Octogonul confesional - Constanta

TIPĂREȘTE

Nu de mult, citind cate ceva despre Constanta, oras pe care intentionam sa-l vizitez din nou acum, dupa redeschiderea Cazinoului, am remarcat ca ghidurile turistice vorbesc despre “Octogonul confesional” . Loc unic in Romania, in zona peninsulara a orasului Constanta, “Octogonul confesional” este un areal ecumenic in care poti descoperi lacasuri de cult ortodoxe si catolice, musulmane si mozaice. Toate acestea se afla intr-un vechi cartier al orasului, in perimetrul Cazino - Promenada, un loc preferat deopotriva de localnici si de turisti pentru frumusetea cladirilor si pentru apropierea de mare.

De curand, am ajuns la Constanta cu intentia clara de a vizita Cazinoul - “Perla de la Marea Neagra” , emblema orasului si cel mai reprezentativ exemplu de Art Nouveau din Romania, precum si Edificiul Roman cu Mozaic cu cel mai intins mozaic romano-bizantin descoperit in zona balcanica. Cu aceasta ocazie, am remarcat cateva dintre lacasurile de cult care fac parte din “Octogonul confesional” . De aici si pana la a-mi dori sa le descopar pe toate nu mai era decat un pas.

Studiez Mersul Trenurilor, harta centrului vechi al orasului Constanta, iau cateva notite si pornesc la drum. Asadar, intr-o frumoasa zi de toamna, am revenit la Constanta doar pentru cele opt biserici apartinand diferitelor culte care au convietuit si convietuiesc inca in oras. Solo, fara un ghid profesionist, stiam ca ma voi descurca. Intrebarea era de unde sa incep. Privesc harta centrului vechi al orasului si identific toate cele opt asezaminte de cult.

Vechea Biserica greaca “Metamorfosis” se inalta la numai 200 m de Geamia Hunkiar, locul in care se adunau musulmanii pentru rugaciune acum mai bine de 150 de ani. In extremitatea estica a peninsulei, pe marginea falezei, armenii care inca mai exista in Constanta merg la Biserica armeana “Sf. Maria” . De cealalta parte, spre port, la 270 m de cel mai vechi lacas musulman, se afla Sinagoga askenaza, lacasul mozaic aproape abandonat. In sud, intr-un perimetru restrans, gasim Catedrala Arhiepiscopala “Sf. Apostoli Petru si Pavel” , Biserica bulgara “Sf. Nicolae Vechi” , Marea Moschee “Carol I” si Biserica romano-catolica “Sf. Anton de Padova” . Cu acestea se inchide octogonul lacasurilor de cult din jurul Pietei Ovidiu.

Cum Piata Ovidiu este un bun punct de reper pentru oricine - localnic sau vizitator - am decis sa pornesc de acolo. Catre oricare dintre obiectivele vizate nu am de strabatut mai mult de 350 m. Nu conteaza ordinea in care le-am descoperit eu. Voi incepe prezentarea cu Geamia Hunkiar pentru ca - se stie - musulmanii au cel mai vechi lacas de cult din oras.

Geamia Hunkiar - Hünkâr Cami - inceputa in 1867 si finalizata in 1869, se afla pe Bd. Tomis, nr 41, aproape de Muzeul de Arta Populara si Lupa Capitolina a Tomisului. Geamia a fost construita de sultanul Abdül-Aziz (1861-1876), motiv pentru care a fost numita Geamia Aziziye. Abdül-Aziz a fost al 32-lea sultan al Imperiului Otoman urmandu-i la tron fratelui sau, sultanul Abdül-Medjid I, mort de tanar, cel care a avut un mare rol in dezvoltarea orasului Medgidia. Geamia Hunkiar este construita din piatra cioplita de mesteri turci, material provenind din vechile ziduri ale Cetatii Tomis si din zidurile de aparare otomane distruse in razboiul din 1828-1829. Arhitectura este simpla. Corpul principal de forma cubica, adaposteste sala de rugaciune. Porticul de la intrare este marginit de coloane. In stanga, pe o placa de marmura, se remarca semnatura in piatra a sultanului Abdül-Aziz. Zidurile austere, cu grosimi de pana la 85 cm, au ferestre mari in lateral. Minaretul inalt de 24 m, sobru, fara lumina naturala, are in partea superioara obisnuitul balcon al muezinului.

Despre interiorul impodobit cu caligrafii reprezentand versete din Coran, despre faianta predominant albastra adusa din Turcia sau despre covorul rosu, lucrat manual, donatie a presedintelui Turciei in 2001, nu pot spune nimic. Exista cu siguranta, dar sunt puse undeva la pastrare deoarece acum cel mai vechi lacas de cult musulman din Constanta se afla intr-un amplu proces de reabilitare. Fiind acoperita in intregime cu schele, geamia nu se poate vizita, insa poti intra in curte si poti privi in interior. Pereti goi, moloz, unelte de constructori, dar… nu se lucra atunci cand am fost eu acolo pentru ca era vineri.

Trebuie subliniat faptul ca in vara anului 1941, bombardamentele aviatiei sovietice au avariat grav geamia. In perioada urmatoare, Geamia Hunkiar a fost la un pas de a fi demolata, dar Comisia Monumentelor Istorice a respins categoric aceasta cerere. In timpul regimului comunist, in perioada 1956-1958, zidurile, acoperisul si minaretul au fost refacute, dar fara ca geamia sa fie redata cultului. Abia dupa 1989 acest lucru a fost posibil.

Nu departe, la 200 m de cel mai vechi lacas de cult musulman, se afla un alt foarte vechi lacas - Biserica greaca “Metamorfosis” .

Biserica greaca “Metamorfosis” situata pe Str. Mircea cel Batran, nr. 36, este prima biserica a crestinilor din Constanta. Aici a ingenuncheat regele Carol I multumind pentru revenirea Dobrogei la patria-mama. De ce aici? Pentru ca, in 1878, cand Dobrogea a intrat sub administratie romaneasca in urma Razboiului de Independenta, in Constanta pana atunci otomana nu exista decat o singura biserica ortodoxa - cea a grecilor. In 1879, in Biserica greaca “Metamorfosis” a fost oficiat primul Te Deum pentru eliberarea Dobrogei, slujba religioasa la care a participat regele Carol I alaturi de mostenitorul tronului Rusiei imperiale.

Initial, aici a fost o bisericuta din lemn apartinand instaritei comunitati grecesti. In apropiere, cu donatii obtinute de la comunitatile grecesti din tara si din intreaga Europa, grecii din Constanta au inceput sa inalte o alta biserica, din marmura alba adusa din Grecia. Biserica greaca “Metamorfosis” proiectata de arhitectul grec Janis Teodoride, a fost finalizata si sfintită in 1868. In prezent are hramurile Schimbarea la fata, “Metamorfosis” in greceste si Sf. Fanurie - mucenicul elen, protector al tuturor celor pierdute.

Biserica dreptunghiulara este joasa, cu acoperis plat, initial fara clopotnita pentru ca musulmanii nu permiteau altor culte sa-si construiasca lacasuri mai inalte decat cele otomane (in acest caz minaretul Geamiei Hunkiar din apropiere). Prin firmanul imparatesc emis de sultanul Abdul Aziz se aproba donatia terenului, se stabileau dimensiunile bisericii, dar si se interziceau autoritatilor otomane intarzierea lucrarilor de constructie sau pretinderea vreunei taxe de la aceasta. Cum spuneam, la inceput Biserica greaca “Metamorfosis” nu a avut clopotnita, singura chemare la rugaciune fiind permisa doar musulmanilor. Clopotnita din zidarie pe care o vedem astazi, mai inalta decat biserica, dateaza din 1947.

Biserica armeana “Sf. Maria” functioneaza astazi intr-o cladire inaltata in 1880 in proximitatea marii, o fosta scoala armeneasca situata pe Str. Callatis, nr. 1. Armenii spun ca prin 1740 aici a fost prima lor biserica, din lemn, care a fost distrusa de un incendiu. La inceput mai mica, numarand sub 200 de membri, comunitatea armeneasca s-a marit ajungand la cateva mii dupa ce sute de familii s-au refugiat la Constanta pentru a scapa de genocid. (Genocidul armean este un genocid comis din aprilie 1915 pana in iulie 1916 sau chiar 1923, in care doua treimi dintre armenii care traiau pe teritoriul de astazi al Turciei au pierit in urma deportarilor, a foametei si a masacrelor⁠ de mare amploare). In curtea bisericii, aproape de intrare, se afla un mic monument ridicat in memoria victimelor genocidului armean din 1915.  

Biserica armeana cu hramul “Sf. Maria” a fost ctitorita in anul 1881 de un membru al acestei comunitati - Nazaret Torosian. Cum in 1940 vechea biserica din lemn a fost distrusa de incendiu, in 1948 a inceput amenajarea unei noi biserici in cladirea fostei scoli. Clopotnita dreptunghiulara, specific armeneasca, a fost adaugata abia in 1990.

Renovarile de dupa aceasta data au adus imbunatatiri tencuielii exterioare, acoperisului, dar mai ales interiorului, unde spatiul este marcat de arcade largi, de vitralii specifice artei medievale armenesti si de un altar deschis, fara catapeteasma. Peretii nu sunt pictati, ci impodobiti cu icoane de mari dimensiuni.

Mai putin cunoscuta constantenilor si turistilor, poate si din cauza faptului ca edificiul nu iese in evidenta printr-o arhitectura spectaculoasa, Biserica armeana “Sf. Maria” atesta existenta poporului armean pe pamanturile Dobrogei si reprezinta o pata de culoare pe harta multiculturalitatii constantene. In general, din punct de vedere arhitectural, biserica armeana se aseamana cu cea ortodoxa romaneasca, avand forma de nava sau de cruce, cu spatiul interior impartit in pronaos, naos si altar. Avand in vedere ca Biserica armeana “Sf. Maria” de la Constanta a fost amenajata intr-o fosta scoala, arhitectura sa este diferita fata de cea a lacasurilor de cult traditionale.  

De remarcat este si faptul ca in prezent slujbele in aceasta biserica se tin in limba armeana clasica, o limba pe care cei mai multi credinciosi nu o inteleg. Totusi, in cazul casatoriilar mixte, oficierile se fac in limba romana.

Catedrala Arhiepiscopala “Sf. Apostoli Petru si Pavel” este prima biserica romaneasca construita la Constanta. Se afla in zona peninsulara a orasului, mai jos de Piata Ovidiu, in fata cladirii Arhiepiscopiei Tomisului, pe Str. Arhiepiscopiei, nr. 25. Prin arhitectura sa monumentala, edificiul domina intreg spatiul falezei sudice a orasului, este vizibil de departe, astfel incat n-ai nevoie de indicatii suplimentare pentru a-l gasi. In parcul din fata catedralei se afla un complex arheologic in care sunt scoase la lumina elemente ale anticului oras Tomis.

Catedrala a fost construita in perioada 1883-1895, in stilul vechii arhitecturi din Tara Romaneasca, sub conducerea arhitectului Alexandru Orascu, dar sfintirea a avut loc mai tarziu - la 22 mai 1895 - din cauza non-conformismului picturii care a trebuit sa fie refacuta de George Demetrescu Mirea. Elementele interioare concepute de arhitectul Ion Mincu - un tron regal, candelabrele, sfesnicele, stranele si iconostasul, in mare parte poleite cu aur - au fost executate la Paris de Casa André Doré.  

Pana in 1925 cladirea a servit drept biserica parohiala, iar in perioada 1925-1950 a fost folosita ca biserica episcopala a fostei Episcopii a Tomisului. La 3 august 1941, in timpul unui bombardament sovietic, altarul, catapeteasma cu icoanele emailate, mobilierul si pictura interioara au fost avariate si partial distruse. Catedrala a fost refacuta dupa razboi si a fost resfintita la 14 ianuarie 1951.

Catedrala Arhiepiscopala “Sf. Apostoli Petru si Pavel” , in stil neobizantin, cu turla inalta de 35 m a fost repictata in 1959-1961, de Gheorghe Popescu si Niculina Dona- Delavrancea. Pentru cei interesati, adaug ca aici au fost depuse in august 2001, atunci cand au fost descoperite la Halmyris, moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion. Tot aici se afla si racla cu moastele Sf. Mare Mucenic Pantelimon aduse din Orientul Apropiat, precum si osemintele Sf. Auxentie si ale Sf. Simeon Stalpnicul. De asemenea, icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, icoana pictata la Manastirea Durau dupa modelul unei icoane adusa de la Sfantul Munte Athos.

Marea Moschee sau Moscheea Carol I cea mai mare moschee din tara, situata in centrul vechi al orasului Constanta, pe Str. Crangului, nr. 1, a fost construita in 1910 din dispozitia regelui Carol I, pe locul unei mai vechi geamii ctitorita in 1823 - Geamia Mahmudiye, dupa numele sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839). Din aceasta s-a mai pastrat doar minbarul, altarul sculptat in stil maur, cu ornamente bogate, indreptat spre Mecca.

Ctitorirea moscheii de catre regele Carol I este un gest de recunostinta pentru loialitatea comunitatii musulmane locale (majoritar turca si tatara) care a ales sa ramana in Romania dupa declararea independentei si alipirea Dobrogei la patria-mama. Din acest motiv, moscheea poarta numele suveranului Romaniei, ceea ce reprezinta o forma deosebita de apreciere din partea comunitatii musulmane. Constituie o exceptie faptul ca numele unui non-musulman sa fie dat unui lacas de cult musulman. Constructia a inceput in 1910 si a fost finalizata in 1913. Proiectant a fost arhitect Victor Stefanescu avand ca model Moscheea din Konya - Anatolia, iar inginer constructor Gogu Constantinescu. Inaugurarea a avut loc intr-o zi de vineri, la 31 mai 1913. Solemnitatea s-a desfasurat in prezenta cuplului regal - regele Carol I si regina Elisabeta, a reprezentantilor cultului musulman din Romania, precum si a unei numeroase asistente.

Cladirea reprezinta o imbinare a stilului egipteano-bizantin cu insertii arhitecturale romanesti si este prima din Romania la construirea careia s-a folosit betonul armat. Deasupra portii de la intrare se afla inscriptia (indescifrabila pentru noi): “In numele lui Allah cel Milostiv, Indurator” , formula des intalnita la credinciosii musulmani. In dreapta intrarii in moschee se afla minaretul inalt de 47 m. Trebuie sa urci pe o scara in spirala cu nu mai putin de 140 de trepte pentru a ajunge in balconul circular, ingust, de unde muezinul anunta in trecut ora de rugaciune. De aici poti admira intreaga panorama a peninsulei Constanta, imprejurimile centrului vechi al orasului, dar si cel mai inalt decor al moscheii, semiluna de pe cupola.

Ajungand aici, la Marea Moschee din Constanta, bineinteles ca am facut si eu efortul de a urca in minaret. Contra unei taxe simbolice (6 lei/persoana - adulti, 4 lei/persoana - elevi, studenti, pensionari) poti urca in minaret, dar poti vizita si interiorul. La vizitarea unui lacas de cult musulman, ca la orice obiectiv religios, tinuta trebuie sa fie decenta. In plus, la vizitarea unei moschei, incaltamintea trebuie lasata la intrare. Nu a fost cazul si la Marea Moschee. Un cordon limita accesul, dar puteai vedea si fotografia foarte bine totul.

In sala principala a moscheii, patrata, cu latura de 14 m, se remarca un contur de culoare inchisa pe care sunt inscrise, cu caractere arabe, cele 99 de atribute divine ale lui Allah. Faianta cu un model special, folosita numai in moschei, a fost donata de guvernul turc in 1910. Am vazut si covorul oriental, foarte vechi, doar partial desfasurat. Acesta are o vechime de aprox. 200 de ani si este un dar al sultanului Abdul Hamid al II-lea. Covorul de 9x16 m, cantarind 490 kg si avand o suprafata de 144 m², lucrat manual, in Turcia, a fost folosit initial in moscheea de pe insula Ada Kaleh.

Biserica romano-catolica “Sf. Anton de Padova” situata in zona istorica a orasului Constanta, aproape de Moscheea Carol I si de Catedrala Arhiepiscopala “Sf. Apostoli Petru si Pavel” , pe Str. Nicolae Titulescu, nr. 11, a fost construita in perioada 1935-1937, in timpul pontificatului Sanctitatii Sale Papa Pius al XI-lea (1922-1939), in vremea regelui Carol al II-lea al Romaniei (1930-1940), pe locul unei capele catolice mai vechi, datand din 1885.

Biserica declarata monument de arhitectura in martie 1955, a fost construita dupa schitele intocmite de arhitectul Romano de Simon din Bucuresti, avand ca model lacasurile de cult din nordul Italiei. Edificiul construit din caramida aparenta, rosie, domina si astazi peisajul orasului vechi. Din punct de vedere arhitectural se incadreaza in curentul romanic - masivitate a constructiei si simplitate a liniilor exterioare si interioare. Geamurile sunt mici. Caracteristic tuturor bisericilor construite in stil romanic sunt elementele decorative de tip rozeta sau fronton.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial trupele sovietice au transformat turnul bisericii in observator pentru supravegherea zonei portuare, iar lacasul de cult in depozit pentru munitie. In perioada comunista slujbele religioase au fost sistate. Un moment important in viata bisericii si a comunitatii catolice este sarbatoarea Sf. Anton, cunoscuta si sub denumirea de “Sarbatoarea Crinului” , celebrata in fiecare an la 13 iunie.

Biserica (25 m lungime, 14 m latime si 16 m inaltime, cu campanila inalta de 32 m si rozeta de 5 m in diametru), cu trei nave, a fost renovata cu fonduri donate de o comunitate catolica din Polonia, preotul acestei comunitati fiind cel care urma sa devina Papa Ioan Paul al II-lea.

Cu ocazia primei vizite la Constanta, nu am fost multumita de pozele pe care le-am facut la Biserica romano-catolica “Sf. Anton de Padova” , strada ingusta, bataia soarelui, cladirile din jur nepermitandu-mi un unghi prea favorabil. La cea de-a doua venire am avut sanse mai bune.

Biserica bulgara “Sf. Nicolae Vechi” situata in centrul vechi al orasului, pe Str. Maior Gheorghe Sontu, nr. 7, nu prea departe de catedrala, a fost ridicata de comunitatea bulgara in perioada 1898-1907, avand in curte si o scoala bulgara functionala pana in 1940. Initial era inscriptionata cu caractere chirilice. In urma bombardamentelor din 1941, care au avariat Catedrala Ortodoxa “Sf. Apostoli Petru si Pavel” , Biserica bulgara “Sf. Nicolae” a tinut loc de catedrala a orasului, moment in care i-a fost schimbata pictura, inscriptionarea cu caractere chirilice fiind inlocuita de o alta, cu caractere latine. In perioada 1961-1987 a fost folosita ca lacas de cult pentru comunitatea luterana.

In timpul ocupatiei bulgare din Primul Razboi Mondial (1916-1918), biserica a fost ferita de distrugeri si de jafuri, faradelegi care se intamplau adesea in jur. Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, intre Romania si Bulgaria privind judetele Durostor si Caliacra, cuprindea si prevederi legate de un schimb de populatie, astfel incat multi etnici bulgari au parasit Constanta, Biserica bulgara “Sf. Nicolae” ramanand fara enoriasi. Astfel, vreme de un sfert de secol (1961-1987), biserica a devenit loc de refugiu si de rugaciune pentru un mic grup de germani dobrogeni luterani, slujbele ortodoxe fiind oficiate numai cu ocazia hramului, la 6 decembrie. Abia in 1987, biserica a redevenit lacas al credinciosilor ortodocsi.

Am gasit biserica incuiata si un lant gros pe poarta. Asadar, am pozat numai din strada si prin poarta de fier.

Sinagoga Mare este un lacas de cult evreiesc situat pe Str. C. A. Rosetti, nr. 2. Initial, in Constanta au existat doua sinagogi: una de rit askenaz - Sinagoga Mare, construita in 1911 sau 1914, in stil maur, pe Str. C. A. Rosetti, nr. 2 si alta de rit sefard, construita in 1908, in stil gotic-catalan, pe Str. Mircea cel Batran, nr. 18, nu departe de Biserica greaca “Metamorfosis” . Sinagoga sefarda a fost demolata fiind distrusa la cutremurul din 1977. A supravietuit vremurilor doar sinagoga askenaza, dar si aceasta a fost inchisa mai tarziu din cauza starii avansate de degradare.

Singurul lacas de cult nefunctional la un moment dat din “Octogonul confesional” a fost unica sinagoga ramasa in oras. In contextul in care comunitatea evreiasca a Constantei numara mai putin de 50 de persoane, pentru oficierea slujbelor, credinciosii evrei erau nevoiti sa se deplaseze la Bucuresti sau la Tulcea.

Sinagoga askenaza a fost construita din donatiile lui Pincus Shapira, ceasornicar, furnizor al casei regale. Cladirea in stil eclectic, cu puternice influente maure, vizibile mai ales in detaliile fatadei si in forma ferestrelor, a fost proiectata de Adolf Linz - arhitect sef al orasului Constanta. In 1990, sinagoga a fost abandonata din cauza starii avansate de degradare, acoperisul fiind prabusit, iar zidul principal prezentand fisuri adanci. Vreme de mai multi ani, Sinagoga Mare a ramas in parasire, dar in 2024 au inceput lucrarile de reabilitare. Cu o investitie de 15,7 milioane de lei, asigurata de Ministerul Dezvoltarii, lucrarile au fost finalizate in aprilie 2026. O luna mai tarziu, sinagoga a fost inaugurata si redata atat comunitatii evreiesti, cat si circuitului turistic.

In final…

Atat pe plan local, cat si pe plan european sau mondial, orasul Constanta este unic pentru amalgamul de culturi care a generat, implicit, si un amalgam religios. Peninsula Constantei ne spune nu doar povestea anticei cetati grecesti Tomis si a unuia dintre cele mai vechi orase ale Romaniei. Constanta detine o comoara pe care nu o poti descoperi in alte parti ale lumii - “Octogonul confesional” . La vedere, neascunsa, dar insuficient promovata, aceasta salba de lacasuri de cult care inconjoara Constanta peninsulara aducand pana in zilele noastre amintirea comunitatilor etnice care au trait pe aceste meleaguri, poate deveni unul dintre cele mai importante obiective turistice din Romania. Crestini ortodocsi, catolici sau protestanti, mahomedani, mozaici, armeni gregorieni, cu totii fac parte din patrimoniul orasului si, de multe ori, lacasul de rugaciune este ultima marturie a trecerii lor prin viata asezarii. Cateva ceasuri petrecute intr-o plimbare prin centrul vechi al orasului Constanta iti vor povesti despre toate acestea.

Lacasurile de cult ale “Octogonului confesional” din Constanta peninsulara nu au nici notorietatea bisericilor pictate din Bucovina, nu sunt nici atat de vechi cum sunt bisericile fortificate sasesti din Transilvania si nu au nici grandoarea celor din alte capitale istorice ale Romaniei. Constanta nu a fost niciodata un loc de pelerinaj si nici nu s-a remarcat prin procesiuni religioase de mare amploare, asa cum se intampla prin alte parti. Insa, o face unica multitudinea nemaiintalnita de lacasuri de cult, diferite, o imbinare de Orient si Occident, de constructii mai mult sau mai putin impunatoare si de povesti interesante despre acestea. Totul este foarte divers, intr-un spatiu extrem de restrans.

Atrasa de particularitatea multietnica si confesionala a orasului, eu am facut aceasta calatorie numai si numai cu scopul de a descoperi macar in parte aceasta comoara. Nu pot spune ca a fost usor sa gasesc cele opt biserici avute in vedere. Strazi inguste, intortocheate, multe fara denumiri inscriptionate, cladiri care ecraneaza vechile lacasuri - in majoritatea lor - nu prea inalte data fiind perioada in care au fost construite… Ca sa nu mai amintesc de ignoranta unor localnici carora nu le spune nimic numele unei biserici-monument istoric.

Stiu ca articolul de fata nu va starni prea mult entuziasm in randul eventualilor lui cititori, dar il fac public in ideea ca am contribuit macar putin la promovarea acestei laturi turistice a orasului Constanta.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 43 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI