Stockholm - în împrejurimi

TIPĂREȘTE

Pentru cei care doreau să vadă mai mult decât centrul turistic al capitalei suedeze - cu Primăria, Palatul Regal, Parlamentul şi Catedrala - o excursie opţională (cu plata suplimentară a 33 euro/persoană) oferea posibilitatea evadării într-un cadru mai aerisit, în mijlocul naturii, la Palatul Drottningholm, reşedinţa familiei regale şi la Uppsala, cel mai vechi centru universitar scandinav.

Părându-mi-se destul de tentant ceea ce ni se propunea, bineînţeles, am fost una dintre persoanele care au răspuns "da" acestei provocări. De fapt am făcut această alegere încă din ţară, o dată cu achiziţionarea pachetului turistic de bază, astfel încât, la Stockholm, nu a mai fost nevoie decât să mă pregătesc pentru o nouă după amiază cu plimbări frumoase, în locuri nevăzute încă.

Palatul Drottningholm

Construit în sec. XVII, Palatul Drottningholm, cel mai bine conservat din Suedia - reşedinţa permanentă a familiei regale - a fost primul obiectiv suedez inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1991).

Edificiul iniţial, un castel cumpărat de regina văduvă Eleonora, a fost distrus de un incendiu la sfârşitul anului 1661. Construcţia pe care o vedem astăzi a fost înălţată începând cu anul următor din ordinul aceleiaşi regine, după planurile lui Nicodim Tessin cel Bătrân. După moartea acestuia, fiul său - zis Nicodim Tessin cel Tânăr - a continuat şi a finalizat lucrările din interior.

În cei 400 de ani de existenţă, palatul a suportat multiple refaceri, modificări şi completări, familiile regale care au urmat lăsându-şi amprenta mai mult sau mai puţin vizibil, funcţie de tendinţele epocii şi de interes. În cea mai mare parte a sec. XVIII Palatul Drottningholm a servit ca reşedinţă regală permanentă, devenind apoi reşedinţă de vară sau ocazional, gazdă a unor ceremonii. În timpul domniei lui Carol al XIV-lea (1818-1844), palatul a fost abandonat, regele considerându-l un simbol al vechii dinastii. Clădirea s-a deteriorat, iar bunurile au fost în cea mai mare parte vândute.

Începutul sec. XX a fost benefic pentru Palatul Drottningholm, iluminatul electric, încălzirea centrală, canalizarea şi apa curentă au fost introduse şi aici. După ample lucrări de restaurare, în 1981 Palatul Drottningholm a redevenit reşedinţă regală permanentă, membrii actualei familiei regale suedeze ocupând apartamentele din partea de sud a palatului. Bineînţeles că şi aici ca şi la Palatul regal din Stockholm, garda imperială este la datorie, străjuind fiecare intrare.

N-am să vă spun cum am luat biletele, cât am stat la rând şi cum am fost ghidaţi pentru că astea sunt aspecte banale. Voi spune însă că interiorul este magnific. Fotografiatul fiind interzis, se înţelege că nu voi ataşa imagini din interior.

În interior se pot vedea saloane cu o încărcătură decorativă rafinată, cu mult auriu, amenajate în stilul sec. XVII, XVIII sau XIX. Remarcabilă este şi scara palatului. Cele mai frumoase încăperi sunt dormitorul reginei Eleonora şi biblioteca în stil rococo a reginei Louisa, aceeaşi căreia i se datorează Drottningholms Slottsteater - Teatrul Palatului Regal.

Teatrul, construit în sec. XVIII, este cel mai bine conservat din Europa şi singurul din lume care încă mai foloseşte maşinăriile şi instalaţiile de scenă originale. În special în timpul verii, aici se organizează spectacole şi festivaluri de operă.

Nu am vizitat teatrul şi nici Pavilionul chinezesc pe care regele Adolph-Frederich l-a oferit reginei ca dar de aniversare în 1753. Spre deosebire de Slottsteater care se află aproape de palat, Pavilionul chinezesc este mult mai îndepărtat.

În parcul care înconjoară Drottningholm, întins şi foarte frumos, proiectat de Nicodim Tessin cel Tânăr chiar de la începutul construirii palatului, accesul vizitatorilor este gratuit. Deschise publicului încă din 1819 când oamenii veneau aici pentru picnic, grădinile - decorate cu statui şi fântâni, amenajate cu iazuri şi poduri, cu flori şi arbuşti tunşi în stil englezesc, cu largi porţiuni deschise, numai cu iarbă, dar şi cu alei umbrite de arbori falnici - sunt şi în prezent o atracţie atât pentru turişti cât şi pentru localnici. În ciuda faptului că cerul se întuneca tot mai mult ameninţând cu ploaie, ne-am petrecut aici o bună parte din timp. Când au apărut primii stropi şi când umbrelele au început să se deschidă una câte una, ne-am îndreptat spre autocar sperând ca la Uppsala vremea să fie de partea noastră.

Menţionând că Palatul Drottningholm poate fi închis pentru vizitatori, parţial sau în totalitate, funcţie de programul oficial al regelui, informez că accesul turiştilor este permis în perioada noiembrie - martie doar sâmbătă şi duminică (orele 12.00-15.30), în aprilie şi octombrie doar vineri, sâmbătă şi duminică (orele 11.00-15.30), iar în perioada mai - septembrie zilnic (orele 10.00-16.30). Tariful de intrare este 100 SEK/persoană adulţi, 50 SEK/persoană studenţi şi gratuit pentru copii (sub 17 ani). În perioada de vară, când afluxul turistic este mai mare, se pun la dispoziţie şi bilete combinate, 145 SEK/persoană adulţi, 75 SEK/persoană studenţi şi gratuit pentru copii (sub 17 ani) incluzând pe lângă vizitarea palatului şi Pavilionul chinezesc. Tot în perioada de vară se poate opta pentru un tur ghidat (doar în suedeză sau engleză) cu un supliment de 10 SEK.

De asemenea, ar trebui să menţionez că la Palatul Drottningholm există şi o capelă foarte veche (construcţia ei a început în 1680 şi s-a încheiat după 40 de ani) şi un restaurant cu terasă care funcţionează într-o clădire veche de două secole. Pentru cei interesaţi, important de ştiut este şi faptul că se pot face minicroaziere pe lacul Mälaren care se întinde în faţa palatului, costul unei astfel de plimbări fiind de 180 SEK/persoană sau 325 SEK/persoană într-un bilet combinat cu intrarea la Palatul Drottningholm şi la Pavilionul chinezesc.

Despre Uppsala, al patrulea oraş ca mărime din Suedia, situat cam la 70 km nord de Stockholm, ştiam doar că este cel mai vechi centru de învăţământ superior din Scandinavia. Cu ocazia vizitei aveam să aflu mult mai multe.

Râul Fyris care taie oraşul în două, are la vest cartierul vechi, istoric, iar la est centrul administrativ, modern, cu clădiri rezidenţiale şi comerciale. Cele mai multe dintre atracţiile istorice, precum şi clădirile universitare se află în oraşul vechi, dominat de catedrală şi de castelul situat pe o înălţime.

Autocarul ne poartă prin faţa gării, pe lângă muzeul şi primăria oraşului, iar la scurt timp, după ce traversează un pod, opreşte lângă catedrală.

Catedrala, o construcţie remarcabilă, în stil gotic, este cea mai mare biserică scandinavă şi una dintre cele mai mari din nordul Europei. Construcţia înzestrată cu două turnuri impunătoare (119 m înălţime) care se zăresc de la mare depărtare, a început în 1290 şi a durat 145 de ani. Această biserică a fost şi este lăcaşul de încoronare a regilor suedezi şi de oficiere a căsătoriilor regale.

În anul 1477, la Uppsala a luat fiinţă prima universitate scandinavă. De-a lungul timpului existenţă ei a fost ameninţată de capriciile regilor, de incendii şi uneori de nepăsare, universitatea având perioade de întrerupere (închisă în 1515, redeschisă 80 de ani mai târziu), dar şi de înflorire.

Gustavianum, cea mai veche clădire a universităţii suedeze, amplasată la capătul vestic al catedralei, este acum muzeu. Muzeul nu este deschis decât pentru grupuri organizate, cu rezervare prealabilă. Pe lângă colecţii de artă expuse în mai multe săli, aici se poate vedea "Teatrul Anatomic", amfiteatrul în care studenţii medicinişti ai secolelor trecute descifrau tainele anatomiei şi ale disecţiei umane. Celebrul amfiteatru inaugurat în 1663, datorat lui Olof Rudbeck, om de ştiinţă şi poet, este bine conservat. Cum spuneam, acesta nu se poate vizita decât în condiţii speciale, aşa încât noi a trebuit să ne mulţumim cu relatările ghidei.

Lângă Gustavianum se află Palatul Arhiepiscopal, reşedinţa oficială a arhiepiscopului luteran de Uppsala şi primatul Bisericii din Suedia, iar vis-à-vis, înconjurată de un parc, se află o altă clădire a universităţii.

Despe Biblioteca universitară din Uppsala - Carolina Rediviva, aşezată între Gustavianum şi noua clădire a universităţii, cea mai mare bibliotecă din Suedia, se spune că adăposteşte peste 5 milioane de volume şi câteva zeci de mii de preţioase manuscrise.

Pe un deal, în apropiere de Biblioteca universitară, se află Castelul Uppsala. Construcţia sa a început în 1549 din ordinul regelui Gustav Vasa. Astăzi castelul adăposteşte muzee şi este totodată reşedinţă a guvernatorului. Clădirea roşiatică, robustă, este înconjurată de mult spaţiu verde, de flori şi de tunuri vechi aliniate în poziţie de tragere.

Grădina Botanică de lângă castel, fondată de Carl Linnaeus, foarte bine îngrijită, cu multe flori şi arbuşti tunşi milimetric, este o desfătare pentru privire.

Nu voi încheia relatarea despre vizita la Uppsala fără a aminti de pietrele cu inscripţii runice de lângă Gustavianum. Înscripţionate adânc pe ambele părţi, aşezate toate în aceeaşi direcţie, probabil că aceste pietre povestesc (celor ce ştiu să le desluşească) despre tradiţii străvechi, despre obiceiuri ritualice sau despre oameni şi locuri de mult uitate.

Mi-a plăcut vizita la Uppsala. Chiar dacă vechiul centru universitar era adâncit într-o atmosferă sobră, lipsită de forfota tinerilor învăţăcei aflaţi acum în vacanţă, oraşul vechi mi-a arătat locuri şi edificii de care nici nu auzisem. Regret doar că n-am putut face o vizită în interior, la bibliotecă sau la "Teatrul Anatomic".

---

VIZUALIZĂRI: 5524 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI