a carei temelie au fost construite. In prezent recla cu moastele descoperite de arheologi se pastreaza in Biserica Sf. Chiril si Metodiu din Sozopol, devenind loc de pelerinaj pentru credinciosii din Bulgaria si din alte tari.

Sozopolul, dincolo de bogata sa istorie, inseamna pentru mine romantismul orasului vechi, farmecul teraselor de pe tarmul stacos, mirosul de peste si mare, plantele mediteraneene crescute in piatra, barcile pescaresti ce se intorc seara din larg pe care le-am inchis in sufletul meu ca sa le vad, cu ochii inchisi, in serile reci de iarna, cand mi-e dor de mare.

---

VIZUALIZĂRI: 6089 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI