Excursie de o zi din Iași: vârful Gărgălău și Tăul Știol din M-ții Rodnei

TIPĂREȘTE

Dragi prieteni AFA vă propun o postare despre o drumeție accesibilă fără mari eforturi, de pe o rază de 250 km față de Pasul Prislop din Munții Rodnei, Maramureș și Bistrița-Năsăud, cu unele detalii și informații pe care eu nu le-am găsit pe net și care vă pot fi de folos dacă decideți să ieșiți din casă și să hoinăriți fără a face vreo cazare, să vă bucurați de natură și liniște, cu distanțare fizică. O voi face povestind aventura noastră de o zi (varianta doi) dar privind lucrurile întâi prin prisma unei familii cu copii mici (varianta 1) iubitoare de munte.

Plecarea. Cu bagajele minimale terminate de cu seară, am fost matinali și am pornit din Iași (dar poate fi Cluj-Napoca, Bacău, Oradea, ș. a.) la ora 6:30 iar la 11:00 deja parcam mașina lângă M-rea Prislop. Drumul DN 18 este complet refăcut între Vatra Dornei și Borșa, față de cel de acum câțiva ani, când îmi promisesem că nu mai calc pe aici, așa că porniți cu încredere. În total am făcut 260 de km în 4,5 ore, cu mici opriri. Vă recomand să nu cărați apă căci veți găsi pe traseu, poate tricouri de schimb și un prânz pentru picnic la Tăul Știol, plus bețe de drumeție sau de schi, o cremă de soare, neapărat șapcă de vară și o “foiță” – jachetă subțire de ploaie și vânt, plus încălțăminte adecvată sezonului.

Drumul spre Tăul Știol. Înainte cu 300 de metri de a ajunge la M-rea Prislop dinspre Suceava există un drum public forestier pe partea stângă sau mergeți și parcați efectiv în fața mănăstirii. Dacă ați ales drumul este bine să știți că este într-o stare deplorabilă, potrivit doar pentru mașini cu garda sus dar care îi poate duce pe aventuroși, cu riscurile de rigoare, până la 40 de min. de Tău, prin Poiana Știol până în punctul unde începe efectiv Rezervația Naturală Munții Rodnei și aveți semn de interzis (am găsit acolo un X-Trail). Noi am lăsat mașina după 400 de metri de Prislop, săturați rapid de forestier și am continuat pe jos iar la 12:30 eram la Tău.

Timpii de mers. Între Pasul Prislop și Tău, triunghi roșu, faceți o oră și jumătate de mers normal-vioi, ignorați timpii de pe puținele indicatoare, (5 ore, 2,2 ore), sunt realizați din birou. Între Cascada Cailor și Tău faceți o oră și un sfert, între cascadă și Prislop faceți o oră și jumătate, cel mult. Între Tăul Știol și Vârful Gărgălău, bandă albastră, faceți o oră jumătate – maxim două iar returul în maxim o oră și jumătate, ambii timpi prin Șaua Gărgălău. Atenție că nu prea este semnal pe Orange (pe noi ne-a rutat pe o rețea partener din UKR) ci doar pe VDF în zona Tăului. Dacă folosiți date de net, de exemplu google pentru orientare, puteți avea costuri suplimentare în roaming. A propos de google și aplicații, ne-a ghidat ințial spre cascadă dar greșit, deasupra ei, până la un punct unde ne lăsa... în aer ????, căci poteci nu erau ci doar un gol.

Poiana Știol. Este frumoasă, imensă, largă, panoramică, și oferă imediat vizibilitate asupra Gărăgălăului, 2158 metri; sunt cirezi de vite, iar după o oră de mers ajungeți la limita rezervației; de aici mai aveți cam jumătate de ceas până la Tău, pe un traseu ușor.

Tăul Știol. Este un lac format încă din era glaciară, din topirile de zăpezi și din averse montane, locul de unde izvorăște Bistrița Aurie. Se spune că sunt păstrăvi – noi nu am văzut – dar o apă rece, pură și sățioasă cu siguranță are. Panoramele din împrejurimi îți taie răsuflarea, nu mai adaug nimic ci las fotografiile să evoce singure deschiderile ample și culorile naturii dintr-o zi de vară. Lacul este accesibil ca plimbare pentru o familie cu copii mai mici, aici lumea ia prânzul în stil picnic, strânge după (nu am văzut gunoaie) și se întoarce vizitând și Cascada Cailor, astfel încât la 16:00 cel târziu pot fi înapoi la mașină iar la 20:30 acasă. Să denumim acest traseu varianta 1, lejeră. Tăul mai este ușor accesibil și celor care urcă cu telescaunul de la Complex Borșa și vor să bifeze mai mult decât cascada.

Cascada Cailor. De la Tău se merge înapoi treizeci-patruzeci de minute până la intersecția de poteci și, chiar dacă unele indicatoare sunt semidistruse, contorsionate de către turiștii “binevoitori“, aici fie coborâți ușor stânga pe o potecă nesemnalizată și cam abruptă dar rapidă, fie mergeți tot înainte pe o potecă largă, în plan orizontal, fie mergeți pe drumul auto, tot spre Prislop și la prima intersecție faceți stânga pe un drum ca de mașină. Toate vă vor duce la baza cascadei, (cea mai mare cădere de apă din țară, optzeci și cinci de metri), dar mai ales sunetul ei vă va confirma că sunteți pe drumul cel bun. Nu o luați pe drumul ce urcă în stânga pe lângă o troiță! Acesta duce spre o văcărie aflată exact deasupra cascadei, văcărie spălată de apele Pârâului Cailor și care face ca apa cascadei să fie cu reziduuri, adică nepotabilă! (pe noi ne-a ghidat greșit google pe aici). Autoritățile locale au aici o mare problemă de sănătate publică, deoarece mai toată lumea se spală și degustă apa cascadei.

Vârful Gărăgălău. Se ridică majestuos deasupra tăului, formând o căldare alpină splendidă, asezonată cu pâlcuri de jnepeni, pâraie gălăgioase și poienițe cu flori. El a fost destinația drumeției noastre, (să denumim acest traseu varianta doi, pentru cei mai rezistenți) așa că am părăsit lacul Tăul Știol și am urcat la Șaua Gărăgălău, bandă albastră, apoi pe creastă mai sus, până în vârf. Imaginile cu Pietrosul Rodnei și potecile de creastă ale Rodnei la vest și cu Munții Călimani la est sunt deosebite. Am ajuns aici la ora 15:00 iar la 16:30 eram din nou coborâți în zona lacului, în drum spre cascadă, îi venise și ei rândul ????. Nu am stat mult, revenind pe traseul triunghi roșu, iar la 18:00 porneam din Pasul Prislop înapoi spre Iași, cu impresia că nu-i chiar de ici-colea să cucerești un vârf de peste 2k și să fii seara iar acasă ????.

Vă urez vacanțe fericite!

---

VIZUALIZĂRI: 602 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI