Locașuri de cult mozaice din București

TIPĂREȘTE

În Capitală coexistă numeroase spații de rugăciune aparținând diverselor culte religioase (în România 19 culte sunt recunoscute oficial). O parte din edificiile religioase sunt vechi și au statut de monumente istorice, altele au apărut în epoca contemporană. Am intrat în multe biserici ortodoxe bucureștene și mai deloc în celelalte construcții cu rol religios aparținând altor culte. Weekendul trecut s-a desfășurat evenimentul Noaptea Sinagogilor Deschise, la nivel național, prilej de a vizita două din cele trei sinagogi deschise în București.

Templul Coral este cel mai mare edificiu de acest fel din București, situat pe strada Sf. Vineri nr. 9, la câțiva pași distanță de Piața Unirii. Locașul de cult se poate vizita în cursul săptămânii, timp de câteva ore zilnic, prețul unui bilet fiind de 30 lei/adult. În timpul evenimentului menționat intrarea a fost gratuită, plus că am beneficiat și de ghidaj, momente culturale și explicații privind tradițiile și sărbătorile evreiești, preparate tradiționale etc.

Borne istorice: construit între anii 1866-1867, trecut printr-un incendiu chiar înainte de inaugurare, modificat la sfârșitul secolului prin adăugarea unui balcon suplimentar, mărit în perioada interbelică cu o aripă suplimentară (cu rol cultural), restaurat în 1945 după cutremurul din "40, consolidat temeinic și restaurat în anii 2000.

Din punct de vedere arhitectural arată foarte bine – o fațadă placată cu cărămizi și un aspect maur, plus rozete, modelul urmat la interior fiind unul vienez. Nava centrală reflectă spațiul generos (construcția are peste 30 m lungime și 14 m lățime), iar balcoanele, stucaturile, stâlpii metalici de susținere, candelabrele creează o imagine deosebită. Pictura în culorideschise este plăcută ochiului.

Acustica este foarte bună, am audiat o serie de cântece tradiționale – moment susținut de corul sinagogii. Prim rabinul Federației Comunităților Evreiești a vorbit despre sărbători și obiceiuri, momentul principal fiind scoaterea unui sul de Tora din Chivotul Legământului (nișa specială orientată către Ierusalim) și derularea lui pentru a fi privit de vizitatori. Am aflat de la rabin că scrierea de mână a unui sul de Tora durează circa 1 an și asigură mijloacele de trai ale copistului. Textul este format doar din consoane, fără semne de vocalizare sau semne de punctuație astfel că cel care citește trebuie să fie bine pregătit. Dacă cumva se șterge o literă acel sul de Tora nu mai poate fi utilizat. Am aflat că în România nu au mai fost scrise suluri de Tora de la sfârșitul anilor 1940, dar se încearcă revitalizarea acestui meșteșug specializat.

Am urcat în cele două balcoane (destinate femeilor), în capătul celui superior existând un spațiu mai larg (spre rozeta principală de pe fațadă) unde este organizată o mică expoziție cu obiecte religioase evreiești și machete ale unor sinagogi din țară („Muzeul Sinagogilor” ).

Sinagoga Yeshua Tova se numără printre cele mai vechi astfel de locașuri mozaice din București fiind ridicată la 1840. Se află pe strada Take Ionescu, în apropiere de Piața Romană, am trecut de multe ori pe lângă fațada împodobită cu lei (relieful reprezintă Tabla cu cele 10 Porunci flancată de leii Iudeii). Arhitectural sinagoga ce în traducere poartă numele „Buna Mântuire” se încadrează în stilului neo-maur.

Interiorul nu este foarte mare, există și aici balcon, ornamentația nu este atât de bogată – stâlpi de marmură albă și decoruri vegetale aurii pe balustrada balconului. Peretele ce adăpostește Chivotul Legământului e placat cu marmură și are în partea de sus același relief cu lei și Tabla cu cele Zece Porunci.

O doamnă oferea răspunsuri vizitatorilor interesați de rit, obiceiuri, tradiții. Câteva rafturi cu volume tipărite în curiosul stil ebraic flanchează încăperea principală. Sinagoga aparține mișcării Habad care a înființat un adevărat nucleu comunitar în jurul locașului: spații de învățământ, restaurant specific, magazin etc. De altfel scaunele din nava centrală sunt așezate pe ambele părți ale meselor fiindcă acolo se ia masa în comunitate.

În aceeași seară am trecut pe lângă Templul Unirea Sfântă, aflat în strada Mămulari nr. 3, în spatele Magazinului Unirii. Nu l-am vizitat în seara evenimentului întrucât el este deschis gratuit aici fiind sediul Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din România (.jewishfed.ro/%5b/#]https ... ewishfed.ro/[/#]). Edificiul e ridicat la jumătatea anilor 1850, arhitectura și ornamentica fiind o simbioză între stilurile maur, romanic și bizantin.

În concluzie, sinagogile din București reprezintă monumente arhitecturale valoroase, locuri unde o comunitate religioasă s-a rugat și și-a desfășurat o parte din activitățile culturale și sociale.

Articole relaționate: @elviramvio a descris două sinagogi bucureșteni, lecturați materialele aici: vezi impresii și vezi impresii.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 32 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI