O oază de linişte, un colţ de natură – strigă după ajutor

TIPĂREȘTE

Duminică, 11 mai 2014, am poposit timp de 2 ore în Grădina Botanică din Bucureşti. Acest colţ de natură, ce a aniversat 150 ani de existenţă în 2010, îşi poartă cu greutate, şi demnitate în acelaşi timp, povara trecerii timpului.

După ce intri pe poarta de cărămidă roşie din Şos. Cotroceni, imediat în stânga se află ghereta de bilete. Taxa de intrare a rămas neschimbată de câţiva ani încoace, adică 5 ron/persoană. Lângă gheretă nelipsitul magazin... nu cel cu suveniruri, vederi, publicaţii... ci unul cu sucuri şi crănţănele de tot felul (să nu uităm automatul de cafea). Deşi în geamul tonetei de bilete se afla afişată o hartă cu un traseu sugerat de vizitare, pe tot parcursul vizitei nu găseşti nici o indicaţie (indicator, săgeată colorată, etc.) privind un traseu de urmat. De asemenea, o singură hartă mare afişată pe un panou la intrare îţi dă voie, pe moment, să îţi faci o impresie despre spaţiile Grădinii.

Pe site-ul oficial găsiţi câteva date istorice, site neactualizat însă din 2010, de la aniversarea celor 150 ani de existenţă. Muzeul Grădinii era deschis; se plăteşte separat 2 ron intrarea.

Un soare plăcut ne-a însoţit pe tot parcursul plimbării. Câţiva paznici se plimbă pe alei şi fluieră (cu un fluier) atunci când cineva intră într-o zonă interzisă. Plăcuţele ce indică speciile de flori/plante/arbori, precum şi indicatoarele din fier cu numele aleilor au o vechime de câţiva zeci de ani. Lacul încă nu era umplut cu apă; câteva raţe se înghesuiau pe un ochi de apă într-un colţ. Prima impresie, şi chiar crunta realitate, este că nu s-a mai investit nimic la Grădina Botanică (poate doar câteva tencuieli exterioare pe clădiri). Serele vechi – jumătate par renovate (unde era expoziţia de fluturi exotici), jumătate în paragină (atenţie cade tencuiala). De altfel, partea dinspre centrala termică Grozăveşti, unde se află şi Grădina Bunicii este destul de neîngrijită. Pe anumite alei nu există nici urmă de bancă. Şi multe alte probleme...

Cu toate aceste neajunsuri Grădina Botanică era invadată de vizitatori/plimbăreţi/fotografi începând de la cea mai fragedă vârstă până la cei cu părul alb. Chiar grupuri organizate vizitau acest colţ de natură.

Să punctez şi câteva aspecte ce au făcut vizita foarte plăcută. Fâneţele înalte, pline de flori galbene, străjuite de copaci seculari demonstrau trezirea naturii la viaţă. Mlaştina aflată lângă cascadă era plină cu broscuţe ţestoase haioase. Arhitectura anumitor clădiri din incintă şi serele vechi sunt plăcute ochiului. Am prins bujorul românesc sălbatic înflorit; de asemenea, irişii de toate culorile atrăgeau vizitatorii.

Am văzut şi o răţuşcă mică drăgălaşă; câteva statui atrag atenţia; sunt deosebite două basoreliefuri din sticlă de pe pereţii clădirii facultăţii din incintă.

Chiar şi în starea în care se află, Grădina Botanică din Bucureşti merită vizitată.

---

VIZUALIZĂRI: 1012 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI