Inedit în București – Gara de Nord și Salonul Regal (II)

TIPĂREȘTE

Am scris multe articole despre obiective turistice și culturale, locuri și evenimente din București și (poate) voi continua să o fac. Descopăr continuu locuri bucureștene inedite, unele greu accesibile în mod uzual, altele trecute cu vederea chiar și de cei care locuiesc aici, dar care dezvăluie, de fiecare dată, o nouă fațetă a orașului. Continui prezentarea unor asemenea locuri inedite, nu neapărat secrete, ci spații mai puțin cunoscute publicului larg, rareori accesibile vizitatorilor și încărcate de povești fascinante, prea puțin cunoscute chiar și bucureștenilor.

Salonul Regal din Gara de Nord

Rareori, cu ocazia unor evenimente speciale, acest spațiu de protocol din principala gară a Capitalei este deschis celor dornici să vadă un fragment de istorie. Gara de Nord a trecut prin trei faze de construcție până a ajuns la aspectul actual: în 1870 devine funcțional primul corp („Gara Târgoviștei” , pe atunci amplasamentul era la marginea orașului), al doilea corp se ridică în 1895-1896 (moment în care se edifică și Salonul Regal; în acea epocă intrarea principală era pe Calea Griviței), iar ultima transformare are loc în 1930-1932, când apare fațada sudică a coloanelor și turnul cu ceas.

Un salon regal de primire a existat în Gara de Nord începând din 1884 (după ce în 1881 România devenise regat), dar el va fi modificat radical în deceniul 9 al secolului al XIX-lea. Universul din octombrie 1893 anunța deja lucrările desfășurate: Modificarea salonului regal din Gara de Nord, care promite a fi o lucrare de multă artă, se face cu multă repeziciune. Mobilele au fost comandate unei case importante din Paris. Această reînnoire costă până acum pe direcția generală a căilor ferate 62.000 de lei. În multe materiale se scrie că Salonul Regal a fost creat pentru vizita împăratului austriac Franz Joseph în România, în toamna anului 1896, dar conform citatului de mai sus lucrările au debutat cu vreo 3 ani înainte (iar vizita a fost planificată în vara anului 1895).

Cu ocazia vizitei împăratului Franz Joseph, la sfârșitul lunii septembrie 1896, Salonul Regal din Gara de Nord a fost amenajat și împodobit în mod special. Găsim în presa vremii descrierea salonului: Salonul de recepțiune e o întocmire artistică isbutită. La dreapta și la stânga în mijloc, două mari cupole, cu sânul aurit, adăpostesc busturile Împăratului și Împărătesei, așezate pe piedestaluri architecturale. Coronamentul și arcadele, în stil Garnier, albe și decorate cu aur, sunt artistic lucrate și de un efect frumos. In cele patru colțuri ale vestibulului, patru sânuri, cu gust capitonate, conțin patru vase mari monumentale cu flori naturale, iar în cele patru colțuri ale salonului apar patru cascade cu focuri de ape multiple. D`asupra lor patru statui alegorice, bronzate, reprezintă: Danubiul, Dâmbovița, Constanța și Brăila. Aticul salonului decorat cu mari frise aurite, ecusoane cu monograma imperială și coroana imperială în aur; pe ambele părți, la dreapta și la stânga câte un mare vultur austriac negru. Salonul Reginei și al doamnelor, amândouă decorate în acelaș stil și splendid mobilate, apar încântătoare printre plantele exotice ce le împodobesc și de cari nu este lipsit nici salonul regal cu vestibulul lui. Covoare bogate și alese acoperă peste tot parchetul (Timpul, septembrie 1896).

În 1908 au avut loc alte lucrări de reamenajare a acestui spațiu oficial de primire: La 1 Martie vor începe lucrările pentru reînnoirea salonului regal, din Gara de Nord. Lucrările vor costa 180 mii de lei. Aceste lucrări vor consta în mărirea salonului și schimbarea mobilierului actual (Universul, februarie 1908), iar în 1929 apar covoarele tradiționale în salon: S-au comandat la atelierul de ţesătorie de la mănăstirea Agapia covoare în valoare de 642 mii lei destinate ornării salonului regal al Gării de Nord din Bucureşti (Universul, mai 1929).

Cum arată azi Salonul Regal? Am intrat în Gara de Nord prin zona cunoscută drept „la coloane” și am urmat culoarul central, trecând pe sub structura de grinzi metalice sprijinită pe stâlpi frumos ornamentați, acoperită astăzi parțial cu panouri de sticlă. M-am oprit în dreptul unui disc metalic fixat în pardoseală – locul până la care înaintau odinioară trenurile pentru a debarca oaspeții chiar în fața salonului oficial. În dreapta se deschid ușile către Salonul Regal, simple, de lemn, cu geam mat – nici nu bănui ce splendoare se află în spatele lor.

Întâi se deschide o anticameră cu pereți din marmură roșie și panouri de marmură neagră, succesiune întreruptă de câteva oglinzi de cristal de mari dimensiuni. Tavanul roșu cu ornamente aurii ne captează imediat privirea; în acest hol se mai păstrează două canapele de epocă cu brațe sculptate – motive vegetale și simbolul stilizat al căilor ferate.

Legătura cu încăperea principală se face printr-o trecere scurtă, pe stânga și dreapta fiind amplasate câte două coloane de marmură roșie cu capiteluri aurii împodobite. Salonul oficial nu este foarte mare ca dimensiuni, dar impresionează prin eleganța decorațiilor și rolul său istoric în cadrul Gării de Nord. Tavanul roșu casetat, cu ornamente aurii, pereți acoperiți preponderent cu marmură neagră, un ceas montat pe frontonul dinspre peron, un covor popular țesut la Mănăstirea Agapia în 1929 (S-au comandat la atelierul de ţesătorie de la mănăstirea Agapia covoare în valoare de 642 mii lei destinate ornării salonului regal al gării de Nord din Bucureşti, (Universul, mai 1929). Pe laterale sunt înșirate fotolii cu tapițerie roșie, iar cu ocazia evenimentului erau expuse mai multe fotografii în strânsă legătură cu familia regală și căile ferate.

Spațiul de protocol (încă) arată bine, deși se observă urme de degradare în zona decorațiunilor. Salonul Regal este folosit foarte rar și poate fi vizitat de public doar cu ocazii speciale sau în cadrul unor evenimente punctuale.

Garnituri feroviare „de colecție”

Cu ocazia zilei de 1 iunie compania CFR a organizat evenimentul intitulat Descoperă Lumea Feroviară. Pe lângă deschiderea Salonului Regal din Gara de Nord, vizitatorii au avut ocazia să admire și câteva trenuri de patrimoniu, pentru accesul la acestea formându-se cozi destul de lungi.

Trenul Regal a fost livrat României în 1928, fiind produs la uzine din Milano, special pentru transportul membrilor Familiei Regale, care până în acel moment se deplasase cu garnituri feroviare puse la dispoziție de către Guvern.

Vagoanele sunt construite pe șasiuri din oțel nituit, boghiurile sunt de tip „Pennsylvania” , sistemul de frânare este automat de tip „frână Westinghouse” , există un sistem propriu de generare a energiei electrice (dinamuri acționate de osii), standarde de top în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Trenul a fost utilizat la călătorii în străinătate (Cehoslovacia, Polonia, Marea Britanie, Belgia, Germania) și prin țară. A fost utilizat și de regimul comunist până la construcția unui nou tren prezidențial.

Traversăm rând pe rând vagoanele și vedem dormitoarele regale prevăzute cu băi, compartimentele de protocol/administrative (pat și chiuvetă), salonul cu măsuțe, sufrageria cu masa centrală, bucătăria (detalii și foto aici: romaniaregala.ro/jurnal/p ... -regal-continua).

Automotorul Malaxa a fost realizat la Uzinele Malaxa, începând cu anii `30 ai secolului trecut. În 1933 „afacerea Malaxa” cu Căile Ferate Române a ocupat luni întregi prima pagină a ziarelor. Duminică la cererea expertului francez, d. Gaston Leverve s-a făcut un parcurs de probă cu 2 automotoare „Malaxa“din care unul cu convertorul Constantinescu şi altul cu punte simplă, pe distanţa Bucureşti-Câmpina şi retour. [... ] Viteza comercială pe distanţa Chitila-Câmpina a fost de 70 km. pe oră pe distanţa Câmpina-Ploeşti Sud de 83 km. pe oră, iar pe distanţa Ploeşti Sud- Bucureşti Nord de 65 km. pe oră. Expertul francez şi-a exprimat mulţumirea pentru ingeniositatea invenţiilor şi pentru rezultatele obţinute, care au dovedit deplina reuşită a problemei motorizării. Automotoarele au fost conduse de d. ing. Gogu Constantinescu (Universul, octombrie 1933) Din 1934, pe lângă trenurile cu abur,  au început să circule pe liniile ferate românești automotoare Malaxa și Astra (ulterior Vulcan), numărul călătorilor crescând cu peste 40% față de anul precedent. Deja în 1937 aveam în circulație 155 de automotoare Malaxa (din care 138 funcționau cu motorină, restul cu benzină), având motoare MAN sau Ganz.

Exemplarul vizitat în Gara de Nord cred că era fabricat la în anii `50, are o caroserie metalică impunătoare, o alură agresivă chiar, impresia data de tampoanele de mari dimensiuni și farul central. Vagonul autopropulsat cu dublă comandă este format din câteva compartimente (banchetă-pat, dulap, oglindă), baie cu duș, grup sanitar, bucătărie și un mic salon central.

Trenul prezidenția utilizat de familia Ceaușescu a fost realizat în anii `70 la Uzina de vagoane Arad, la standardele cele mai înalte ale epocii: viteză până la 200 km/oră, boghiuri de tip „Minden-Deutz” (licență germană, integrează suspensie pneumatică și amortizoare hidraulice), sistem de climatizare, sistem de telecomunicații avansat, vagon tehnic ce grupează două grupuri electrogene Diesel produse de Rolls-Royce (până la 400 CP).

Merg pe culoarele înguste din vagoane (prevăzute cu izolație fonică si termică, ferestre cu geam dublu), traversez dormitoare prezidențiale (cu multe decorațiuni stridente, cam fără gust), băi cu cadă și bideu, saloane cu tavane casetate și mochetă pe jos, sală de ședințe, bucătărie, compartimente tehnice și de comunicații, vagonul cu impresionantele motoare Rolls-Royce. O epocă, un stil...

 Concluzii. Din când în când se organizează în Gara de Nord asemenea evenimente, se aduc trenuri de patrimoniu, se deschid spații care în mod normal au acces limitat, trebuie doar să urmăriți anunțurile din media. Cu această ocazie, Ziua Copilului, s-a putut vizita gratuit Muzeul CFR (vezi impresii), au fost organizate de către Poliție și SMURD acțiuni pentru copii, un grup de reconstituire istorică a prezentat uniforme și o mică tabără din Primul Război Mondial, au fost prezente pe șine și alte utilaje feroviare care puteau fi vizitate.

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 109 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI