Comorile Egiptului Antic

TIPĂREȘTE

În perioada 21 martie-21 iunie la Biblioteca Natională a României (bul. Unirii 22, vis-a-vis de Tribunalul Bucureşti) se prezintă expoziţia Comorile Egiptului Antic. Programul de vizitare este zilnic fără pauză începând cu ora nouă. În weekend de la 10 la 19. Biletele de intrare se pot achiziţiona online sau de la casa de bilete. Preţul este piperat 40 lei/ persoană în timpul săptămânii şi 45 lei sâmbăta- duminica. De reducere beneficiază numai elevii şi studenţii care dau 20 lei, respectiv 25 lei în WE, pensionarii plătind biletul întreg. Este o măsură neuzuală şi foarte rar aplicată în UE unde persoanele de peste 65 ani beneficiază de reduceri sau au intrarea liberă. Grupurilor de minim 10 persoane li se aplică un discount de 5 lei/ persoană. Taxa de ghidaj este 50 lei. Se poate fotografia fără vreo taxă suplimentară. Expoziţia este puternic mediatizată, afişul ei fiind postat în ziare, posturi de televiziune şi reţele de socializare

Din nou o poveste adevărată

Toată tinereţea ne-am dorit să vizităm Egiptul, piramidele, sfinxul, mumiile, acestea exercitând asupra noastră o mare fascinaţie. Nu aveam prea multe surse de informare, nu exista internet şi în anii în care am făcut noi liceul 1948-1952, stalinismul era la apogeu în ţara noastră. Manualele şcolare explicau ascensiunea Egiptului prin lupta maselor de agricultori, felahii, care formau majoritatea populaţiei. Faraonii exploatatori aveau un rol decorativ. Profesorul nostru de istorie, format înainte de anii ´50 ne-a explicat adevărul despre civilizaţia egipteană. A fost epurat în 1953 ca deviaţionist de dreapta. Am găsit în biblioteca unui unchi care vizitase Egiptul înainte de război câteva albume din Cairo. Am fost fericiţi când am procurat nişte cursuri despre istoria Egiptului de la universitate. Le-am şapirografiat (pariez că nu prea ştiţi ce e aia), copiile au ieşit mâzgâlite de tuş iar desenele erau neclare dar tot era ceva. Ajunsesem la vârsta a treia, aproape de 60 de ani şi visul nostru de a vizita Egiptul nu avea nicio şansă să se împlinească. Ne aşteptau băncile din Cişmigiu, eu cu andrelele în mână, soţul citind Secolul XX. Ca să vă daţi seama de cum era iar cei mai tineri nu vă puteţi închipui că e posibil aşa ceva, ni s-a respins până şi acordarea vizei să mergem o zi la Ruse. Eram prizonieri în propria ţară. Dar ˝never say never˝ şi ˝niciodată nu e prea târziu˝. În 1990 prima ieşire a fost în Paris- lumiere care ne-a impresionat atât de mult încât am revenit de câte ori am putut. A doua excursie am făcut-o cu ONT în 1992. A fost un sejur de 10 zile în Egipt din care patru croazieră pe Nil. Am scris pe AFA despre sfinx şi piramide, Luxor şi Karnak, Abu Simbel, Valea regilor. Atunci am vizitat mormântul gol al lui Tutankamon dar şi tot ce s-a dus la muzeul din Cairo: masca de aur, sarcofagele întepătrunse, obiectele depuse în mormânt. La muzeul din Cairo în care am avut voie să pozez numai curtea am fost de două ori: o dată cu grupul, a doua oară când ceilalţi erau la bazar. Acum voi pune doar câteva poze care au legătură cu expoziţia pe care tocmai am vizitat-o. Fotografiile 01-05 sunt o sinteză a ceeace am văzut în Egipt: sfinxul, templul reginei Hathepsut de la Luxor, mormântul gol a lui Tutankamon din Valea Regilor, templul din Abu Simbel construit de Ramses II în care puteţi compara dimensiunile omului în raport cu al statuilor. Au urmat apoi în muzeul Luvru sălile de egiptologie (p. 06 şi 07), la Ermitaj după ce am stat o oră la coadă pentru a intra în muzeu, am vizitat sala mumiilor (p. 08-11), apoi la Neues Museum din Berlin am pozat-o pe frumoasa Nefertiti, mumii şi statuete preegiptene (p. 12-19), la Metropolitan Museum din New York am văzut o superbă mască a unei regine pictată în culori vii (p. 20-22) Cel mai mult mi-a plăcut colecţia de egiptologie de la British Museum. Aici am văzut inscripţia de la Rosetta (din păcate nereuşită ca fotografie din cauza luminii) pe baza căreia Champollion a descifrat hieroglifele, statuia lui Horus, intrarea într-un monument funerar, mumii, zeităţi (p. 23-32). Poate vă veţi întreba ce am mai căutat la expoziţia de la Biblioteca Naţională? Răspunsul fără o prea mare argumentare este ˝pentru că există˝. Sunt convinsă că şi soţul meu ar fi vrut s-o viziteze.

Comorile Egiptului Antic. La parterul Bibliotecii Naţionale sunt 300 de exponate, majoritatea copii dar şi originale. Este vorba de o itinerantă care a poposit în multe ţări, numărul de vizitatori de până acum depăşind un milion. Este necesar să spun că aducerea tuturor artefactelor originale ar fi fost practic imposbilă din cauza cheltuielilor enorme de asigurări, transport, supraveghere şi pază. Expoziţia prezintă principalele teme ale vieţii în Egiptul antic. De ex. despre viaţa de zi cu zi sunt papirusuri şi reprezentări ale lucrărilor agricole ca binefacere a revărsării Nilului (Herodot: Egiptul e un dar al Nilului); arta războiului prezintă scene de luptă de la unificarea Egiptului de Jos cu cel de Sus sau de apărare împotriva invaziilor barbare; un loc important îl deţin arta şi ritualul mumificării. Pe un papirus este prezentată îmbălsămarea. Cu privire la Tutankamon, singurul faraon căruia i s-a găsit mormântul intact, cred eu că ar fi fost loc de prezentare a mai multor exponate cu atât mai mult cât numele lui este foarte cunoscut. Foarte interesante sunt planşele cu succesiunea dinastiilor, evenimentele importante şi principalele personalităţi. Egiptul are cea mai lungă istorie din lume primele atestări apar în 3200 ani î. Hr. (cu 5000 ani în urmă). În jurul anilor 3000 î. H are loc unificarea Egiptului. Cu 2700 ani înaintea erei noastre în timpul dinastiilor III şi IV apar piramidele şi sfinxul. Perioada de maximă glorie se situează în jurul anilor 1500 î. Hr. cu dinastiile VIII-X. Atunci au domnit Thutmes, Hotshepsut (prima femeie faraon), Akhenaton (cel care a înlocuit pentru un timp religia politeistă cu cea monoteistă- cultul soarelui-), Ramses II (constructorul coloşilor de la Abu Simbel). În apropierea erei noastre începe declinul Egiptului. În timpul dinastiei XXXI este cucerit de Alexandru cel Mare (332 î. Hr). Se cunoaşte sfârşitul Cleopatrei. În anul 36 î. Hr. Egiptul devine provincie romană.

Cu toate că am vizitat multe muzee cu secţii renumite de egiptologie, mărturisesc că sunt departe de a mă numi cunoscătoare. În primul rând nu am formaţia de bază iar responsabilităţile vieţii de zi cu zi în familie şi la serviciu nu mi-au permis să fiu autodidactă. Cu precizie vă spun însă că exponatele prezentate redau cu fidelitate pe cele originale iar remarcile auzite sau scrise ˝kitsch˝, ˝de plastic˝, ˝de carton˝sunt pur şi simplu snobisme. Chiar culorile stridente de pe faţa zeităţilor sau ale mumiilor (culori făcute din plante) sunt aceleaşi pe care le-am văzut la artefactele din Cairo, Karnak sau Luxor. Pentru cei care au fost sa nu în Egipt sau în marile muzee ale lumii, îmi permit să le sugerez să nu rateze expoziţia Comorile Egiptului Antic. Mai au la dispoziţie trei săptămâni.

---

VIZUALIZĂRI: 943 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI