Cheile Latoritei, salbatic si impresionant.

TIPĂREȘTE

Am descoperit Voineasa la sfatul unui prieten, care vine aici foarte des sa-si incarce plamanii cu aerul deosebit de curat al acestei zone. Localnicii spun că la Voineasa este cel mai curat aer dintre toate statiunile de munte și după multe zile petrecute aici înclin să cred că aşa este.

Am facut trei minisejururi pe aceste meleaguri si nu sunt sigur ca nu o sa mai revin. De fiecare data am cuplat acest traseu cu "Transalpina", venind dinspre Ramnicu-Valcea spre Novaci, prilej cu care am vizitat pestera Polovraci din localitatea cu acelasi nume și pestera Muierii de la Baia de Fier, cu o cazare in statiunea Ranca.

Un amanunt: de la Polovragi la Novaci se poate merge prin Baia de Fier pe o sosea proaspat asfaltata, paralela cu drumul european E81. Este usor de ajuns, se face un pic de economie si se pot admira peisajele din jurul munților. De la Novaci la Obarsia Lotrului ,via Rânca, este cea mai iportanta parte a "transalpinei" . De la Obarsia soseaua continua pana la Sebes,Alba sau se poate face în dreapta la Voineasa,via lacul Vidra. Noi am ales să mergem spre Voineasa ,unde aveam rezervată o cazare.

Despre cele doua statiuni (abandonate) s-a mai scris pe acest site (vezi aici mai multe impresii). Nu pot decat sa fiu de acord cu ce s-a scris. Cand le-am vazut in ce hal au ajuns imi venea sa plang de ciuda. Cum e posibil asa ceva? Altii fac amenajari pe toate coclaurile si toate baltile pentru recreere, odihna si divertisment, iar noi sa abandonam aceste minunate locatii? Se pare ca aceste doua statiuni de odihna (si de tratament) au cazut victime neintelegerilor dintre sindicatele cesi disputau patrimoniile. Asa cum arata titlul nu despre aceste statiuni vreau sa spun cate ceva, ci despre minunatul defileu al Latoritei.

Se pare ca atunci cand vizitam unele locatii importante,neglijam uneori ceea ce se gaseste pe langa. Sunt locuri tot la fel de frumoase si interesante uneori mai mult decat atat. Am niste prieteni care au vizitat barajul de la Vidraru, dar au trecut in viteza pe langa cetatea Poenari cu cele 1480 de trepte ale sale, la mica distanta in aval de baraj. Aceeasi prieteni au stat in statiunea Slanic Moldova si nu au auzit de traseul celor 330 de trepte si inca alte doua trasee foarte frumoase. Ei bine si eu, daca nu aveam sansa sa ma imprietenesc cu un bucurestean, ratam un loc deosebit de pitoresc si salbatic - Cheile Latoritei.

Desi un pic cam departe de Voineasa - daca aveti aici cazare (cca 31 Km, din care vreo 10 Km neasfaltat) merita vazut. Se poate ajunge usor fie dinspre Brezoi, fie dinspre Voineasa. Exista un indicator in dreptul localitatii Malaia spre Ciungetu, un sat unde se gaseste a doua hidrocentrala din tara (ca putere) dupa Portile de Fier. Odata ce iesiti din sat, incep sa se configureze cheile Latoritei care se intind pe distanta a 25 km. Impresioneaza crestele muntoase, multimile de cascade, (unele naturale, unele facute de oameni pentru aductiune apa), zgomotul apelor, vegetatia luxurianta, diversitatea florei si a faunei.

Localnicii spun ca pe muntele Galbenu Ceausescu ar fi impuscat cel mai mare urs din Romania. Drumul a fost asfaltat prin anii 70, cand s-a facut hidrocentrala si nu a mai ramas mare lucru din asfalt. De altfel vreo 10 km de drum este drum forestier, cu unele gropi, dar se poate parcurge fara probleme. Dupa vreo 17 Km de defileu intalnim lacul de acumulare Petrimanu, care impreuna cu lacul Galbenu, lacul Jidoaia si altele, alimenteaza subteran lacul Vidra ce alimenteaza centrala de la Ciunget.

In stanga lacului intalnim cabana Tudor, singura de aici, unde gasim si o pastravarie cu un peste foarte gustos. Cabana este administrata de un bucurestean care s-a retras aici in salbaticie acum vreo 23 de ani.

Vis-a-vis de cabana se coboara pe o mica poteca si la 50 metri se afla o poienita ca in povesti cu vegetatie din belsug, brazi de 2 metri inaltime, apa limpede ca de cristal, turisti care fac plaja sau se odihnesc la umbra. In coada lacului (la cca 600 metri de cabana Tudor) multi turisi cazati la cort. Se spune ca locul unde acum este lacul se numea Plaiul Haiducilor, pentru ca aici erau atacati transportatorii de aur de la Baia de Arama.

De la lacul Petrimanu se poate urca mai sus la lacul Galbenu (cca 5 Km) fie pe jos fie cu masina. Desi e un drum forestier,se poate urca cu masina, însă multi prefera sa faca aceasta portiune de drum pe jos. Noi am urcat cu un Fiat Albea (4 persoane) fara probleme in 2010 si 2011.

Ajunsi la lacul Galbenu am lasat masina in stanga barajului si am inceput sa exploram locul la pas. Lacul Galbenu capteaza apa din amonte si deverseaza gravitational in lacul Petrimanu.Din lacul Petrimanu este pompată în lacul Vidra,cel care alimentează subteran centrala de la Ciunget.

Am urcat pe baraj prin dreapta, dupa ce am escaladat o bariera auto, am traversat toata lungimea, iar in stanga am dat de niste trepte care te invitau sa le cobori. Am coborat treptele si am gasit un traseu amenajat pe alocuri cu cabluri, traseu care te conducea in coada lacului (oare cine o fi avut aceasta idee?). Pe un traseu placut, plin de ferigi, pe sub niste stanci, am ajuns in coada lacului, am traversat raul Lotarita, ne-am racorit cu apa limpede si rece, am facut poze, am admirat lacul din spate si imprejurimile.

Cand ne credeam singuri, pe un drum forestier , mare ne-a fost mirarea cand am dat de un grup mic de turisti, cazati in doua corturi pitite intr-un palc de brazi. Turistii erau cu doua masini de clasa mijlocie( deci se putea urca cu masina si mai sus de lacul Galbenu). De aici insa ca sa ajungi la Polovraci, prin cheile Oltetului, se poate ajunge doar cu 4*4 sau pe jos.

Din drumul forestier am urcat si noi putin spre curmatura Oltetului, dupa care ne-am intors la masina. De aici se putea ajunge la pestera Polovragi, la lacul Galcescu (Calcescu), in soseaua Transalpina si alte trasee, insa noi nu am fost pregatiti pentru nici unul din ele. In drumul nostru catre masina am cules si am mancat fragi pe saturate.

Ne-am intors la Voineasa putin obositi, dar multumiti ca am descoperit un mic paradis mai puţin cunoscut de turisti în anul de gratie 2011.

---

VIZUALIZĂRI: 16723 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI