TIPĂREȘTESalutare, stiu ca este timpul vacantelor, ca cei mai multi sunteti deja plecati sau pe picior de plecare insa consider ca am aceasta datorie (fata de voi, fata de copiii din fundeni) de a povesti cum si in ce fel s-a desfasurat actiunea AFA la ICF (Inctitutul Clinic Fundeni) sectia de Oncologie copi.
Deja este stiut ca a pornit ca o ploaie de vara suava/timida si precum vremea reala care acum e calma acum are putere de manifestare asa am fost si noi in aceasta actiune in cascada. Intai a fost micuta de care a pomenit @kikiritzi, apoi a fost Budimex vezi impresii
si mai apoi cu toata dragostea noastra pentru calatorit si cucerit destinatii noi a urmat ICF. Este adevarat ca mi-ar face nespusa placere sa nu ne oprim si sa putem continua cu Iasi, sunt cei mai lipsiti de sponsorizari dar asta vom vedea... singura, eu nu insemn nimic in acest concept de a darui, puterea mea este din esenta bunatatii membrilor AFA.
Pe scurt, am tinut legaruta cu Raluca, persoana acreditata ca si coordonator al asociatiei Little People in cadrul ICF, persoana nu numai dedicata peste masura acestor copii (nu pot descrie si nu am nici poze sa vedeti cum o sorb din ochi micutii) dar si destul de rabdatoare multiplelor intrebari venite din partea mea, atat pentru Budimex, Fundeni si mai nou Iasi.
Impreuna am decis sa luam ceva ce ar fi de dorit pentru copii, sa le ramana la camera de joaca, asta fiindca acest spital detine una si prin gestul nostru sa bucuram pe toata lumea... mic si mare deopotriva (am poza cu Raluca care se bucura intr-un mare fel la vederea ansamblului de bucatarioara gata montata).
Fiind o cunoscatoare a dorintelor si reactiilor copiilor fata de diverse activitati a indraznit destul de timid sa ma intrebe daca putem sponsoriza pentru locul de joaca achizitionarea unei minibucatari si a mai multor accesorii de la Ikea. Am spus inca din prima clipa un DA hotarat, eu stiam verbal/in scris de la majoritatea ca aveti incredere in deciziile mele (e drept ca le intorc pe toate fetele... eventual si muchii sa fiu sigura ca e cel mai oki ceea ce urmeaza sa fac).
Primesc o lista de linkuri catre articolele dorite si decidem impreuna ziua cea mare... 21.06.2017. Am zis ca ma scot la capitolul timp, recunosc ca pana in 25 e foarte alergat la mine si fac comanda pe net... credeam ca acum nu o fi foc 29 lei ambalare si vreo 20 parca curierul...
Binenteles ca nu a iesit asa, am uitat ca la mijloc erau Rusaliile, liber, deci risc sa nu le am la timp, decizia mea se pare ca a fost cam tarzie. Sambata seara ma sui in masina merg sa cumpar, le plimb doua zile in portbagaj si cu o sclipire de maxima inteligenta in dimineata zilei de 21 ii rog pe doi angajati sa o montam asa de proba sa nu cumva sa am nevoie de ceva ustensile ca de... acasa tot omul mai are cate una alta. Pai nu zic ca 2 montatori... si nu oricare ci cei mai tari pe care ii am pe bucatari au mesterit fix 35 min cu bormasina si alte cele sa o monteze??? ... cine se pupa singura dupa aceea ca nu am lasat totul sa fie facut la fata locului fiindca doar cele 4 holdsuruburi care prind partea superioara de baza au durat cam 15 min la mana cu imbusul din dotare (cursa lui era de 1/3 fiindca asta e pozitia de prindere) cu siguranta incepeam marti si joi eram inca acolo... punct.
Gluma, gluma, montata asa din doua parti, pusa cu grija in masina pornesc la ora doua trecute fix catre @mishu, colega care a cerut sa ma insoteasca (suflet mare si bun). Ne preia Raluca pe drum pentru a nu avea probleme cu accesul, ne punem muschi la incercare cu urcatul pieselor, o sacose mare de accesori si inca una cu agende/calendare/carnetele de toate culorile, marimile si formele data de @aurici si gata ajungem la etajul 6 destinatia noastra finala... sala de joaca.
Ne echipam corespunzator, tricouri cu Leutul Curajos, mascota asociatiei, dezinfectam totul, montam cele doua ansambluri si numai ce incepe Raluca sa topaie... cred si eu de doi ani dorea sa bugeteze aceasta achizitie si nu reusea, cei care aveti copii mici poate ati mai vezut prin unele spitale asa ceva si trebuie recunoscut, micutii sunt atrasi de tot ce tine de aceasta activitate... gatit/servit/inteles despre o alimentatie sanatoasa.
Pasul urmator mergem prin saloane sa vedem copiii, sa anuntam ca ii asteptam la locul de joaca cu o surpriza. Aici trebuie sa mentionez din start ca sectia este pe 2 etaje, 3 departamente, totul intr-un cadru modern si foarte aerisit. Sunt aere conditionate si functioneaza astfel incat sa asigure un minim de confort cu un maxim de control asupra mediului septic de care au nevoie. Saloane luminoase, largi, cu paturi tare ingenioase si anume de sub patul copilului, nimic special, se extrage inca un pat pentru apartinator. Daca nu e nevoie sa fie extins rezulta destul spatiu pentru cei micuti. In fiecare salon exista televizor, e drept ca nu prind decat cateva posturi sau pot fi atasate stik-uri cu desene/filme etc..., un dresing mascat frumos intr-o nisa ce permite tinerea tuturor bagajelor ascunse privirii, astfel ordinea este la ea acasa in fiecare colt si clipa. Culoareul este unul generos, liber si totul, dar totul extrem de curat. In comparatie cu Budimex, fara sa fiu malitioasa cred ca pot spune 2*/5*. Stiu... importanti sunt medici care in ambele spitale sunt extrem de buni, de profesionisti si de umani, insa cu siguranta ca intr-o zi cand spatiul va fi mai generos se vor schimba si la Budimex lucrurile.
Au sosit copiii la locul de joaca, timizi sau foarte nonconformisti precum un baitel ce din prima clipa (e drept ca o stia din Institutul Oncologic Bucuresti... era cu state vechi prin spitale) s-a declarat master chef. Am mancat salata de fructe, legume la cuptor cu peste... am baut frape si cate si mai cate ne puteam imagina. De la ei am aflat ca in partea de sus este cuptorul cu microunde, noi oameni mari si isteti am zic ca astia de au facut bucataria au lipit un atipild gresit... eu am zis cai spot... de... minte de adult... cand colo era tava rotitoare de la cuptor... asta e trebuia sa ne spuna un pusti de cativa ani ca sa ne prindem si noi.
Prima reactie mai timida, mai retrasi insa in zilele ce au urmat tot spitalul a stiut si a fost sarbatoare. Am sa redau cateva fracmente din mesajul de multumire al Ralucai, precum am sa pun si un link catre pagina lor unde scriu despre noi si actiunea desfasurata acolo.
... ieri toata sectia vorbea despre bucatarie, ... o fetita la plecare o mangaia si refuza sa iasa din sala, ... alta a spus sa nu las pe nimeni sa o atinga fiindca a asezat accesoriile cum stie doar ea... si mai sunt, oricum bucuria lor este greu de redat in cuvinte, poze nu sunt asa ca va rog sa ma vredeti pe cuvant ca a meritat fiecare efort facut.
Exista pe Fb un articol scris ca si multumire pe care il gasiti in pagina mea... Multumesc pentru tot ce faceti.
Trimis de roth in 27.06.16 18:50:48
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@roth - sunt impresionata, am fost de Craciun!
Copiii și tinerii aceștia de care vorbim nu poartă vină de starea lor, de aceea și cea mai plăpândă intenție de a-i ajuta... cu ce? Cu o jucarie, cu un joc captivant, sa treaca timpul mai repede, sa uite de durere... Nu le putem oferi o ciocolata, o prajitura... n-au voie!
Am văzut părinți îndurerați, cărora orice le-ai spune, primesc ca un traumatism; orice cuvânt de mângâiere îl primesc ca și cum le-ai da o lovitură. Când le spui de răbdare, aproape că explodează. Suntem NIMIC si ajutam cu zgarcenie...
Rog așteptați...
@roth - Cami, nu te mai felicit, ca-mi stii deja toate felicitarile! 
Ai un proiect frumos, pe care il iau personal si voi face tot posibilul sa te sustin. Bravos!
Am Fost (stat) şi eu Acolo o lună de zile (feb. 2014) şi din fericire... am scăpat! Sunt interesat de proiect.
Felicitari Cami. Ma bucur ca ai putut face aceasta bucurie. Sunt sigura ca vor urma si altele.
@roth, la fel ca si bunul nostru coleg Traian Leuca, pot spune la randu-mi, de data aceasta insa cu durere, ca Am Fost Acolo si nu o singura data ci de trei ori si inteleg foarte bine atat reactia copiilor cat si a parintilor (aici facand referire la ceea ce spunea Violeta) ! Sunt alaturi de tine in acest ptoiect nu doar cu sufletul! Este suficient un PM.
@traian. leuca, @maria55 @si tuturor celor interesati de proiect - I-am promis Cameliei va voi face tot ce pot pentru a o ajuta in acest proiect (cativa dintre voi stiu si unul dintre motive, pentru ca cel principal e "ca asa vreau io si cred ca boul in oameni") si asta voi face - io, ala carcotas si nebun... Si sa stati linistiti ca veti primi si PM-uri si telefoane, si coate si trasaturi de maneca - daca lui @roth poate ii e oarecum aiurea sa o faca, io n-am retineri d-astea .
PS: Din pacate, lumea e prea axata pe vacante momentan... asta ca sa nu spun ca-s dezamagit de cele 14 voturi si doar 5 ecouri la acest articol, sau de cele 15 vizualizari pe FB si doar 3 like-uri si-un comment...
Acum nu vreau sa spun clasica mea urare... cred ca e mai potrivita o "Sanatate maxima! ".
@roth -
Felicitari pentru ceea ce faci!
Cunosc acel spital, am avut până acum doar pe alții pe acolo, adulți și, așa cum spun eu, oameni care au trecut sănătoși prin tinerețe, practic și-au petrecut bine cea mai mare parte a vieții. Dar acum câțiva ani, munca m-a ținut pe aproape de acest spital și de secția de copii. A fost o experiență dură, copiii întâlniți atunci dar și părinții, mi-au rămas ca o rană în suflet, ca un mare semn de întrebare: de ce copiii, de ce un suflet de câteva săptămâni sau luni este atât de chinuit?
Oricând e nevoie, voi fi un pic alături de inițiativele tale, așa cum îmi va fi posibil la acel moment.
@roth - Felicitări pentru tot ce faci.
Te rog să dai un semn şi te voi ajuta cu tot ce pot.
wow, atat pot spune.
Nu este un rw de turism, asa ca nu ma asteptam sa fie citit, eu am luat-o ca pe o... sa nu zic dare de seama ca ne transpune automat in vremuri mai gri, dar spun ca pe o etapa ce inchide un punct din marele proiect?!!? ... ce frumos suna, pana la @papone nu am privit astfel aceste actiuni. Ceea ce pentru noi, fiecare in parte inseamna putin sau foarte putin, pentru ei inseamna enorm... ma refer la faptul ca putem strange sume modice care puse in slujba binelui pot face bucuri imense. Ceea ce s-a cheltuit pentru ICF a fost strans cu drag, in pasi mici insa am putut face o bucurie care va tine mult timp si care era dorita de asemenea de vreo 2 ani. Asta ar trebui sa ne dea putere sa continuam, mie una imi chiar daca trebuie sa recunosc ca nu este usor de fiecare data (fizic, emotional si chiar logistic) dar bucuria din ochii prichindeilor merita.
Zile frumoase si vacante pe masura.
PS
pic cu pic se aduna si impreuna DARUIM
@roth - Bineinteles ca vom continua roth si daca noi astia mai de departe nu putem fi fizic acolo impreuna cu voi, cel putin sufleteste cu siguranta suntem, iar financiar asa cum spune si papone pe grupul AFA de pe FB putem ajuta fiecare dupa posibilitati si asa putin cate putin se aduna. In concluzie roth asteptam un semn de la tine si pentru viitoarele initiative de suflet, eu raspund prezent si iti multumim pentru tot ce faci.
@roth - Ce pot sa spun? Pe Raluca cea sufletista o cunosc personal de haaat, multa vreme. Am vorbit cu ea si bucuria din glasul ei m-a emotionat. Stiam de mult cu ce se ocupa, cu ce se confrunta, dar ce-ati facut voi, AFA-istii cu suflet mare, a emotionat-o pana si pe ea!
Si eu va multumesc si astept PM, semn, tras de manecuta, @papone, @roth, cum vreti voi! EU SUNT AICI!
@roth - Faptele bune nu rămân niciodată nerăsplătite, există şi în Univers o lege a acţiunii şi reacţiunii, un bine făcut se va întoarce, sub o formă oarecare, la cel/cei care l-a/au făcut!
Pentru o nouă faptă bună, un bob zăbavă până "se îngraşă cardul", cum zicea @elviramvio, deşi e mai degrabă frugală hrănirea lui, i se face foame repede...
Mă bag iar, cum altfel!
Să îndreptăm un gând către toţi copiii acestei naţii, să le urăm să crească sănătoşi şi fără griji, să aibă "bătrâni" care să-i vegheze, să-i sfătuie, să-i iubească!
Unirea face puterea! Sau, cum bine ziceţi,
"Pic cu pic se adună şi împreună DĂRUIM!"
Nu stiu ce s-ar mai putea spune in cuvinte, poate ca faptele ar conta mai mult. Asa cum s-a spus, cu pasi marunti se pot face fapte mari.
Bucuria copiilor atat de incercati era coplesitoare, nu mai sufereau de nimic, se bucurau de ceea ce era in fata lor si luau totul in serios de parca de ceea ce ar fi iesit din manutele lor ar fi depins soarta celorlalti.
Pe de alta parte exista si bucuria parintilor atat de incercati care isi vedeau copiii cu zambetul pe fata.
Eu am mers cu o fetita de 5 ani (ii face in august) si care vorbea tot timpul si-mi punea o multime de intrebari si se mira cand nu stiam ceva (din lumea ei de copil) si mi-a spus o poveste compusa de ea (nu avea nici o logica normala insa era bucuroasa ca are cui sa o spuna, altcineva decat mama ei).
Si la sala de joaca ma tragea de mana sa ajungem mai repede, o ponderam insa deoarece mi-era frica sa nu cada pe scari.
Cat despre Raluca, pot spune ca poza P05 este cea care o reprezinta cel mai bine, tot timpul cu zambetul larg asternut pe fata pe cand in P08 vedem de fapt o Raluca timida.
Este o actiune care trebuie continuata pentru clipa de fericire pe care o putem oferi.
In privinta Cameliei, numai cuvinte de bine si ii doresc sa aiba parte de tot binele din lume asa cum ofera si ea tot ce are mai bun.
Multumesc tuturor, ma bucur sa vad ca va place cum bate inima AFA, prieteni stiu la ce ma refer!!!
Am sa fac tot ce tine de mine sa prinda radacini serioase acest fel de actiuni, mereu este un copil ce are nevoie, sau orice alta faptura omeneasca, de un gand si o vorba buna.
Poate vom gasi si alte usi pe care sa le deschidem, momentan eu asa am simtit si ma bucur sa vad ca nu am dat gres.
Zile frumoase tuturor
@roth: zile frumoase precum sufletul tau, iti doresc si tie! Am promis un ajutor, nu am timpul necesar acum, dar promisiunea-i promisiune si vom rezolva impreuna cat de curand!
@maria55: Iubita mea, îți mulțumesc pentru că te-ai ținut de promisiune și ai intrat pe AFA și pe FB în această seară. M-ai făcut fericită! Te iubesc și-ți doresc tot binele din lume! Nu am FB și profit un pic de AFA să-i mulțumesc lui @roth și tuturor colegilor dragi.Maria dragă, te pupăm toți trei, dar și părinții mei.
@krisstinna: si eu va iubesc! Tu nu ai fb. dar sotul tau da 
si am primit mesajul! Iti multumesc draga prietena pt tot!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2019 Campanie umanitara AFA 2019 – darea de seama — scris în 07.05.19 de vulpe mihaela din BUCURESTI
- Mar.2019 SECRET BUNNY 2019 — scris în 21.03.19 de roth din BUCUREșTI
- Mar.2019 Inca o campanie umanitara AFA — scris în 18.03.19 de vulpe mihaela din BUCURESTI
- Nov.2018 SECRET SANTA 2018 — scris în 17.11.18 de roth din BUCUREșTI
- Feb.2018 Secret Bunny 2018 — scris în 26.02.18 de roth din BUCUREșTI
- Nov.2017 Secret Santa 2017 — scris în 07.11.17 de roth din BUCUREșTI
- Dec.2016 Lung ii drumul Clujului... dar cu Blue Air si o companie placuta se ajunge repede — scris în 15.12.16 de mishu din BUCURESTI
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată