GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Era cald de dimineaţă şi cum nici gând nu aveam să stăm în hotel sau să sirotăm un fresh la o cafenea pe malul mării, ne-am hotărât să vizităm parcul Rodini despre care auzisem că are o temperatură ambiantă cu cinci grade mai mică decât în oraş.
Înainte de a pleca ne-am interesat la Andrei, însoţitorul nostru de la aeroport, dacă parcul Rodini prezenta siguranţă. Îmi amintisem de vizita eşuată din Bois de Boulogne în care am intrat pe o alee necirculată, ne-am afundat în pădure, n-am întâlnit ţipenie de om şi fiind prea singuri, ne-am întors la metrou. Deşi nu-l vizitase, s-a interesat la un coleg şi ne-a dat toate asigurările că e în ordine.
Am luat autobuzul nr. 3 din piaţa Mandraki spre Lindos şi în cca jumătate de oră am ajuns la intrarea în parc. Deşi se spune că e la 3 km de oraş, acesta s-a extins şi populat până dincolo de el.
Parcul Rodini este unul din cele mai vechi din lume amenajat într-o vale a unui pârâu şerpuitor înainte de stăpânirea romană încă din sec. V-IV î. Hr. în perioada de aur a statului Rodos. După unirea celor trei oraşe care au fondat prosperul stat Rodos, a apărut o mişcare culturală de mare amploare. Printre altele s-a creat şcoala antică de oratorie a lui Aeschines. (389-314 Î. Hr.), unul dintre cei 10 oratori antici. În parcul Rodini, profitând de linişte şi de cadrul natural feeric au învăţat arta discursului Cicero, Scipio Africanul, Iulius Caezar şi Brutus.
Romanii au construit un apeduct care te întâmpină de la intrarea în parc. Mai târziu, marii maeştrii ai cavalerilor ioaniţi şi-au construit un conac ale căror urme se mai văd şi azi şi au cultivat în aceste locuri mirifice plante medicinale. Turcii, fugind de canicula oraşului l-au apreciat ca spaţiu de recreere.
La izvorul pârâului care-l străbate au rămas fragmente dintr-un apeduct şi câteva construcţii subterane asemănătoare Nymphaiei din Acropolele din Rodos, ca locuri de venerare.
Cel mai interesant vestigiu este o necropolă amplasată deasupra văii Rodini. Ea a fost construită în sec. IV î. Hr., în perioada elenistică, are formă dreptunghiulară cu latura de 28 m. În jurul ei sunt 21 semicoloane dorice. Acolo au fost găsite o serie de morminte doriene şi un mausoleu atribuit lui Ptolemeu. La fel ca şi locul unde ar fi fost amplasat colosul din Rodos, informaţia este controversată. Necropola a fost renovată de italieni. Marele meu regret este că n-am putut urca până acolo deşi diferenţa de nivel nu era mare. Scara care ducea la necropolă avea trepte cu înălţimea de 35-40 cm fără balustradă, cum se vede în poze şi ar fi fost imposibil s-o escaladez chiar ajutată de soţ. Asta mai trebuia, să-mi rup vreun picior în pustietatea aceea! Pentru voi care sunteţi tineri e altceva.
De cum am intrat în parc am simţit diferenţa de temperatură faţă de oraş.
Chiar aproape de poartă, arbori contorsionaţi cu ramuri orizontale îşi arătau vechimea de sute de ani. Am trecut pe lângă un apeduct construit de romani şi care astăzi este într-o stare ireproşabilă datorită intervenţiei italienilor.
Am avut de ales între o alee lată la dreapta sau alta mai îngustă şi accidentată la stânga. Am mers pe aleea lată umbrită de platani şi chiparoşi şi înmiresmată de parfumul florilor. De departe se auzea strigătul păunilor. I-am întâlnit, liberi şi fără pic de teamă rotindu-şi penajul multicolor. Între noi şi aleea îngustă curgea un pârâu peste care din loc în loc erau podeţe de lemn. Peste unele curgea o şuviţă de apă. Mici cascade şi praguri făceau apa pârâului mai tumultoasă. Din loc în loc se formau mici lacuri în care înotau peştişori iar umbra lăsată de vegetaţia abundentă de pe mal dădea apei o suită de culori.
În afară de alei parcul e o adevărată pădure sălbatecă în care cresc platani uriaşi, chiparoşi şi pini. Parcul nu e îngrijit în sens horticol şi asta probabil contribuie la frumuseţea lui impresionantă. Deşi păseşti pe alee, ai senzaţia că eşti învăluit de vegetaţie. E curat, din loc în loc în copaci fiind agăţaţi saci mari de plastic pentru gunoi şi nu vezi o hârtie sau muc de ţigară pe jos.
Am întâlnit relativ puţine persoane, câteva făcând jogging, câteva cu bicicleta.
Mi-a părut rău că grădina zoologică era închisă şi nu am văzut caprioarele de Rodos, o specie care trăieşte numai în munţii insulei şi este protejată de lege. În schimb într-un loc mai lăturalnic pe o platformă mare îngrădită am văzut cum se făcea dresaj canin.
Am mers pe aleea înmiresmată de parfumul florilor până ce, trăgând cu ochiul, am observat că pe partea cealaltă a pârâului sunt urmele unor ziduri de piatră. Ne-am întors şi am traversat primul podeţ de lemn pe care l-am întâlnit. Poteca aflată la înălţime faţă de aleea din drepta era mai accidentată şi se strecura pe lângă zidul din epoca romană sau mai de demult. Din loc în loc erau bănci de piatră antice, impozante ca nişte tronuri. O intrare săpată în zid marca un mormânt din altă civilizaţie pentru că necropola doriană cu mai multe morminte era la înălţime deasupra parcului. În câteva locuri un gard de sârmă oprea trecerea protejând nişte săpături.
Parcul Rodini este în totalitate sit arheologic şi cel mai important din insulă. Poteca pe care mergeam ajunsese o părere de paşi, ne-am strecurat pe lângă zid şi am ajuns la izvoarele pârâului. Alături era o grotă probabil pentru incantaţii, o urmă de apeduct iar în stânga scara cu trepte înalte care mie nu mi-au permis să ajung la necropolă.
Am revenit din drumul care ne purtase într-o lume de mii de ani dispărută, am trecut pe sub apeductul roman îmbrăcat în flori violete şi am ajuns în lumea civilizată unde ne-am odihnit pe o bancă. Din depărtare păunii ne strigau rămas bun. Că la întoarcere am aşteptat o oră, aşezată pe şaua unei motociclete parcate să vină autobuzul şi până la urmă am luat un taxi, nu se pune.
Dacă staţi în Rodos mai mult de o zi (în prima vizitaţi oraşul vechi) mergeţi să vă răcoriţi şi să vă încântaţi ochii în parcul Rodini.Căutaţi la hotelul unde veţi fi cazaţi sau la Oficiul de Informare ceva despre parc pentru că la faţa locului nu găsiţi nimic.
În situaţia că mergeţi cu o maşină închiriată poate găsiţi pe sus un drum spre necropola antică. Coordonatele parcului sunt N 36°25’29”, E 28°13’5” (36.424722/028.218055).
Trimis de Michi in 10.06.15 10:14:11
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2022 Rhodos Town - un fermecător melanj cultural și istoric — scris în 18.09.22 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Panagia Tou Kastro, de neratat printre atâtea obiective turistice din Rhodos Old Town! — scris în 08.08.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Orașul Ioaniților — scris în 12.11.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 2.400 de ani într-o oră — scris în 06.11.20 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Vacanță în Rhodos pe timp de pandemie — scris în 04.10.20 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Rhodos, o citadela veche, de peste 2400 de ani (partea a II-a) — scris în 07.04.20 de Dorina9 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Rhodos, o citadela veche, de peste 2400 de ani (partea I) — scris în 05.04.20 de Dorina9 din BUCURESTI - RECOMANDĂ