ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.08.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 22.04.12
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
25.00%
Foarte nemulțumit
DISTRACŢ. / RELAXARE:
50.00%
Nici nemulțumit, nici mulțumit

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
37.50%

AUTORUL NU ar recomanda
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

O Dobroge nepusa in valoare

TIPĂREȘTE

La o zi (de fapt cateva ore) de la intoarcere din Croatia vezi impresii aveam in plan sa plec in Dobrogea. Din mai multe motive: imi luasem o zi de concediu sa ma refac dupa Croatia unde am avut un program istovitor; sa imi pescuisec restul familiei de la Mamaia (pentru prima data am experimentat varianta mama si copiii sa plece in vacanta fara tata); sa vizitam cate ceva dupa ce am citit ceva materiale provocatoare pe AFA despre obiective din Dobrogea.

Datorita unor evenimente neprevazute insa am adaptat planurile mele si am redus la jumatate intentiile mele pentru ziua respectiva. Dar sa trecem la obiectivele vizitate.

Traseul

Mamaia – 45 km, 1 ora via DN2A & DJ222 - Manastirea Sfantul Ioan Casian – 10 km, 30 min via DJ222 – Cheile Dobrogei – 60 km, 1 ora via DJ226B & DN2A & DJ223 - Cetatea Capidava.

Starea drumului este in cea mai mare parte proasta si foarte proasta, chiar si scurtele segmente de traseu de pe DN2A au fost pe alocuri anevoioase datorita lucrarilor in curs; iar anumite tronsoane de DJ complet neasfaltate (chiar daca in general bine nivelate). Ma asteptam ca starea drumurilor sa nu fie a mai buna, asa ca le-am strabatut asa cum s-a putut, pe alocuri mai vioi si prin multe alte locuri cu prudenta.

Manastirea Sfantul Ioan Casian

Dupa ce ultimii 3 km de la DJ222 urmati conform indicatorului rutier s-au desfasurat pe macadam, ajungem la poarta manastirii. Intrarea pe proprietatea manastirii se face printr-o poarta cu arcada, in stanga si in dreapta acesteia fiind amplasate mai multe panouri explicative. Unul dintre acestea prezenta si un traseu, care ne-a captivat interesul. Traseul ducea catre pestera, pe o poteca. Inca de la citirea panoului mi s-a parut o aberatie neputand corela distanta de 2 km indicata cu timpul afisat de 1 h 30 min. Panoul era insa o invitatie, marcand pe traseu mai multe puncte precum: pt obs vegetatie, pt obs arbori, pt obs zona de stanca, pt obs reptile, pt obs transhumanta, pt obs traditii, pt obs scari si punct de observare Pestera Casian.

Am intrat in curtea manastirii si ne-am indreptat spre biserica veche, situata pe partea stanga a aleei de acces, dar pe care biserica veche am gasit-o inchisa, ceea ce ne-a facut sa ne indreptam inca niste pasi pana la magazinul bisericesc, care era deschis, si unde am putut culege si primele informatii inclusiv un mic prospect.

Manastirea Sf. Ioan Casian apartine Arhiepiscopiei Tomisului si are viata de obste cu 4 vietuitori. Asezamantul monahal Ioan Casian a fost infiintat in anul 2001. Acesta este situat in apropierea pesterii in care au sihastrit, in secolul al IV-lea, Sf. Ioan Casian si Sf. Gherman.

Pe teritoriul manastirii mai sunt patru corpuri de chilii, un paraclis, un aghiazmar, o trapeza, o sala de conferinte si in constructie biserica mare, staretia, biblioteca si muzeul, in biserica noua fiind si lumanararul. Toate astea se pot traduce printr-un mare santier.

Ne-am interesat pe unde este drumul catre pestera si cat de usor accesibil este. Am hotarit sa mearga in aceasta plimbare numai tatal cu fiica in varsta de 4 ani, mama si si fiul ramanand sa ne astepte.

Ma asteptam ca pe traseu sa vad marcate acele puncte de observare semnalate pe panoul de la intrare si sa aflam informatii interesante despre fauna, flora, geologie, obiceiuri, altele. Nu am intalnit niciun punct de observare marcat sau semnalat. Poteca este una oarecare, care coboara o oarecare diferenta de nivel, pe o zona pietroasa, stancoasa, apoi prin padure pe marginea unei rape, pe un fel de scari amenajate care sa usureze coborirea in zona mai abrupta. Peisajul este frumos, in vale (in rapa) admiram raul Casimcea si lacul Casimcea si langa sau printre noi multe stanci, care cu cateva sute de metri nici nu iti puteai imagina ca le vei intalni. La intrarea in pestera este amenajata o scara solida abrupta din fier pentru accesul de la poteca in pestera. Aprecierea mea referitoare la traseu: circa 1 km si respectiv 20 minute vs. informatiile de pe panou.

Pestera se deschide intr-un perete stancos, deasupra vaii Casimcea. Pe peretii pesterii se pastreaza urme de vietuire ale monahilor, insemne, cruci.

Sapaturile arheologice din anul 1912 efectuate de Vasile Parvan au dus la descoperirea unor inscriptii in piatra datate secolul al III-lea dH, care atesta existenta “”casienilor”” (locuitorilor satului Casian). Stanca Sf. Ioan Casian poarta inscrisul: “”OROI CASIANOUN KAI SPILOUHA”” – adica hotarele Casienilor si Pesterilor.

Sf. Cuv. Ioan Casian Daco-Romanul

Considerat de toata crestinatatea intemeietorul monahismului si al manastirilor din Occident, fiind originar din Dobrogea (Scythia Minor), Sf. Cuv. Ioan Casian s-a nascut in jurul anului 360, in satul Casian. La 20 ani intra in monahism intr- manastire din Bethleem, apoi pleaca intr-un pelerinaj prin Tara Sfanta, Egipt, Capadocia, Constantinopol, Roma. Este hirotonit diacon la Constantinopol si preot la Roma, apoi trimis ca misionar in Galia, unde intemeiaza doua manastiri. Este considerat sfant inca din timpul vietii. Praznicul Sf. Ioan Casian si al Sf. Gherman (prietenul sau nelipsit) este in data de 28 Februarie.

“”Mi se zugraveste inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni care se intindea gratios in spatiile singuratatii””, evoca Sf. Ioan Casian frumusetea meleagurilor natale. Ca e asa sau nu, ramane sa va convingeti.

Concluzie: Este un loc pustiu, aproape necunoscut si nevizitat, unde in loc sa se investeasca bani in atragerea turistilor si promovarea acestor locuri despre care ar fi ceva de povestit si de invatat, ca sa nu mai spun de agreabila plimbare pana la pestera, s-au trantit 3 panouri superbe, care apoi nu se sustin in realitate prin informatiie prezentate si se arunca bani intr-o mega biserica si alte alea. Este ceea ce intalnesti in multe locuri din tara noastra, din pacate, unde bani obtinuti de la autoritati, din proiecte si de la enoriasi si neimpozitati se baga in biserici noi construite langa biserici existente si care poate se mai scurg si in unele buzunare unde nu ar trebui sa…

Imi imaginez ce atractiv ar putea fi facut acest loc!

Rezervatia Cheile Dobrogei

Ne-am intors in DJ si am urmat indicatorul catre Cheile Dobrogei. Daca la inceput drumul nu parea a dezvalui in curand formatiuni geologice specifice unor chei, iata ca in mai putin de 10 km, soseaua, incepe sa coboare usor in serpentine si relieful avea sa se schimbe radical. Asemanator cu stancile pe care le admirasem in drum spre pestera, acum intrasem intre pereti de stanca specifice unor chei, intre peretii de pe parte stanga si cei de pe partea dreapta, fiind insa o distanta de cateva zeci de metri, ceea ce denota ca aceste chei sunt niste chei vechi.

Cheile Dobrogei sunt rezervatie naturala, care se intinde pe o suprafata de ca. 11.000 ha, pe versantul drept al vaii Casimcea.

Aici se intalnesc in peretii calcarosi pesteri (la Adam si Pestera Liliecilor), dar si fosile perfect conservate, unice in tara. Formatiunile muntoase din zona sunt foste recifuri coraliere ale Marii Thetis. Calcarele care alcatuiesc interesantele chei provin din perioada jurasicului. Tot aici s-au descoperit vestigii arheologice, precum unelte si oseminte datate din epoca preistorica.

Cheile Dobrogei sunt cunoscute si vizitate in special de localnicii dobrogeni, in weekenduri fumul gratarelor facandu-si aparitia. Cheile sunt strabatute de la un capat la celalalta de DJ care este asfaltat si in stare buna pe acest segment.

Concluzie

Cheile Dobrogei reprezinta o surpriza placuta aparent de neimaginat pe care ne-o ofera Mama Natura intr-o Dobroge joasa si in general arida, unde insa Casimcea, vanturile si miile de ani au avut un cuvant de spus ca sa ma contrazica si sa ma uimeasca.

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava urma sa fie ultimul obiectiv al zilei pe care ni l-am propus. Cetatea este situata pe malul Dunarii, in localitatea cu acelasi nume, unde Dunarea face un cot si malul putin stancos si proeminent sta drept baza pentru stravechea cetate sau mai bine spus pentru ruinele ei. Ajungem la poarta Cetatii Capidava si intalnim alt santier. Mare santier! Zidurile si curtea cetatii era impanzita de muncitori, basculante, material de constructii. Nu exista o casa de bilete, un cineva sau o cineva la intrare care sa ne spuna “”bine ati venit! ”””, nu tu panouri, nu tu indicatoare; erau toate premisele sa iti iei repede talpasita. Daca tot am ajuns, normal ca am dat o raita, pe si printre ziduri. Ar fi fost interesant sa avem aici un ghid asa cum am avut la Sarmizegetusa Regia vezi impresii sau indicatoare si panouri cum am avut la Sarmizegetusa Dacica vezi impresii.

Pentru ca am ajuns pana aici si poate peste un timp va arata acest loc mai primitor, voi spicui si cateva informatii extrase de pe site-ul capidava.ro.

“”[… ]In anul 46, cand Regatul Sapaeilor a fost desfiintat, este probabil ca mici garnizoane romane s-au instalat in vechile asezari dacice de pe malul Dunarii, intre altele si la Capidava. Abia imparatul Domitian va realiza importanta strategica a pamantului dintre Dunare si Mare, folosind Dobrogea - sau dupa numele vechi Scitia Mica - drept baza de plecare a expeditiilor sale peste Dunare, impotriva dacilor. [… ]

Imparatul Traian, in cadrul pregatirilor razboaielor daco-romane avea sa construiasca [… ]un castellum pe stanca de la Capidava care sa controleze vadul si sa stabileasca aici o garnizoana [… ]

[… ]Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul. [… ]Toponimul getic de Capidava - insemnand cetatea de la cotitura- confirma o locuire preromana, pozitia geografica deosebita explicand insemnatatea asezarii bastinase, loc care permitea comunicatia intre dacii din Dobrogea si cei din Campia Munteana. ””

Concluzie

Un loc neprimitor, care nu are nici cel mai mic iz turistic. Poate dupa retragerea basculantelor si santierului sa se schimbe la 180 de grade si cele cateva extrase de pe site sa fie utile impreuna cu informatiile de la fata locului si mai ales cu impresiile personale ale vizitatorilor. Deocamdata este de evitat.

Si mai punctez un mic episod. O parte a planului nostru presupunea sa ramanem o seara in zona, in Capidava, sa vizitam in tihna ruinele cetatii, sa vedem apusul si sau rasaritul de soare la Dunare. Daca veti cauta pe net, veti gasi ca unica posibilitate de cazare Pensiunea Capidava si tabara din zona. Pensiunea Capidava in realitate nici NU EXISTA, iar tabara era ocupata de muncitori si nu ofera nici macar un minim de conditii, fie ele si de tabara.

Concluzia finala

Hai acasa! Am ramas profund dezamagiti de nepasarea de care beneficiaza obiectivele dobrogene amintite. Sa dea Domnul ca in cativa ani sa ai ce vizita, sa existe documentatie, ghizi si dupa renovari si amenajari sa poti cunoaste asa cum trebuie istoria locurilor dobrogene. Pana atunci nota de corigenta!


[fb]
---
Trimis de Dan&Ema in 02.08.15 18:13:49
Validat / Publicat: 02.08.15 19:38:35
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.

VIZUALIZĂRI: 1988 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dan&Ema); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P22 poteca coboara / urca in trepte in zona cu panta mai pronuntata
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 36200 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

crismis
[02.08.15 22:45:53]
»

@Dan&Ema: Iti inteleg foarte bine frustrarea, pe care am trait-o si noi in toamna trecuta, vizitand, de fapt, mai mult panouri publicitare decat obiective turistice. Cred ca, deocamdata, singurele care sunt puse in valoare, oarecum, sunt Histria, Enisala si Halmirys (Murighiol). Restul urmelor de locuire dobrogene sunt... un diamant adanc ingropat in nepasarea autoritatilor! Intr-adevar, cati bani s-ar putea scoate daca ar exista un minim de interes si buna-vointa! Ca sa nu mai vorbesc de datoria sfanta pe care ar trebui s-o avem fata de istoria noastra, fata de strabunii din care ne tragem si fara de care nimic din ce exista acum n-ar mai fi la fel! Poate par patetica, poate si sunt, dar eu asa cred!

Cat despre santierul de la Capidava... anul trecut nu era; sa fie oare un semn bun?!

Dan&EmaAUTOR REVIEW
[02.08.15 23:03:05]
»

@crismis: am vrut sa compar la un moment dat ce fac alte tari pentru conservarea si promovarea siturilor cetatilor castellor si ce facem noi

Dar sa speram ca va fi mai bine si la noi

Multumesc de vizita

webmaster
[03.08.15 00:50:19]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

DaRKruCS
[03.08.15 01:17:04]
»

@Dan&Ema -

Este ceea ce intalnesti in multe locuri din tara noastra, din pacate, unde bani obtinuti de la autoritati, din proiecte si de la enoriasi si neimpozitati se baga in biserici noi construite langa biserici existente si care poate se mai scurg si in unele buzunare unde nu ar trebui sa…

Nu uita ca suntem in post si deja a vazut Doamne-Doamne postarea ta in care zici asa cuvinte despre trimisii Lui pe pamant! Aku nu trebuie sa te panichezi - stai linistit -, ca ti-am pus o vorba buna (am trecere pe la El: am crescut langa o manastire din Bucuresti), da' mi-a transmis ca pe viitor sa nu se repete. Off the record: E de acord cu ceea ce ai zis tu mai sus.

Am ramas profund dezamagiti de nepasarea de care beneficiaza obiectivele dobrogene amintite. Sa dea Domnul ca in cativa ani sa ai ce vizita, sa existe documentatie, ghizi si dupa renovari si amenajari sa poti cunoaste asa cum trebuie istoria locurilor dobrogene.

Aici Te-a iertat! Si mi-a zis (tot off) ca El are aceleasi sperante, da' crede ca de asta trebuie sa se ocupe oamenii, ca' El e un pic ocupat prin alte parti

Dan&EmaAUTOR REVIEW
[03.08.15 07:21:59]
»

@DaRKruCS:

Pe El l-am iubit si respectat la superlativ, pe ei, oamenii, ii vizez,

Mi-a placut mult expromarea ta artistica

elviramvio
[03.08.15 10:55:57]
»

@Dan&Ema -

Felicitari pentru ce ai scris si pentru ce cred ca se ascunde in spatele cuvintelor!

Imi place ca atingi un subiect dureros. Dobrogea nordica sau romanesca este o comoara pentru noi, din pacate multe din marturiile trecerii si tolerantei romanilor pe aceste pamanturi, se vor pierde, nu din orori comuniste sau ale altor etnii, ci din interese mari ale unor oameni mici. Nu poti sa zici decat precum acel primar turc care, cu ani in urma s-a dus la Tache Ionescu sa-i ceara bani pt finalizarea unei biserici ortodoxe si a fost refuzat : "Aman de voi crestini", aman de noi romani.

Dan&EmaAUTOR REVIEW
[03.08.15 12:49:03]
»

@elviramvio: multumesc de apreciere

tata123 🔱
[03.08.15 16:07:09]
»

@Dan&Ema - O excursie pe care am făcut-o și eu cu câțiva ani în urmă și de care eu am fost chiar încântat. Altă demonstrație a faptului că oamenii sunt diferiți în aprecieri. Sper să nu te superi pe mine dar eu nu sunt de acord cu notarea „Cadrului natural” doar cu 25% - eu cred că peisajele dobrogene merită mai mult. Au întâmpinat și alții diverse probleme dar nu au fost atât de drastici, adică nu au mers până la a „nu recomanda”. Chiar dacă, momentan, se desfășoară săpături arheologice ori șantiere de construcție - sunt un semn bun totuși, nu crezi?

Dobrogea este frumoasă - părerea mea, pe care mi-am susținut-o într-un articol publicat azi (vezi impresii).

Nu e vorba de o polemică, ci de susținerea unui punct de vedere. Sper ca data viitoare, poate peste câțiva ani, să vizităm din nou zona și să găsim alt mod dee prezentare a acestor obiective istorice/naturale/religioase.

Dan&EmaAUTOR REVIEW
[03.08.15 17:13:26]
»

@tata123 - Evident ca putem avea pareri diferite sau criterii diferite de evaluare. Nota foarte mica se datoreaza faptului ca acest cadru natural nu este pus in evidenta de infrastructura. La criteriul cadru natural se puncteaza si infrastructura. De altfel in articol am si amintit de drumuri neasfaltate, de panouri care nu corespund realitatii si de santiere.

Imi doresc si sper ca peste cativa ani aceste obiective sa arate altfel, sa fie promovate, cunoscute, puse in evidenta, si mai ales vizitate.

Cand voi reveni, daca va fi cazul voi puncta si nota schimbarile (sper in bine) asa cum am facut-o si in alte situatii in care am relatat transformarile in timp ale unor locuri vizitate.

Este istoria noastra, vreau sa o cunosc, vreau sa vad un ghid, vreau panouri, vreau drumuri; pana atunci eu le vizitez si le savurez cu disperare doar pentru ca sunt un fan al calatoriilor, dar redau realitatea asa cum o vad eu tocmai pentru ca ar putea fi si altfel.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
calatorul
[15.09.15 16:55:56]
»

Minunate locuri prin Dobrogea, pe care le ignoram grabiti catre mare sau pe drumul spre casa. Mereu imi propun sa ma opresc pe drum sa mai vad cate ceva, poate acum am mai multe motive sa o fac.

Dan&EmaAUTOR REVIEW
[15.09.15 17:41:18]
»

Din pacate acest articol a generat reactii destul de dure pentru ca am fost critic. Am scos insa in evidenta si locurile in sine. Merita vizitate multe din obiective dar trebuie sa te documentezi cat de vizitabile sunt

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, crismis, Dan&Ema, elviramvio, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂHoinar prin Dobrogea:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056544065475464 sec
    ecranul dvs: 1 x 1