Coiful de la Coţofenesti a revenit acasă

TIPĂREȘTE

Miercuri 22 aprilie, o ştire importanta a fost data pe toate posturile de TV: Coiful de la Cotofenesti şi două din cele trei brăţări de aur furate dintr-un muzeu olandez au fost aduse în ţară. Cu câteva zile înainte de închiderea expoziției și de returnare a exponatelor în România, pe 25 ianuarie 2025 au fost furate din muzeul Drents din Olanda. Acolo era organizată expoziţia ˝Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului” . După 14 luni, pe 1 aprilie 2026 au fost recuperate si au ajuns în țară fiind transportate sub pază cu o maşină blindată la Muzeul National de Istorie sub escorta jandarmilor din Batalionul 9, unitate specializată în protecția instituțională, paza și transportul bunurilor cu caracter special. Autoritățile olandeze continuă cercetările și pentru recuperarea celei de-a treia brățară de aur masiv.

Din 22 aprilie şi până pe 3 mai coiful şi cele două brăţări vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie după care coiful va intra într-un proces de restaurare avansată în urma unor deteriori minore suferite în timpul furtului si anterior acestuia. În ziua în care au ajuns în ţară, marti 21 aprilie a existat o conferinţă de presă la MNIR la care a participat şi ministrul culturii Andras Istvan.

A existat şi o teorie conspirationistă că obiectele ar fi false. Alexandru Doja, expert restaurator metal la Muzeul Național de Istorie a declarat: „Clar obiectele sunt cele originale. Ca picanterie, unul din detaliile de pe obiect ar fi intervenția pe care am făcut-o eu în 2019 de reatașare a obrăzarului care în acest moment este desprins. Există fișe de conservare și fișe analitice ale obiectelor și sunt pline de detalii și există markeri pe care conservatorii și restauratorii din acest muzeu, știu că există pe obiecte. Au fost identificați cu succes” . Directorul MNIR Cornel Ilie în cadrul unei conferințe de presă a declarat marti 21 aprilie˝„Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”

Programul de vizitare este de la ora 10 la 18 inclusiv duminica iar tariful este 32 lei pentru persoanele active, 16 lei pentru pensionari şi 8 lei pentru studenţi si elevi.

Ca orice roman am urmărit subiectul şi sincer vă spun că nu-mi făceam sperante în a fi recuperate. Sunt destui colecţionari miliardari în lume care să-l ţină inchis într-un seif pe care să-l deschidă din când în când ca să-l privească de unul singur.

Cum stiam că voi sta mult în picioare am apelat la doamna care-mi face săptămânal piaţa şi unele treburi grele în casă şi joi 23 aprilie, împreună cu ea ca insoţitoare, la 11.30 am luat un taxi care ne-a lăsat în faţa muzeului. Contrar asteptărilor mele, erau doar câteva persoane în faţa vitrinei cu coiful de la Coţofanesti asa că am vizitat şi alte săli ale muzeului pe care-l văzusem cu mulţi ani in urmă în 2013, (https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=45592&d=muzeul-national-de-istorie-a-romaniei--bucuresti) dar acum pe lângă expoziţiile permanente am văzut şi câteva temporare interesante.

Coiful de la Coţofenesti şi cele două brăţări de aur sunt expuse într-o vitrină la parterul muzeului în apropierea balustradei de la care se vede un fragment din columna lui Traian. Este asezat în poziţie orizontală, culcat pe o pernă moale care-i protejează părţile mai fragile, astfel incât imaginea e mai puţin spectaculoasă decât a celei de pe verticală. Revin că asezarea coifului în pozitie orizontală nu permite să observi detaliile spectaculoase cu care este ornat. Sansa mea a fost că am străbătut şi sala Patrimoniu Recuperat în care erau expuse replici in detaliu ale coifului sub denumirea Princely helmet.

Descoperirea coifului de la Cotofenesti

 Coiful de aur de la Coțofenești a fost descoperit în 1928 întâmplător de doi copii pe malul Slănicului, în satul Coţofeneşti, comuna Poiana Vărbilău, judeţul Prahova A fost găsit la suprafaţă la rădăcina unui copac în timpul unei ploi. După ce au jucat fotbal cu el, l-au dus acasă. Un preot, care a vizitat familia de Bobotează, a văzut coiful. Și-a dat seama că este de aur și a anunțat autoritățile. După ce a aflat că obiectul este valoros, tatăl copiilor l-a vândut unui negustor ploieștean Ion Marinescu-Moreanu pe o sumă uriașă pentru acea vreme 35000 lei. Negustorul l-a donat statului român şi in urma unei expertize a fost inclus în patrimoniul Muzeului de Antichităţi (din insemnările scriitorului Ion Marin Sadoveanu publicate în revista „Rampa” din 28 aprilie 1929) Atât familia copilului cât şi negustorul au primit sume importante de bani de la statul român. După expertizare a fost expus în Muzeul de Arheologie până în 1970 când a fost transferat la Muzeul National de Istorie.

 Date generale

Coiful de Aur de la Coțofenești este unul dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România, mărturie a locuirii pe pământul nostru a unor oameni cu o civilizatie avansată cu multe milenii în urmă. Este vechi de peste 2500 de ani, a apartinut probabil unui rege dac şi a apartinut culturii traco-dacice. Este un coif de paradă şi nu era purtat în războaie ci în ceremonii. Prin decoraţiunile lui executate cu precizie, se afirma atat legătura regelui cu divinitatea, neinvicibilitatea dar şi statutul social al conducătorului care-l deţinea. Designul general al coifului este menit să impresioneze și să simbolizeze puterea. Coiful este decorat cu motive complexe care reflectă viața artistică și spirituală a elitei dacice, fiind realizat din plăci de aur sudate, decorate cu motive geometrice. Acestea se referă la războaie şi divinitate. Are o greutate de 770 gr şi este confecţionat din electrum, un aliaj natural de aur, argint și cupru, reţeta de fabricaţie fiind practicată de traco-geti. ˝Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofenești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofenești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei. ˝

 Datorită formei sale conice se presupune că a fost confecţionat într-un atelier grecesc special pentru un rege sau nobil dac. Decoraţiunile exterioare simbolizează însemne de putere. Se sugerează lupta între războinici având încrustate simboluri religioase ca ofrandă lui Zalmoxe. Maniera de lucru are influenţe iraniene dar şi europene cu tehnica de acum aproape trei milenii.

Cele trei brăţări furate au fost găsite la Sarmisegetuza Regia şi se presupune că erau utilizate în ritualuri religioase. Sunt manufacturate din aur printr-o tehnologie care presupune baterea la rece şi gravarea. Forma lor spiralată simbolizează credinţa dacilor într-o viaţă eternă.

Expozitii

Coiful de la Cotofenesti a fost prezentat şi in alte muzee europene:

-Spania, 2021, la Muzeul de Arheologie din Madrid alături de 835 artefacte din muzeele din România

-Olanda, 2024–2025, la muzeul Drent din Assen unde au fost expuse 673 artefacte din 18 muzee românesti. Exponatele au fost găsite la Agighiol, Peretu, Cucuteni iar brăţările provin de la Sarmisegetuza Regia. Exponatele prezentate datează din. sec. XX-lea î. Hr. până în secolul al III-lea d. Hr., subliniind abilitățile dacilor în prelucrarea aurului și argintului. Expoziţia˝ Dacia - Kingdom of Gold and Silver” prezenta comorile artistice din tărâmul dacilor, un popor care a trăit începând cu anul 2000 î. Hr. pe teritoriul nostru.

Furtul coifului de la Coţofenesti şi a trei brăţări dacice

 Furtul a avut loc pe 25 ianuarie 2025, in ultimul weekend în care mai era deschisă expoziţia înainte ca exponatele să revină în Romania. Trei bărbați au detonat o intrare secundară a muzeului din Assen și spărgând cu ciocanele vitrinele în care erau expuse, au sustras în doar câteva minute cele patru artefacte românești. Au lucrat la pont si au primit un avans pentru spargere. Şapte persoane au fost arestate pentru furtul artefactelor româneşti de artă dar trei sunt cercetate în libertate Camerele de luat vederi au înregistrat trei bărbaţi olandezi care au fost repede arestaţi, un al patrulea fiind de negăsit. Doi dintre suspecţi au încheiat o înţelegere cu procurorii olandezi, au indicat locul unde se găseste coiful şi brăţările sperând într-o pedeapsa mai blândă. Al treilea suspect neagă implicarea. Pe 1 aprilie au fost găsite şi pe 2 aprilie 2026, autoritățile din Olanda au anunțat recuperarea coifului si a două dintre trei brățări. Verdictul procesului va fi dat pe 5 iunie. Directorul MNI a fost demis pentru că nu a verificat că muzeul din Drents nu avea măsuri se securitate suficiente.

-Alte expuneri publice: în 30 dec. 1988 a fost lansată o marcă postal cu inscripţia Coif traco-getic Coţofenesti iar pe 24 dec 1999 BNR a pus în circulaţie 22000 monede de 1.224 gr în valoare de 100 lei pe care scria Coif Poiana Coţofenesti.

Procesul de restaurare

Va incepe după 3 mai a. c. în atelierele IMNR şi va fi făcuta de specialisti români şi olandezi. Coiful are urme clare de lovituri, este ovalizat, iar un obrăzar s-a desprins cu ani în urmă de specialistii muzeului când a fost scos din vitrină şi scăpat din mână. Va fi readus la diametrul iniţial. Din suma încasată de la asigurator de 5.8 mil eu, din care despăgubirea pentru coif a fost de 4.3 mil. eu se vor scadea cheltuielile de restaurare.

Concluzie

Mai sunt câteva zile de vizitare până pe 3 mai iar procesul de restaurare fină ar putea dura mult timp.O informaţie de ultimă oră spune că de miercuri dimineaţa până vineri seara a fost văzt de 1300 oameni, majoritatea activi maturi sau pensionari. Vă îndemn ca până pe 3 mai, să alocaţi acestei vizite inclusiv sălii de Patrimoniu Recuperat (în care veţi găsi replici detaliate ale coifului) una-două ore care vă vor readuce în aceste vremuri tulburi, mândria de a fi roman, urmaş al unei civilizaţii de milenii.

 WEB dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=mbpZgiKLvn4

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 66 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI