Poveste de iarna la Balea Lac si Hotelul de Gheata

TIPĂREȘTE

Tot răsfoind fotografiile din călătoriile făcute in anul 2014, am dat şi peste cele de la Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, pe care l-am vizitat in februarie 2014. Şi, pentru că se apropie anotimpul rece, când probabil hotelul va fi reconstruit, încerc să vă spun câte ceva din ce am văzut atunci, poate veţi fi tentaţi să faceţi o vizită în următorul sezon.

La Bâlea Lac, pe timp de iarnă, se poate ajunge urcând cu telecabina de la Bâlea Cascadă, până la care se poate ajunge destul de uşor cu maşina. Pentru alpinişti, şi pentru cei foarte bine pregătiţi şi echipaţi, se poate urca şi pe jos de la Balea Cascadă.

Noi am ales varianta cu telecabina, lăsând pentru anotimpul cald drumeţiile montane. Costul unei urcări sau coborâri este de 30 lei de persoană.

La Bâlea Cascadă era o uşoară ceaţă, dar care, spre norocul nostru, dispărea încet pe măsură ce urcam spre Bâlea Lac. Zăpada căzută cu o noapte înainte împodobise brazii de pe versanţi, iar totul în jur era ca în povești.

Lăsând în urmă Hotelul Bâlea Cascadă, Telecabina urcă uşor pe lângă Cascada Bâlea, formată de râul Bâlea, la o alt. de 1234 m (pe care am incercat să o fotografiez dar nu prea mi-a ieşit), după care, trece peste Transfăgărăşanul acoperit de zăpadă (din care din loc in loc, pentru că în acel an nu a nins foarte mult, se mai văd parapeţii drumului) şi se apropie de staţia telecabinei de la Bâlea Lac. La un moment dat, persoana care exploata telecabina, ne-a atras atenţia că pe Piscul Bâlii sunt capre negre. Intr-adevăr, erau cam patru-cinci capre, într-un echilibru perfect pe un versant fosrte înclinat, acoperit de zăpadă. Cred că sub stratul de zăpadă spulberat de vânt găseau ceva muşchi sau iarbă, că erau în număr destul de mare şi au zăbovit ceva timp pe acolo.

După o urcare de aproximativ 15 minute, am ajuns la Balea Lac.

Conform legendei, numele lacului vine de la un cioban numit Bâlea, care, împreună cu viitoarea lui soție, fata împăratului la care slujise o bună bucată de vreme, și-a găsit sfărșitul in lac, loviți de o avalanșă.

Așezat in Căldarea Glaciară Bălea, la o altitudine de 2034 m, înconjurat de vîrfuri ce depășesc 2400 metri, Lacul Bâlea are o suprafață de 4,6 ha și o adâncime maximă de 11 metri, fiind cel mai mare lac glaciar din Masivul Făgăraș. Vara se poate ajunge aici cu mașina pe Transfăgărășan, dinspre Sibiu sau dinspre Curtea de Argeș.

Lacul Bâlea este un punct de plecare pentru ascensiuni spre Vărful Negoiu (2535 m), la aproximativ 5 ore de mers, spre Vărful Moldoveanu (2544 m), la aproximativ 9 ore de mers și, la o distanță mai mică, la aproximativ 1 ½ ore de mers, spre Vîrful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m).

Dar, acum toate aceste frumoase trasee erau înzăpezite și inaccesibile, iar lacul era înghețat și acoperit și el cu un strat gros de zăpadă.

In zona lacului Balea sunt două hoteluri, Cabana Bâlea Lac și Paltinul, iar, pe timp de iarnă se poate sta și la Hotelul de Gheață.

Aflat in imediata apropiere a stației de telecabină, Hotelul de Gheață a fost construit prima dată in iarna anului 2005/2006, fiind singurul de acest fel din România. Construcția lui începe în fiecare an, in luna decembrie, iar hotelul rezistă, în funcție de starea vremii, aproximativ 4 luni. Este construit din blocuri de gheață tăiate din lacul Bâlea, de la diferite adâncimi, pentru a obține blocuri cu grade de claritate diferite. Fixarea blocurilor de gheață și finisarea zidurilor se face cu zăpadă.

Hotelul are o incăpere centrală, cu un bar și un restaurant pe centru, iar pe părțile laterale sunt 12 camere. Fiecare cameră avea un nume inspirat din romanele lui Dumas cu mușchetari (in fiecare an hotelul are o tematică, iar în acel an aceasta era mușchetarii lui Dumas). Intreg mobilierul - scaune, fotolii, paturi, candelabre, chiar și un șemineu - este construit din gheață. Lumina este una rece, pentru a nu afecta în nici un fel rezistența materialului din care este construit hotelul. Pe paturi, pentru cei care se încumetă să petreacă o noapte intr-una din camere, se află saltele groase, blănuri și pături. Temperatura in interior este constantă, intre -2 și 3 grade Celsius, și pot să spun că, dacă erai îmbrăcat bine, era chiar plăcut (eu nu am dormit, am stat numai în restaurant).

In restaurant și bar, băuturile se servesc in pahare de gheață iar felurile de mâncare (gătite la Cabana Bâlea) pe farfurii de gheață. In momentul vizitei noastre, in restaurant era un grup vesel de australieni, care se încălzeau cu o palincă și își făceau curaj pentru noaptea care îi aștepta in camerele hotelului. Pentru ei, așa cum mi-au spus câțiva cu care am vorbit, era ceva deosebit, să vină de la o temperatură de peste 30 grade Celsius și să doarmă într-o cameră la 0 grade.

In afara hotelului, mai erau și trei igloo-uri, un fel de apartament de hotel, fiecare cu pat matrimonial, pentru cei care doreau mai multă intimitate.

Pe lângă spațiile de cazare și restaurant, mai era și o biserică de gheață, care se construiește în fiecare an, având ca model o bisericâ veche din Mâlâncrav.

Biserica este deschisă tuturor credincioșilor, indiferent de religie. In biserică sunt banchete din gheață pe care s-a așezat un blat din lemn, pentru confortul celor care asistă la slujbă. Altarul este decorat cu sculpturi din gheață.

Pe lăngă slujbele anuale de sfințire a hotelului de gheață, in biserică se mai oficiază și nunți sau cununii religioase.

La o slujbă oficiată de trei preoţi de confesiuni diferite (ortodox, catolic, evanghelic) am asistat şi noi a doua zi.

După slujbă, am insoţit pe unul dintre preoţi până la placa comemorativă amplasată in amintirea celor 23 de victime ale avalansei din 1977. Preotul isi pierduse sora in acea avalanşă, elevă a liceului german din Sibiu, şi a dorit să urce până la monument pentru a aprinde o lumânare.

Era o zi superbă, iar după toate acestea am făcut şi o plimbare cu snowmobilul pe lacul ingheţat. A fost o experienţă de neuitat.

Se poate practica şi schiul la Bâlea Lac, dar doar pentru schiorii cu experienţă.

Am mai făcut şi o scurtă plimbare până aproape de tunel, care era aproape in intregime acoperit de zăpadă. Din parcarea aflată in apropierea tunelului, acolo unde vara sunt căsuţe in care se vând tot felul de produse, nu se vedea acum decât vârful unui semnalizator rutier. Şi asta intr-un an în care a nins foarte puţin.

Să vă mai spun că, după o plimbare prin zăpadă, după snowmobile şi un mic urcuş pe munte, am poposit la Cabana Bâlea unde ne-am incălzit cu un vin fiert.

Sper ca fotografiile făcute acolo să vorbească mai mult decât am putut eu despre frumuseţea acelui loc pe timp de iarnă, mai ales dacă este o zi însorită de iarnă.

Vă rog dacă se poate ilustraţia muzicală https://www.youtube.com/watch?v=fFGozbEk_tU.

---

VIZUALIZĂRI: 2833 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI