Excursie Luxor (1)

TIPĂREȘTE

Ramses al II-lea câștigă o mare bătălie. Evident își cheamă scribul pentru a imortaliza momentul și începe să-i dicteze :

-Eu Ramses la II-lea...

Scribul începe să picteze hieroglife. Ramses continuă :

-cel mai mare dintre conducători...

Scribul notează în continuare cu hieroglife. Ramses zice mai departe :

-și cel mai viteaz...

Scribul continuă să scrie...

-și cel mai viril...

Scribul se oprește în scris...

:):):)

Cea mai importantă excursie din vacanța de iarnă petrecută în Egipt vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

a fost cea din Luxor fosta capitală antică a Egiptului. Dacă în capitala actuală Cairo am fost acum ceva vreme, cu Luxorul mi-am rămas dator eu însumi. Și pot scrie cu mâna pe inimă: musai de văzut măcar o dată în viață.

A fost o excursie standard cu autocarul cu cele mai importante obiective, și așa a durat de dimineața de la 4.00 până la 22.00 seara. Și nu prea am pierdut timpul prin magazine (doar 1/2 de oră la atelierul de alabastru) în rest au fost doar plimbări turistice utile.

Excursia am cumpărat-o de la același agent de la care am luat mai multe, de fapt agentul turoperatorului. Preț listă a fost 75 $ am plătit 60$ atât s-a putut. Am fost doar eu pentru familie era prea obositor și poate nici prea interesant. Asta e.

Drumul

La ora 4.00 eram la recepția hotelului, am cerut micul dejun la pachet (comandat în prealabil) și a și venit un microbuz care m-a transferat în sudul stațiunii fix la resortul Desert Rose (parcă în ciudă că nu am mai fost acolo de 3 ani) Transferul a durat cca 30-40 minute și acolo m-am urcat într-un autocar unde 2/3 din pasageri erau ruși și 1/3 erau români fiecare cu ghidul lui.

După un scurt drum undeva în zona Safaga este un centru de control, acolo se adună mai multe autocare, se verifică documentele mașinilor, șoferilor, lista pasagerilor și se va pleca în convor pe autostrada 60 care trece prin munți din guvernoratul Red Sea în guvernoratul Qena. Deja se lumina și zorile zilei ne-a prins în muntele deșertic și pe lângă o cale ferată în devenire. A avut loc și o oprire pe drum la un popas. Aceste locuri binecunoscute dispun de terase, mese, scaune, magazine, toalete, ceva vegetație, ceva câini, măgari și pisicii, capre, localnici, poliție și ceva mizerie/praf mai multă inclusiv pe mese. Eu oricum mi-am mâncat acolo micul dejun dar nu de pe masă ci direct din plasă.

Intrarea la toaletă costă în jur de 10 lire (1.5 lei). Părăsind acest loc pitoresc am ajuns încet în Qena primul mare oraș de la Nil de pe drumul nostru.

Câteva cuvinte despre Qena

Qena este reședința guvernoratului cu același nume. Se află la 63 km de Luxor fosta capitală a Egiptului antic și este renumit datorită fostului oraș grec antic Dendera și a sitului arheologic cu temple greco-romane. Qena se află la 80 m deasupra mării și are o populație de 250000 de locuitori.

Populația Qenei este în proporție de 35% creștin (coptic ortodox). Având Nilul în apropiere orașul prosperă și datorită agriculturii, se cultivă multă trestie de zahăr, porumb, cereale, etc. Orașul prosperă și din punct de vedere turism fie în acest oraș fie oamenii fac naveta în zona Luxor unde merg marea majoritate a turiștilor.

Aici în Qena și la o distanță mai scurtă înainte de Qena a început să ne povestească și ghidul nostru despre destinație. În timpul drumului când o parte din turiști dormeau vorbea ghidul rus și cam fără oprire. Al nostru ne-a lăsat să ne odihnim și undeva în zona guvernoratului Qena a început și el. S-a prezentat îl cheamă Adi, este foarte simpatic, explică foarte bine și doresc turiștilor români să aibă parte de serviciile lui. O să atașez la articol și poza lui ca să-l recunoașteți în cazul în care îl întâlniți.

Una din glumele lui de pe drum : 

-Vă fac selfie câte vreți, îmi dați aparatele foto, telefoane și vă fac. Care aveți Iphone 14,15 să nu mi-l dați :) Sau: romii din țara voastră sînt romi falși, vedeți aici în Egipit romi adevărați :)

Drumul între Qena și Luxor este construit lângă un canal care comunică cu fluviul Nil. Așa au parte și cei din guvernoratul Qena de apă. Totul este verde aici parcă nici nu mai ești în Egipt, ai impresia. Egiptul are 94% deșert și 6% pământ fertil, ape, etc. Se pare că îi folosesc la maxim.

Pe drum am putut să observ viața cotidiană din acest guvernorat. În mare parte totul se leagă de agricultură, am observat pe drum multe camioane cu produse agricole, dar și mașinuțe mai mici, căruțe trase de măgari, triciclete cu benă și altele asemenea. Taxiurile sînt aparte pe aici, sînt niște triciclete tuc-tuc. Construcțiile, casele nu am observat nici una finalizată, de și casa părea complet finalizată, se lasă pe planșeu 4-6 stâlpi fier-beton așa de formă:Motivul este clar și în marea majoritate știți și voi: dacă o construcție nu este finalizată în Egipt nu se plătesc taxe. Vai ce aș face și eu asta la fel să desfac câteva țigle, un scoc și să nu mai plătesc impozitu... :):):)

Am ajuns încet și la Luxor destinația finală. Aș scrie câteva cuvinte despre acest oraș

Luxor

În Egiptul antic orașul se numea Teba. A devenit capitala Egiptului în anul 2230 înaintea lui Christos. În acea perioadă s-au construit cele mai multe temple pe acolo, atunci s-au construit și cele mai multe morminte și alte edificii. Orașul a intrat în paragină în secolul III îanintea lui Christos și cu un secol î. e. n. l-au distrus romanii complet.

În prezent orașul a înflorit din nou pe de o parte datorită apropierii Nilului pe de altă parte datorită nouă turiștilor. Nilul asigură suficientă apă pentru agricultură, se cultivă cereale, porumb, trestie de zahăr, legume, fructe. Nilul asigură și un transport fluvial pe lângă cel rutier și feroviar. Nilul asigură și circulația vaselor de croaziere transportând mii de turiști care aduc valută în țară. Tot Nilul asigură pescarilor hrana de toate zilele și un venit din acesta. Și creșterea animalelor sînt facilitate de apropierea Nilului, asigură hrană animalelor și apă de băut. Iar crocodilii de Nil nu se mai apropie, am înțeles că mai în aval există un baraj și din acel punct nu mai vin în jos.

Din punct de vedere economic cred că și turismul aduce foarte mulți bani, iar atelierele diferite, alabastru, papirus, ceramică, etc, etc sînt la fel legate de turism.

25°41′49″N 32°38′32″E din punct de vedere geografic acestea sînt coordonatele geografice ale Luxorului. Se află la 89 m deasupra mării și are o climă tropical-deșertică. Temperatura medie iarna este 14grC vara 32 grC.

Atracțiile turistice atât de importante în turism sînt bine păzite de autorități și se află în formă de temple, statui, clădiri, morminte, diferite descoperiri arheologice.

Obiectivele văzute în timpul excursiei

În excursia standard în afară de drum (unde am mai putut observa încă multe și în principiu mă interesează și viața de zi cu zi a egiptenilor) erau cuprinse: Templul Karnak, trecere Nil cu barca, masă prânz la restaurant, Coloșii Memnon, atelier alabastru, Templul Hatshepsut, Valea Regilor, plimbare barcă pe Nil, vizită Banana Island plantație de banane și mini-zoo, trecere Nil cu barca, retur. Clar sînt mai multe de văzut voi care ați fost pe cont propriu știți bine și știu și eu dar m-am mulțumit și cu acestea. Nu poți în șase zile să te lenevești la mare, plajă, aliinclusive, să vezi și alte atracții dar să vezi și Luxorul tot :)

Templul Karnak 

Complexul de temple a fost construit pe parcursul a două mii de ani. De și templul a fost construit în scopuri religioase mai exact a fost o biserică nici un lăcaș de cult actual de pe globul pământesc nu este mai mare decât acest templu rămas de pe vremea Tebei. Amploarea clădirilor parțial în picioare parțial în ruine aveam să observ personal, aveam acea limită de timp în vizitare dar am parcurs tot și pot să afirm că ai putea să petreci o zi întreagă acolo mai exact de la deschidere până la închidere.

Preiau câteva fraze din alte surse baza documentării mele și pentru ami ușura muncă în scrierea acestui articol. Pe urmă voi descrie cu cuvintele mele ceea ce am văzut.

Vasta întindere și complexitate a sitului arheologic este rezultatul a două mii de ani de construcție, din timpul dinastiei a XII-a, până în perioada ptolemeică. Construcția a fost inițiată în perioada Regatului Mijlociu. În secolele al XVI-lea și al XV-lea (perioada Regatului Nou), faraonii dinastiei a XVIII-a, Amenophis I (Djeserkare), Hatșepsut și ai dinastiei a XIX-a, Seti I, Ramses al II-lea, au întregit complexul monumental.

Cea mai importantă clădire a întregului complex este templul lui Amun-Ra cu cei 10 stâlpi, dintre care cel mai mare are o lungime de 113 metri, o lățime de 15 metri și o înălțime de aprox. 45 de metri. Suprafața totală a templului este de aprox. 30 de hectare (cu patru laturi de 530,515,530 și 610 de metri). Templul este compus din trei, înconjurat de ziduri, părți dedicate lui Amon (Ipet-day), dedicat zeului Montu (cu o suprafață de 2,34 hectare) și dedicat zeiței Mut (cu o suprafață de 9,2 hectare).

În partea dedicată lui Amon sunt:marele templu al lui Amun-Ra; templul zeului Khonsu (dimensiunea 80x30 de metri. Construcția a început sub Ramses al III-lea, a continuat sub Ramses al IV-lea, Ramses al XI-lea, încheiată sub Herihor); "Coaja sfântă" a lui Ramses al II-lea; templul Ipet (construit în timpul domniei lui Ptolemeu al VIII-lea); un templu mic al zeului Ptah; templul lui Amenhotep al II-lea. În antichitate, templul Karnak a fost legat de Templul din Luxor, pe ambele părți ale căruia s-au instalat sfinxuri. În Karnak, acest drum se termină la cel de-al zecelea pilon al templului. Această alee Sphinx de 2 kilometri este restaurată în prezent.

Autocarul s-a oprit la intrarea oficială la templul Karnak. Acest centru combinat cu casa de bilete, un minimuzeu după intrare, magazine, terase se află pe malul Nilului. Cum am coborât din autocar am simțit căldura mult mai mare decât la malul mării în Hurghada.

Așteptând ghidul să procure biletele noastre am făcut un mic tur de recunoaștere în această zonă de parcare/intrare.

La primirea biletelor am observat că acestea individual costă 450 lire egiptene (cca 67 lei) Orarul de vizitare afișat era destul de generos 6.00-17.30. La intrare se face control de securitate se scoate tot din buzunare, etc în principiu ca la aeroport. În holul mare după intrare încăperea este amenajată ca un muzeu, iar în mijloc se află o machetă imensă cu templul așa cum arăta acum mii de ani. Înghesuiala este generală dar nu mă deranjează prea mult, mă bucur că mă aflu acolo. Ieșim cu ghidul și cu grupul mic de români pe aleea care duce spre intrarea în templu. Zona este amenajată frumos este ca un parc și pe aici /pe acolo mai sînt magazine, terase, chiar și grătare. Se merge lateral până la intrare și dincolo de ziduri observ primul obiectiv, care e și singurul edificiu creștin templul Khonsu.

Ajungând la intrarea principală am coborât pe un podeț și am ajuns pe o altă alee a sfinxurilor și la baza zidurilor înalte ale templului lui Amun Ra. Trecând de primul pilon am ajuns în interiorul templului încăpător și cu dimensiuni generoase. Acolo cu ajutorul comentariilor ghidului dar și cu ajutorul unei hărți am aflat despre diferitele componente, coloanele din mijloc, coloanele din margine, templul Ramses III. Ici colo se zărea câte un palmier pentru diversitate, în rest observăm doar zeități în formă de piatră. Pe urmă am intrat la Ramses III, și am admirat construcția, precum și pereții cu diferite basoreliefuri interesante. Ghidul era la datorie și intra regulat în amănunte la cele de văzut neapărat.

La piloanele II erau schele montate până în vârf și aceste schele erau pline de restauratori/restauratoare care cu multă migăleală se ocupau de conservarea pereților din această parte a templului.

Tot timpul căutam hărți/panouri și le fotografiam, astfel știam în ce parte a templului mă aflu. Templul în formă rectangulară și cu laturile de 500/600 m este totuși o suprafață generoasă și te mai poți pierde pe acolo. Căldura era la datorie, și furnicarul de turiști îți dădeau impresia că este august luna concediilor și nu februarie.

Ne-am făcut drum în furnicarul de turiști și ghizi și am ajuns la collonada centrală a templului, eu am numit-o pădure de coloane. Cred că aici am petrecut cel mai mult timp din templu, în această sală hipostilă. Aici am observat pictură colorată, picturi care au rezistat timpului. Deasupra coloanelor autoritățile au realizat un acoperiș de scândură cu scopul precis de a proteja aceste monumente și mai ales să protejeze culorile picturilor.

După observarea acestei collonade am ajuns la pilonul III și într-o mică curte până la pilonul IV. Între pilonul IV și V putem observa obeliscul lui Hatsepsut. Pe urmă am intrat în templul Regatului mijlociu egiptean.  La întoarcere am trecut din nou prin partea centrală a templului și am ajuns către partea cu Luxorul. Acolo se află Taharqua lacul sacru, de fapt un bazin imens rectangular. 200x117m.

Din această zonă cu lacul sacru începe Aleea Sfinxurilor și are o lungime de aproximativ 2 km până la templul Luxor.

Am început să ne retragem încet spre ieșire dar nu înainte să admirăm restul templului aflat în zona pilonilor VII, VIII, IX, X. Undeva în zona collonadei centrale ne-am întors pe aceeași cale și am ieșit.

Sincer acest templu pentru mine a fost un pic complicat, dar dacă stăteam o zi întreagă acolo îi visam infrastructura  și noaptea.

Aleea sfinxurilor și Templul Luxor a fost prezentat din autocar atât la dus cât și la întors. Nu a avut loc o oprire efectivă la aceste obiective. Le-am văzut, le-am admirat. Vizitam și muzeul Luxor dacă eram pe cont propriu. Dar nu le putem avea pe toate, și astea doar într-o singură zi.

Masa de prânz

Ca de obicei la excursiile de o zi este inclusă și o masă de prânz la una din restaurantele agreate de touroperator. Acestea sînt și alacarte dar majoritatea au regim bufet. Restaurantul nostru nu arăta chiar a cantină era foarte frumos amenajat cu terase multiple pe malul celălalt al Nilului. Pentru diversitate în program este inclusă și o traversare a Nilului cu barca cu motor. am ajuns fix la pontonul restaurantului ales de touroperator. Barca s-a luat din dreptul promenadei de pe malul stâng, acolo unde este și templul Karnak, Luxor și o mare parte din obiective. Lângă barcă era o navă de croazieră arăta ca un bloc de 4 etaje, acesta este uneori stilul navelor de croazieră fluviale dar sînt sigur că unele arată mult mai bine iar în interior va exista mult confort.

Tot aici pe promenada de pe malul Nilului ni s-a alăturat băiatul negru la costum și cu arma pe sub costum. Fix ca în Cairo, doar că era alt băiat. Asta este pentru protecția noastră a turiștilor dar voi știți foarte bine asta.

Restaurantul unde am mâncat se numește New Al Mina, are o zonă verde cu măsuțe, șezlonguri și umbrele pe gazon, o terasă acoperită și o sală în interior. Noi am mâncat în sala din interior la o masă dedicată. Bufetul suedez a constat în salate multiple, 2 feluri de ciorbă, fel doi unde se putea alege pește, miel, pui și vită cu toate garniturile aferente. Erau multe prăjituri și multe fructe. În plus de asta fiecare a primit în regim alacarte un platou grill. Acesta consta în diferite cărnuri făcute la grătar, pui, vită și un fel de mici care arătau fix ca micii dar erau un picuț alt fel condimentați ca micii românești. Băutura inclusă era apă minerală, apă plată și contra cost se puteau cumpăra răcoritoare, bere, preț de listă 7-15 lei echivalent.

Am fost suficient de încântat de prânz și mi-am cam umplut ghiozdanul dar în compensare am făcut mulți pași pe la restul de obiective care le-am mai văzut în ziua respectivă. Și am sărit și peste cină chiar dacă la hotel puteam lua cina târzie între 22.00-24.00

După prânz ne-a preluat autocarul direct de acolo de la restaurant. Despre restul de obiective și experiența personală voi povesti data viitoare. Voi termina tot cu un banc

Cum distrezi un faraon plictisit?

Umpli o barca cu fete tinere imbracate doar in plase de pescuit, le dai drumul pe Nil, dupa care il inviti pe faraon la o pardida de pescuit.  

---

VIZUALIZĂRI: 1355 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI