Canionul si Valea lui Stan

TIPĂREȘTE

Castigand prin toamna lui 2014, un mini-premiu amfostacolo.ro, de tipul “Weekend gratuit (2 nopti) la pensiune sau hotel din Romania”, premiu valabil in 2014 si 2015, iata ca ia venit si lui randul in al valorifica. :))

Nu prea stiam prin ce “zari” s-o mai apucam, de asta data. :))

Pana la urma am zis sa imbinam utilul cu placutul. :))

De caitva ani tot ne promiteam sa dam o raita prin preajma Barajului Vidraru, nu in al vizita pe “dumnealui” cat a face o drumetie pe spectaculoasa Vale a lui Stan.

Asa ca am cautat repede o cazare in zona, o cazare care sa nu fie nici la sosea, nici prea departe de obiectivul turistic, adica “nici prea prea, nici foarte foarte” :) si bineinteles sa nu aiba nicio recenzie pe AFA. :))

Traseul de drumetie pe Valea lui Stan, este ireal de frumos, foarte spectaculos, as zice ca este un parc de aventura in mijlocul padurii, traversand un canion.

Acest traseu incepe aproape de Lacul Vidraru, chiar din ultima curba in ac de par pe care o face soseaua inainte de a ajunge la Barajul Vidraru.

Intrarea pe acest traseu marcat si omolagat de Salvamont, doar de vreo 2 ani, datorita riscurilor si periculozaitatii sale, se face chiar din acea curba, din dreptul unei troite. Se urmeaza firul vaii mergand prin chei, la firul apei, traversand de o parte pe alta, ocolind ochiurile de apa. Peisajul este foarte frumos, sabatic.

Dupa vreo ora de mers si inaintat prin chei, cu hi-hi-hi si ha-ha-ha se ajunge la partea cea mai spectaculoasa dar si dificila, catararea pe versantii cheilor, prin intermediul unor scari metalice, fixate apropae vertical pe peretele stancos, scari unele mai scurte altele mai lungi, avand vreo 20m lungime/inaltime cateva dintre ele. Se traverseaza chiar si de pe un perete pe altul, la vreo 10-15 metri inaltime, pe un podet metallic amenajat, alteori se merge pasind pen site scoabe metallic infipte in stanc si tinandu-te de un cablu metallic, toate acestea petrecandu-se la citiva metri deasupra apei.

Pe aceste portiuni beneficiezi de o doza bunicica de adrenalina. Este ca un parc de aventura, doar ca esti inconjurat de padure, stanci, apa si posibil si ceva ursuleti :)), ca doar esti la ei acasa in padure, nu? :))

Este foarte greu de descries in cuvinte aceasta drumetie pe Valea lui Stan. La tot pasul vezi, cascade unel micute, alte si de 20-30m inaltime, canionul in ultima s-a parte, ingustandu-se atat de mult, incat pasind prin el ai senzatia ca il atingi cu mainile desfacute.

Dupa sezon ploios aceasta portiune de canion esti nevoit, daca nu doresti sa te intorci din drum, sa il parcurgi direct prin apa, care poate ajunge uneori si pana la brau.

Noi acum nu a fost nevoie sa ne descaltam deloc de bocanci, am pasit cand pe pietre cand, pe busteni si am reusit sa ne strecuram fara a ne uda.

Cam 2 ore dureaza strabaterea acestui canion extraordinar de frumos si spectaculos in acelasi timp. Dupa aceasta urmeaza cam 30 min de urcat domol prin padure, se iese apoi in Poiana Calugarita, foarte frumoasa, de unde incepe coborararea spre Lacul Vidraru, pe poteca prin padure. Dupa inca 20-30 minute se ajunge trecand pe langa fosta Cabana Calugarita, acum o ruina, in drumul forestier ce incepe de la baraj si se termina la coada lacului, trecand pe langa Cabana Cumpana. Pe acest drum forestier, pe conturu lacului se merge cam 1 ora, destul de monoton, ajungand-se traversand un tunel chiar la baraj, in sosea. unde te intorci la civilizatie, ... din salbaticie. :) Adica: galagie, manele, aglomeratie, porumb fiert, tarabe cu "chinezarii: Talcioc in toata regula.

De aici se coboara pe sosea cam 20 min, vreo 2km aproape, pana la locul de intre pe traseu, unde am lasat masina.

Intregul traseul, in circuit, este normat conform indicatorului de la intrare pe traseu a se face in 4h30min.

Se face lejer in acest interval de timp, doar ca recomandarea este a nu te Aventura pe traseu fara a avea o incaltaminte adecvata.

Traseul este marcat si refacut de catre Salvamont, beneficiind de diverse “accesorii” ajutatore:scari metalice, scoabe metalice, cabluri de sustinere, busteni de traversare, etc, dar aceste nu pot suplini atentia sporita din partea turistului, in parcurgerea lor.

Este un traseu care merita din plin in al parcurge.

Las fotografiile sa vorbeasca, mai bine. Orica tai povesti, oricat ai incerca sa surprinzi in foto, sau in filmari nu poti reda/prezenta ce este in realitate.

---

VIZUALIZĂRI: 4844 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI