Guesthouse Reykjanesvegur 8

TIPĂREȘTE

Aşa cum am mai spus, am ales pentru ultima noapte de cazare o gazdă în apropierea aeroportului. Mai precis în Reykjanasbaer, o localitate extrem de liniştită, curată şi elegantă situată la 3 kilometri de aeroport.

Rezervată prin Airbnb, aceasta a cam îndeplinit condiţiile enumerate în prezentarea care ne-a convins să o rezervăm.

Atâta doar că am fost întâmpinaţi de fata gazdei, o tânăra de vreo 17 – 18 ani, deloc atentă la solicitările noastre, respectiv rugămintea de a ne tipări biletele de avion necesare dimineaţa şi un uscător de păr. Nu am avut parte de nici unele.

În rest, apartamentul a fost unul suficient de încăpător, cu trei camere destinate oaspeţilor la parter şi cu gazdele la etajul superior.

Odată parcată maşina în faţa clădirii, am fost poftiţi la intrare să ne descălţăm – ca în toate casele islandezilor - apoi conduşi spre camera situată lângă baia comună celor trei destinate turiştilor.

Una nu foarte mare, cu două paturi dispuse pe lateralele camerei şi cu o măsuţă între acestea, un dulap situat într-un colţ, strictul necesar pentru seara dinaintea decolării.

Pentru a te relaxa, aveai la dispoziţie sufrageria casei cu biblioteca şi televizorul, toate aranjate ca în revistă, iar pentru servirea mesei o bucătărie utilată cu cele necesare.

De altfel, dată fiind ora foarte matinală a zborului nostru, am fost îndrumaţi ca dimineaţa să ne servim la micul dejun din frigiderul foarte bine aprovizionat. Şi nu doar din el ci din tot ceea ce se afla şi pe rafturile şi bufetul acesteia, respectiv o gamă diversă de cereale şi gemuri.

Baia comună celor trei camere era una curată, utilată cu cele trebuincioase scurtei şederi.

În ceea ce priveşte specificaţia tehnică, spun doar că wi-fi-ul era perfect funcţional, la televizor nu ne-am uitat iar posturi de radio nu am căutat a le asculta. Camera se pretează unui sejur de tranzit, exact ceea ce aveam şi noi nevoie.

Seara am ieşit pentru o plimbare în localitate.

Totul e atât de curat încât pare nou, scos din cutie. Ai impresia că toate clădirile sunt construite de puţin timp.

Ajuns prin zona stadionului local, în timp ce admiram curăţenia şi starea impecabilă a drumurilor şi spaţiilor verzi ce parcă înaintea mea au fost expres rânduite, am avut impresia că mă aflu în faţa unui ecran gigant iar o agenţie imobiliară face o prezentare a unui viitor cartier rezidenţial. Totul părea 3 D.

Ce e acea înghesuială, mizerie, moloz, coşuri de gunoi menajer la vedere? Nu există aşa ceva!

Toate maşinile au locuri de parcare, nu le vezi pe trotuar sau blocând-o pe alta.

Nu crezi că poate exista undeva, pe lumea asta, atâta ordine! Rămân uimit de stilul acesta de viaţă.

În hoinăreala mea prin oraş, ochiul turistului a observat în Parisartorg un Tour Eiffel răsucit, în Lundinatorg (Lundene a fost prima denumire a capitalei britanice) o cabină telefonică roşie iar în Reykjaviktorg ceva abstract, mai degrabă tipic navigaţiei, semn al viziunii administraţie publice de a etala simboluri naţionale.

Nu mă satur să mă plimb, nu vreau să se termine zilele alocate acestui sejur, însă mai sunt doar câteva ore până la plecare şi merg, împotriva voinţei mele, la culcare.

Mâine părăsim acest tărâm minunat...

Plecăm spre Norvegia. Iar asta face ca regretul să nu fie chiar atât de mare.

---

VIZUALIZĂRI: 1381 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI