Salba de lacuri a Bucureştiului

TIPĂREȘTE

Mulţi cunosc sintagma ˝salba de lacuri a Bucureştiului˝, mai puţini ştiu câte sunt şi care e denumirea lor şi, şi mai puţini le-au înconjurat malurile cu piciorul. Aceste lacuri antropice (DEX - determinat de mâna omului) au fost amenajate pe meandrele râului Colentina care străbate Bucureştiul de la nord vest spre nord-est.

Am vizitat unele din aceste lacuri încă din copilărie la strandul Floreasca prin anii 50, apoi tânără fiind traversam sau ne plimbam pe lacul Herăstrău cu vaporaşul de agrement, am mers cu nepoţii la locurile de joacă amenajate în parcurile lacurilor şi am mâncat la restaurante amplasate pe malurile lacurilor Herăstrău (Pescăruş, Mioriţa, Bordei), Floreasca (Diesel), Tei (President) Străuleşti (Doi cocoşi), Băneasa (Pizzeria Danielli), etc

Râul Colentina

Este un râu de mărime medie, izvorăşte dinspre Târgovişte din dealurile Şotânga- Doiceşti, are un curs de 100 km din care 37 km în Bucureşti, străbate judeţele Dâmboviţa şi Ilfov şi se varsă în râul Dâmboviţa în dreptul localităţii Cernica.

Salba de lacuri din Bucureşti şi din jurul lui

Între Buftea şi Cernica au fost amenajate 15 lacuri antropice din care 9 pe teritoriul Municipiului Bucureşti

Acestea sunt:

- la nord-vest de capitală: lacurile Buftea, Mogoşoaia, Chitila

-în interiorul Bucureştiului: lacurile Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Colentina, Fundeni

- la nord-est de capitală: lacurile Dobroieşti, Pantelimon, Cernica

Suprafaţa lor variază între 30 ha (lacul Colentina) şi 360 ha (lacul Cernica)

Pentru bucureşteanul obişnuit, mai cunoscute sunt lacurile relativ mici: Herăstru 77ha, Băneasa 40 ha, Floreasca 70 ha, Tei 80 ha. Din acestea cel mai amenajat şi vizitat este lacul Herăstrău. El ar fi trebuit să facă parte dintr-un proiect de dezvoltare recent al lanţului de lacuri navigabile Herăstrău- Floreasca- Tei. Celelalte lacuri enumerate sunt cunoscute mai mult de pescari sau de cei care locuiesc în zonele respective.

Contextul cultural- politic

După venirea în ţară a principelui Carol de Hohenzollern în 1866, câştigarea Războiului de Independenţă în 1878 şi declararea monarhiei în 1881, sub cei trei regi: Carol I, Ferdinand şi Carol al II-lea, în România şi în special în Bucureşti, a început un amplu proces de modernizare. S-au construit Unversitatea (1864), Gara de Nord (1872), palatul Poştei (1892), palatul CEC (1900) După 1878 calea Mogoşoaia a devenit calea Victoriei. În 1872 s-a introdus apa curentă şi în cartierele centrale canalizarea. În 1882 a fost pusă în funcţiune prima centrală electrică, în acelaş an în care Edison a iluminat pentru prima oară New Yorkul. Ea asigura curent electric pentru Palatul Regal, palatul Cotroceni şi Teatrul Naţional. În 1902 s-a pus în funcţiune prima centrală electrică pentru deservirea populaţiei la Grozăveşti, construită de inginerul Radu Elie pe râul Dâmboviţa.

Bucureştiul, în două-trei generaţii, s-a schimbat atât de mult faţă de alte capitale orientale din balcani, de ex. Sofia sau Belgrad, încât a căpătat numele de micul Paris iar legislaţia şi reformele făcute s-au inspirat din cele franceze. După 1900, leul se tranzacţiona pe pieţele europene la paritate cu francul francez şi cu câţiva poli puteai face o excursie oriunde în Europa.

În perioada interbelică 1920-1940, în 20 de ani s-a ridicat Arcul de Triumf (1922, architect Petre Antonescu), s-a reconstruit palatul Regal (1937) care arsese în 1926 şi cel al Telefoanelor (1934). Venise vremea să se regularizeze cursul râului Colentina care trecea prin nordul capitalei, să se asaneze bălţile, smârcurile şi mlaştinile acestuia (adevărate focare de infecţii) şi să se ofere bucureştenilor locuri de odihnă şi distracţii.

Istoricul salbei de lacuri din jurul Bucureştiului

Lucrările de regularizare a râului Colentina au durat din 1933-1936 şi au fost executate de Uzinele Comunale Bucureşti, primar fiind Dem. Dobrescu. La intrarea în muzeul Satului o placă memorială aminteşte de această mare lucrare.

În primul rând s-a realizat un lac rezervor de peste 300ha la Buftea. Pentru a asigura cantitatea de apă necesară s-a costruit un baraj la Bilciureşti pe râul Ialomiţa la o depărtare de 50 km de Bucureşti şi un canal de aducţiune Bilciureşti- Ghimpaţi lung de 9 km care suplimentează debitul râului Colentina.

- La lucrările din zona Herăstrău au fost dislocaţi 1.5 mil mc pământ. În jurul acestui lac a început să se amenajeze un parc denumit iniţial Luna Park cu o suprafaţă de 187 ha şi perimetru de 5 km. S-a construit o ecluză spre lacul Floreasca, s-au organizat plimbări şi traversări cu vaporaşele, au apărut restauante de top ca Pescăruş şi la marginea lui a fost organizat Muzeul Satului

- În 1936 au început lucrările de amenajare a lacurilor Floreasca şi Tei. În 1938 s-a ridicat nivelul lacului Tei cu 4m şi al lacului Floreasca cu 1m pentru acoperirea mlaştinilor insalubre de pe margini. Lacul Floreasca nu a prezentat o atracţie pentru public dar în tinereţea mea avea câteva stranduri la care mergeam cu colegii cu tramvaiul prin ţigănia gropii de gunoi a oraşului. Astăzi acolo sunt vilele de protocol Lac1 şi 2, reşedinţa preşedintelui, vila Dante, un club sportiv.

- Până la începerea războiului în 1940 s-au realizat numai 7 din cele 15 lacuri care formează salba de lacuri ale râului Colentina. Celelalte au fost realizate în perioada 1968-1970

-Lungimea salbei de la Buftea la Cernica este de 56 km cu o suprafaţă totală de 1500 ha. Lacurile sunt amenajate în cascadă cu o diferenţă de nivel între amonte şi aval de 50m

Caracteristicile fiecărui lac (suprafaţă, volum, perimetru, adâncime, etc) se găsesc în alpab.ro/Lacuri_c.htm. Lacurile au fost construite să dureze sute de ani dar cu timpul s-au colmatat, în perioada de toamnă-iarnă când nivelul apei scade vegetaţia depusă pe fundul lor se descompune, astfel încât necesită periodic acţiuni de dragare.

Proiectul de modernizare a lacurilor Herăstrău-Floreasca-Tei

În 2014 a apărut o informaţie în presă că a început execuţia unui proiect care va uni lacurile Herăstrău, Floreasca şi Tei cu un traseu navigabil de 3 km. Înafară de ecluza existentă dintre Herăstrău şi Floreasca mai urma să fie făcută alta între Floreasca şi Tei. Cele două din urmă lacuri trebuiau decolmatate şi adâncite cu 1m pentru a asigura pescajul vaselor de agrement. Din mâlul scos urma să fie făcute insule şi stranduri. Erau prevăzute 12 debarcadere, 6 porturi, scenă plutitoare, pistă de biciclişti care ar fi înconjurat malurile. Suma estimată era de 23 mil eu fonduri europene nerambursabile. Execuţia începută în 2014 a fost sistată în 2015 din cauză că în urma controalelor s-au descoperit grave erori de proiectare care făceau imposibilă realizarea ei, aşa că din fondurile europene n-au fost atrase iniţial decât 3 mil. eu. În iunie anul acesta a apărut ştirea˝ S-a ales praful de o investiţie de 20 de milioane de euro, într-unul dintre cele mai noi parcuri din Bucureşti care a ajuns o ruină˝ Locuind în cartier am mers vara aceasta pe malul lacului Floreasca şi am văzut: o alee asfaltată, bănci, un pod, un loc de joacă şi cam atât.

Starea actuală

În urmă cu câţiva zeci de ani, salba de lacuri a Capitalei fusese mândria oraşului datorită priveliştilor oferite şi a parcurilor amenajate în jurul lor. Astăzi au ajuns groapă de gunoi pentru că acolo s-au adunat zeci de mii de tone de peturi, ambalaje, deşeuri alimentare, electrocasnice stricate, aruncate dea valma fără a fi amenajat un spaţiu special cu taxă. De ex. pe lacul Fundeni, lebedele trăiesc printre maldărele de gunoaie care plutesc pe luciul apei. Nu e vorba de goana după rating prezentată de mass media care vânează orice ştire negativă dar şi de relatările unor cunoscuţi de-ai mei, care în zilele caniculare ale verii au vrut să inspire o gură de aer proaspăt. N-a fost să fie, pentru că în loc de aer curat li s-au oferit bombe ecologice cu miros infect. Ar fi cazul să ne trezim după 30 de ani de adormire, neglijenţă şi furt şi să redăm Bucureştiului (micul Paris) strălucirea de acum 80-90 de ani

După ce v-am povestit despre salba de lacuri a Bucureştiului vă invit să le vizitaţi într-o zi însorită. Poate-poate veţi găsi un colţişor în care să faceţi abstracţie de mizeria şi neglijenţa în care au ajuns, închpuindu-vă cu ochii minţii cum arătau în perioada lor de glorie.

Cadrul natural este superb dar mizeria adunată în ultimii 30 de ani atât pe lacuri cât şi pe malurile lor îţi năruie orice dorinţă de a petrece câteva ore în aer curat

Pe lacul Herăstrău mai circulă vaporaşe de agrement, pe malurile lacurilor sunt restaurante şi cafenele şi dacă faci abstracţie de şobolanii care traversează aleile, poţi zice că e OK!

---

VIZUALIZĂRI: 2673 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI