Bucuresti - Strada Xenofon, ieri o strada in trepte, astazi Street Art

TIPĂREȘTE

Nota: M-am hotarat sa scriu si aici, pe AFA acest articol, intrucat eu cred ca str. Xenofon a devenit zilele acestea un autentic si foarte cautat obiectiv turistic din Bucuresti. Eu cred ca merita cunoscuta si vizitata de cat mai multi. Mentionez ca articolul a fost scris si publicat initial pe blogul meu personal de calatorii.

De curand am aflat ceva care mi s-a parut foarte interesant si mi-a starnit rau de tot curiozitatea: din 10 Iulie o strada din Bucuresti a fost decorata cu desene. Hm... oare ce-o fi asta? m-am intrebat eu. Bineinteles ca nu am stat deloc pe ganduri. Dorinta de a vedea asa ceva m-a impins repede la o plimbare si iata-ma imediat, duminica dupa-amiaza cu aparatul foto dupa mine si cu copiii, stand in fata unei placute albastre pe care scrie cu alb: Strada Xenofon. Ma aflam undeva in partea istorica a orasului, intr-unul dintre locurile ascunse care pastreaza inca farmecul Bucurestilor de alta data. Aceasta strada este cel mai elocvent exemplu. Am privit-o lung; era prima oara cand ma aflam acolo. Nici nu stiusem de aceasta straduta pana in acel moment si cu siguranta ca multi bucuresteni au aflat si vor afla de ea abia acum. Este socotita singura strada in trepte din capitala si cea mai ingusta. Si detine recordul de a ajunge pana in cel mai inalt punct natural din Bucuresti, pe Dealul Filaret. Wow! Iar astazi ea este pictata de sus pana jos!!!

Strada care este de fapt o scara, se gaseste in sect. 4, in apropierea strazii 11 Iunie, la cativa pasi de intrarea in batranul si umbrosul Parc Carol (fost Libertatii), intr-o zona a capitalei care a ramas neschimbata de foarte mult timp. Micuta alee are un farmec aparte. Ea nu este foarte circulata, are o vechime de peste 200 de ani si se zice ca ar fi fost unul dintre locurile de promenada pentru protipendada romaneasca. Straduta lunga nu mai mult de aprox. 100 m, cu cele 70 de trepte pictate, urca spre Dealul Filaret si face legatura intre str. C-tin Istrati si Aleea Suter.

Strada poarta numele unui filozof si soldat grec antic, pe nume Xenofon, care a scris lucrarea "Anabasis" unde este descrisa intoarcerea acasa a unei armate foarte numeroase de mercenari greci prin Imperiul Persan. Ei, dar nu despre istoria lui Xenofon vreau sa va scriu, ci despre aceasta strada unica si inedita ce-i poarta numele si care de cateva zile a devenit un loc foarte cautat si fotografiat din Bucuresti. Dupa ce l-am vazut si eu, il pot socoti chiar un obiectiv turistic foarte interesant si placut la vedere.

Micuta strada Xenofon, pana de curand uitata de lume, zilele acestea a iesit din anonimat si a capatat o notorietate, datorita artei si a catorva cladiri reprezentative din oras care au fost desenate aici. Ea a fost transformata radical; dintr-o alee necunoscuta, odinioara cu treptele stirbite, ornata cu gunoaie si casele coscovite si atat de apropiate, astazi a devenit o adevarata opera de arta, dupa ce de curand a fost pictata in culori vii, pastelate. Culorile evoca o stare de spirit optimista, creativa, in ton cu efervescenta specifica unui oras modern. Sunt 8 randuri de trepte, fiecare dintre ele fiind pictate cu desene ce reprezinta cateva dintre cladirile-simbol din Bucuresti, cum ar fi Opera Romana, Ateneul Roman, Arcul de Triumf, Muzeul National de Arta, monumentul din Parcul Carol, Teatrul National, Muzeul Taranului Roman si Casa Poporului. Desenele se desfasoara firesc si parca ies in relief. Ideea de restaurare si de a avea o strada in trepte pictata in intregime s-a nascut din dorinta initiatorilor proiectului "Bucurestiul la scara", proiect socio-cultural sustinut de "Initiative", o agentie de publicitate. Realizarea acestui proiect este o premiera in Bucuresti, privind desenarea unei strazi in trepte. Picturile apartin artistei plastice Eva Radu si sunt realizate cu vopseluri speciale de exterior, alese in ideea sa dureze cel putin un an, in functie de cate precipitatii vor cadea peste ele. Lucrari similare sunt si in Rio de Janeiro, unde se poate admira Selaron; sau in San Francisco, unde este 16th Avenue Tiled Steps dar si in Valparaiso, unde se gasesc cele 100 de trepte spre Cerro Concepcion sau in Seul, unde se poate admira Ihwa-Dong.

Am urcat si coborat cu multa usurinta cele aprox. 70 de trepte. Am tot privit si pozat picturile care se insira ca un covor pe trepte. Este ceva inedit pentru Bucuresti si, poate pentru oricare alt oras din tara noastra, nu?! Sincera sa fiu, strada pictata mi-a insuflat un placut sentiment al bucuriei de a calatori intr-un loc vechi din Bucurestiul de alta data, care astazi a devenit un loc de interes pentru cei dornici de frumos sau chiar pentru trecatorul de rand. Sper ca micuta strada in trepte, pictata cu dragoste si talent sa uimeasca si sa adune in continuare cat mai multi vizitatori si sa devina chiar un deosebit si cautat obiectiv turistic din capitala, atata timp cat va rezista. Strada Xenofon aduce un suflu nou si o pata de culoare, inveselind cromatica monotona si terna a acestei zone a orasului.

Dupa parcurgerea strazii pana sus, in cel mai inalt punct al Dealului Filaret, am intalnit o micuta piateta, rotonda Suter, cocheta si boema, cu un rond de flori pe centru. Rotonda este incercuita de cateva cladiri cu arhitecturi aristocrate reconditionate perfect. Alura fostului Palat Suter iese clar in evidenta iar astazi s-a transformat in elegantul "Carol Parc Hotel" de 5*! Cladirea este o bijuterie veche de peste 100 de ani a arhitectului elvetian Suter si a fost restaurata si modernizata. M-a izbit imensul contrast intre lumea lasata la poalele strazii si locul de sus, de unde parca priveam totul dintr-o alta perspectiva. Urcarea strazii in trepte mi-a dat senzatia ca ma aflu in tunelul timpului, care m-a condus catre o lume noua, incarcata de farmec, distinctie, sarm si multa eleganta... De acolo, din acel punct inalt al Bucurestilor, am reusit sa vad o parte din cladirea imensa a Parlamentului (Casa Poporului) si, bineinteles alte cladiri. Cele doua alei care strajuiesc hotelul de o parte si de alta erau inchise si n-am avut posibilitatea de a ne bucura de intreaga panorama asupra orasului si mai ales de o priveliste incantatoare a unui apus de iulie ce se pregatea tacut si lin sa acopere Bucurestiul...

Va invit si va astept pe Street Art din Bucuresti, pe singura strada in trepte pictata, aflata foarte aproape de Parcul Carol, strada Xenofon.

Va multumesc pentru ca m-ati citit si sper ca impresiile mele sa va fie cat mai de folos.

Vacante de vis oriunde si oricand!

---

VIZUALIZĂRI: 2832 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI