Circuit însărcinat. Minunea de a fi 4!

TIPĂREȘTE

Traseul fusese stabilit cu mai mult de două luni în urmă, camerele fuseseră rezervate şi ele tot cam de atunci şi plătite diferite avansuri, ba una dintre camere fusese achitată în urmă cu un an, când o achiziţionasem de pe un site cu 80% discount (sau ceva de genul ăsta).

Însă, cu patru zile înainte de plecare aflăm vestea pe care o aşteptam de mai bine de 8 luni, dar care se tot lăsa aşteptată: "eram însărcinaţi"! :)

Aoleu, ce să facem, cu jumătate de inimă am fi mers, mai ales că plănuisem cu mult timp înainte escapada, dar cealaltă parte, aia care gândeşte mai mult, ne tot spunea că ne riscăm, totuşi, vorbeam de o sarcină la debut, off, off!!

Am fost la medici, doi, care confirmaseră: sarcină, patru-cinci săptămâni. Amândoi ne spuseseră că nu era cu nimic mai riscant dacă plecam, că orice sarcină este considerată cu risc pâcă la împlinirea unui trimestru, aşa că, dacă vroiam să plecăm, o puteam face.

Aveam pastiluţele împotriva contracţiilor cu mine (şi le-am folosit la greu, veţi vedea!!), spatarul scaunului auto dat la maxim pe spate şi "pe-aici ţi-e drumul"!!

Băile Herculane 3 zile - Budapesta 3 zile - Praga 3 zile - înapoi în ţară, pe unde ne mai purtau paşii şi cauciucurile maşinii...

Am ajuns la Băile Herculane după ceva peripeţii, întrucât pe la jumătatea drumului ni se rupsese macaraua de la geamul din partea mea - faţă, dreapta, astfel încât am mers cu o folie lipită cu scoci restul drumului, de teamă să nu mă tragă vreun curent sau cine ştie ce să păţească bebicul.

Vă spun de pe acum că am avut un concediu minunat, un circuit frumos în care m-am simţit cocoloşită şi iubită la maxim (ştiu că aşa sunt mereu, dar acel circuit chiar a fost deosebit!! Am primit toată atenţia cuvenită unei femei însărcinate, şi din partea soţului, dar şi a fetiţei mele, care nu mai ştia ce să facă de bucurie că va avea o surioară - aşa zicea ea pe atunci! În mod greşit :))

Ne-am cazat imediat la pensiunea Camelia, unde am primit o cameră superbă la demisol, curată şi cu absolut tot ce-i trebuie unui om în concediu, cu o mică chicinetă unde am gătit într-o seară paste, doar de dragul de a găti ceva în concediu. Plătisem un avans de 100 lei pentru prima noapte de cazare, aşa că nu am mai avut de achitat decât încă 100 lei pentru cea de-a doua. Cele două camere au fost perfecte pentru noi - fetiţa noastră a dormit în prima, lăfăindu-se în ditamai patul dublu, iar noi în dormitor, păzind maşina, a cărei alarmă a sunat toată noaptea, din cauza foliei care se tot mişca la orice adiere de vânt. A doua zi fiind duminică, greu am găsit un service care să ne ajute, noroc cu prietenul nostru cel mai bun, mecanic auto, care ne-a trimis urgent o macara de geam din Bucureşti, astfel că luni am putut repara geamul şi am putut dormi în sfârşit liniştiţi! Spun asta fiindcă eram groaznic de stresaţi de faptul că nu doream să ne deranjăm vecinii, astfel că dormeam cu cheia lângă cap şi la primele semnale (aprinderea farurilor), opream alarma. Aventuri, aventuri!! Şi ăsta era de-abia începutul!!

În Băile Herculane ne-am plimbat mult, am bifat tot ce era de bifat pe-acolo - cele două grote, bazinele de apă termală de la 7 Izvoare, de care s-au bucurat soţul şi fetiţa mea, am descoperit oraşul pe jos, evident, întrucât este destul de mic, făcând poze la clădirile istorice dintre care câteva mai au încă decoraţiuni superbe, în stare avansată de degradare, însă. Este plăcut să stai la Băile Herculane, dar nu mai mult de 2-3 zile, după părerea mea. Mai mult de atât ar duce la o plictiseală groaznică, pentru un cuplu de oameni tineri, cu copii.

Am plecat spre Budapesta în cea de-a treia zi, de dimineaţă, astfel că spre seară eram deja acolo. Ne-am cazat într-un bloc cu apartamente de închiriat, îmi pare grozav de rău că nu îmi mai amintesc numele, fiindcă a fost o cazare perfectă pentru noi - un apartament cu două camere, cu o mică bucătărioară, cu baie în care era maşină de spălat, curat lună! Am plătit pe cameră în jur de 70 de euro, pentru cele două nopţi de cazare. Am stat destul de mult în el, nu am putut face plimbări pe cât mi-aş fi dorit, fiindcă în Budapesta am avut ceva problemuţe cu sarcina şi m-am cam speriat. Ajunsesem să-mi pară rău că am plecat, mă gândeam ce inconştienţi am putut fi să facem un asemena traseu, însă, avându-i alături pe cei dragi mie, m-am hotărât să mă bucur de acel sejur, şi să fiu şi mai precaută ca până atunci!!

Am revizitat grădina zoologică dar şi Acvariul, cu multe popasuri, spre bucuria fiică-mii, care avea timp să analizeze în detaliu fiecare animăluţ.

Am plecat spre Praga după trei zile de odihnă amestecată cu plimbări şi ne-am cazat la hotelul Clarion, la care achiziţionasem trei nopţi de cazare la super preţ (700 lei, în situaţia în care doar o noapte de cazare era undeva la 180 de euro, parcă!). Camera foarte drăguţă, cu un pat imens în care am încăput toţi trei fără să ne deranjăm unul pe altul în timpul nopţii, cu o baie şi ea imensă. Curăţenie lună, prosoapele se schimbau zilnic, la fel şi săpunurile şi cremele date. Am achitat parcarea separat, dar asta făcea toată lumea pe acolo!

În prima seară am ieşit să vedem oraşul şi recunosc că am rămas consternată şi cu un uşor dezgust de marea de oameni - mai ales femei, care consumau sau consumaseră alcool. Mi se părea incredibil. Recunosc că nici măcar în Londra nu am văzut atât de multe femei băute, care de-abia se ţineau pe picioare.

Am încercat de trei ori să mâncăm în zona centrală, unde este şi Orologiul Astronomic, însă nu am fost mulţumiţi. Şi dacă eu, să spunem, nu ar trebui să fiu luată în considerare întrucât începuse perioada de greţuri, nici soţul şi nici fetiţa mea, nu au fost încântaţi. Totul făcut pe fugă, porţii mici la preţuri exagerat de mari, de nerecomandat!!

Am citit pe www.9am.ro că una din legendele Orologiului spune că atunci când ceasul se defectează, ţara este în pragul unei catastofe. O să dau citatul de pe site, întrucât informaţiile de acolo le ştiu şi ar fi incorect să mă apuc acum să modific puţin textul şi apoi să susţin că este creaţia mea. Deci, pe 9am.ro se spune aşa, despre Orloj (Orologiul Astronomic): "ceasul cu apostoli s-a oprit în noaptea de Sf. Silvestru (denumire folosită în tradiţia occidentală pentru noaptea anului nou a anului 2001, iar anul următor Boemia a suferit de inundaţii, cea mai mare catastrofă naturală din istoria ţării. Din acest motiv, mulţi cehi dau crezare legendelor care se ţes în jurul orologiului praghez. Oare orologiul defect aduce într-adevăr nenorociri peste cehi? Ceasornicarul Otakar Zamecnik, responsabil pentru întreţinerea monumentului, este sceptic şi încearcă să liniştească spiritele: "Conform legendelor, ceva rău urmează să se întâmple doar dacă orologiul se opreşte în noaptea de Sf. Silvestru". Atunci, spune legenda, spiritele celor 27 de nobili boemi (după bătălia de la Bila Hora, Muntele Alb, din cadrul războiului de treizeci de ani, 1618-1648, împăratul Ferdinand a pus să fie executaţi 27 de nobili boemi rebeli, averile lor din Boemia şi Moravia fiind confiscate şi date unor nobili catolici, credincioşi împăratului, n. red.) executaţi în piaţa oraşului vechi, Staromestske Namesti, la 21 iunie 1621, controlează ora arătată de Orloj. Dacă aceasta nu este exactă, atunci naţiunea se află în faţa unei catastrofe.

Abia acum un an şi jumătate această atracţie a capitalei cehe a fost supusă unui amplu proces de restaurare. Orologiul astronomic praghez funcţiona din anul 1410, anul construcţiei, fără întrerupere. "Orologiul este un unicat tehnologic şi este alcătuit din piese vechi de 600 de ani, care funcţionează fără probleme", declara Ondrej Sefcu, de la autoritatea naţională pentru monumentele istorice. Doar în anul 1865 orologiul mai fusese ameninţat de o demontare, însă ceasornicarul Ludvik Hainz a reuşit totuşi să-l repare. Chiar şi în ziua de azi, firma cu acelaşi nume are în îngrijire orologiul praghez, atât de iubit de turişti. "

În Praga am vizitat şi grădina zoologică, mare, superbă şi foarte bine organizată. Am putut să urcăm până la nivelul capului girafelor datorită unei construcţii din lemn, cu nişte poduri suspendate, foarte interesante. Cu ajutorul unei instalaţii de telescaune am urcat şi în parte superioară a grădinii zoologice, având mari emoţii pentru pitica de doar 6 ani care trebuia să stea singurică pe scaunul asigurat doar cu un lanţişor...

În Praga am stat tot 3 zile, astfel că, după două nopţide cazare la Clarion am plecat spre ţară, hotărându-ne, ad hoc, să intrăm prin nordul ţării şi să ne îndreptăm spre Satu Mare şi de acolo pe unde ne-or mai purta ideile :). Nu ştiam că ne aştepta un drum obositor; GPS-ul ne-a păcălit de multe ori, trimiţându-ne pe drumuri greşite, de credeam la un moment dat că nu vom mai ajunge în ţară în noaptea aceea.

Am ajuns noaptea târziu, târziu de tot, obosiţi după drumul lung, în Satu Mare. Am găsit cu greu un hotel care să ne primească, astfel că nici camera nu a fost atât de extraordinară. Aerul condiţionat nu a făcut faţă căldurii de sfârşit de iunie, baia arăta cam jalnic, cu chiuveta îngălbenită şi pătată, cu părţile din metal parţial ruginite, cu prosoape rupte şi îngălbenite şi ele... La toate acestea, mirosul din cameră, de neaerisit, a pus capac. Dar fiind singura opţiune, la ora aceea, am plătit cei 220 lei pe cameră şi n-am mai spus nimic.

Din Satu Mare ne-am îndreptat spre Sighetul Marmaţiei şi am fost la Memorialul durerii, unde eu mai fusesem cu doamna profesoară de geografie din şcoala generală, doamna Tufeanu Venuţa, în urmă cu vreo 14 ani. Arăta mult mai bine, Memorialul este impresionant, aşa cum şi ar trebui să fie!

Am fost apoi la Săpânţa, Cimitirul vesel, unde i-am citit fetiţei noastre câteva din epitafurile de pe cruci. Care, trecând de rimele care te fac uneori să zâmbeşti, ascund durerea şi tragedia fiecărei familii, de a-şi pierde oamenii dragi.

Am mers apoi până la Suceviţa, la popasul turistic Bucovina, unde am stat 5 nopţi şi ne-am tras sufletul după drumul lung şi obositor. Cazarea a fost perfectă, camere mari şi curate, prosoape schimbate cel mult la două zile, mâncare excelentă. Am plătit pe noaptea de cazare în jur de 120 lei, nu mai ştiu exact.

În faţa cabanei noastre era o pajişte mare unde se aflau câteva bănci masive din trunchiuri de copaci şi mese imense, unde seara jucam table, noi, ăştia mari, iar fetiţa alerga în jurul nostru.

Am mâncat în fiecare zi la popas, fiindcă mâncarea era absolut dumnezeiască. Vă recomand, dacă veţi ajunge vreodată pe acolo, supa cremă de hribi, absolut demenţială. Toată mâncarea a fost excelentă, nu am de ce anume să mă plâng şi recunosc că rareori am fost atât de mulţumiţi de vreun restaurant, cu atât mai mult cu cât am avut timp în cele cinci zile, să tot mâncăm şi să testăm mâncarea de la Popasul Bucovina.

Am plecat apoi spre mare, la Mamaia, fiindcă două familii din grupul nostru de prieteni erau deja acolo.

Vă imaginaţi cum am străbătut noi ţara în lung şi lat, dar şi o parte din Europa, în aproape 3 săptămâni! Visul oricărui om care iubeşte călătoriile!

Ne-am întors acasă fericiţi, încântaţi de ceea ce văzusem, de timpul petrecut împreună, de bucuria de a-l avea şi pe cel de-al patrulea membru al familiei cu noi (chiar dacă în curs de formare :))). A fost o călătorie minunată, pe care, epste ani, mi-aş dori să o repet, cu aceleaşi puncte de vizitat, dar în patru! Ca să ne amintim de sentimentele feerice de a fi "gravizi" într-o astfel de călătorie, lungă şi plină de aventuri, dar şi de locurile minunate pe care am putut să le vedem.

Dar a fost totul bine şi frumos şi iată-ne sănătoşi, pe toţi 4, bucurându-ne unii de alţii!

P. S. Intenţionez să scriu mai pe larg despre cazările de care ne-am bucurat (sau nu...) în review-uri viitoare. Acum am inserat rapid, câteva detalii, ca să înţelegeţi câte ceva, mai ales că din cauza stării mele de femeie însărcinată, nu am colindat atât de multe locuri, cum am fi făcut-o dacă nu ar fi fost această situaţie specială.

---

VIZUALIZĂRI: 2061 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI