Tradiţia sfinţirii bucatelor de Paşte în Miercurea Ciuc (jud. Harghita)

TIPĂREȘTE

https://www.youtube.com/watch?v=aoBKNWSHz7M

Tradiţia sfinţirii bucatelor în prima zi de Paşte este larg răspândită în România, dar în Miercurea Ciuc are o particularitate: nu se duc oamenii la biserică, ci vine biserica la ei.

Obiceiul binecuvântării bucatelor în centrul orașului a fost instituit în anul 2001 de către episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Tamas Jozsef, deoarece bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare. Până atunci, pe trotuare, se formau şiruri de credincioşi lângă biserici. Acum, acesta a devenit un simbol al sărbătorilor pascale catolice de la Miercurea Ciuc, cu care localnicii se mândresc.

În dimineaţa duminicii de Paşte, localnicii încep să se adune pe platoul din centrul oraşului Miercurea Ciuc (acelaşi platou unde dansează cele "1.000 de fete secuience": vezi impresii ). Tradiţia cere ca mâncarea să fie adusă spre sfinţire de bărbaţi, capetele familiilor, acele chestii care sunt aşezate deasupra gâturilor, dar sunt frecvente situaţiile când la ceremonie participă familia întreagă, copiii fiind uneori îmbrăcaţi în costume populare secuieşti. Ei duc coşuri de nuiele acoperite cu şervete albe brodate, uneori acestea special făcute şi folosite doar pentru slujba de sfinţire. Nu se ştie cu certitudine ce se ascunde sub şervetele brodate, dar există suspiciunea că e vorba de ouă roşii, carne de miel, cârnaţi, şuncă, cozonac, chiar şi sare. Cei mai curajoşi au chiar şi sticle de palincă sau de vin.

«"Noi aşa am crescut, că de fiecare dată, de Paşte, am adus mâncarea de sărbătoare la sfinţit, vrem ca acest obicei să trăiască şi de aceea am venit cu băieţii mei. În coş am pus din fiecare câte puţin, câteva ouă roşii, drob şi friptură de miel, şuncă, ridichi, castraveţi, roşii şi ceapă verde, cozonac, pâine, sare şi vin”, a spus Csucs Maria în 2015, una dintre participantele la ritual."»

În scurt timp, pe platoul din Piaţa Libertăţii se adună mii de credincioşi catolici, estimările anuale referindu-se frecvent la 6.000-7.000 de persoane sau mai mult. Unii vin chiar din satele învecinate. Într-o linişte şi ordine desăvârşită, ei se aşează în şiruri paralele, ocupând tot platoul (foto, video)

Imediat începe slujba de sfinţire oficiată de înalte feţe bisericeşti care stau la un altar improvizat pe platforma din capătul scărilor, lângă Casa de Cultură (foto, video). Uneori (deseori?) soborul de preoţi catolici este condus de episcopul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Tamas Jozsef, cel care a iniţiat această tradiţie. După intonarea Imnului Pontifical şi după rostirea rugăciunilor specifice, preoţii se împart în câteva echipe şi merg printre oameni, sfinţind bucatele. Oamenii aşteaptă liniştiţi până ce preoţii termină binecuvântarea bucatelor. Deşi slujba se ţine în limba maghiară, la sfârşitul ei am auzit (2014) şi câteva urări rostite în limba română. Întreg ceremonialul, care durează câteva zeci de minute, se încheie de obicei cu intonarea imnului Ungariei şi a celui secuiesc.

Oamenii spun că acest obicei este unul foarte vechi, transmis din generaţie în generaţie şi nu ar putea sa renunţe la el. Preotul Darvas Kozma Jozsef a afirmat ca obiceiul semnifica si unirea in Hristos, indiferent de religia creştină.

La terminarea ceremonialului, credincioşii îşi adresează unul-altuia urările specifice sărbătorilor pascale, după care se îndreaptă grăbiţi spre casă pentru a sărbători, împreună cu familia, Învierea Domnului.

Am realizat în ultimii ani două videoclipuri cu acest eveniment, astfel:

2011: youtube

2014: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2834 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI