O zi spre Crucea Traznitului si o alta zi la Sarmizegetusa Regia

TIPĂREȘTE

Urmatoarea zi a sejurului petrecut in pe Valea Raului Mare din Retezat am zis sa facem o drumetie la Lacul Zanoaga, alegand din cele cateva variante posibile, traseul pe la Crucea Traznitului. La Zanoaga se mai poate ajunge de jos, mergand pe marcajul ce incepe de langa Cabana Gura Zlata, traversand podul Raul Mare pe un podet, se continua pe langa cladirea Ocolului Silvic Retezat si Casa Oamenilor de Stiinta din Rezervatia Stiintifica Gemenele. Traseul este in mare parte prin padure, cu urcusuri destul de sustinute, pana la iesirea in golul alpin si pe Platoul Rades-Zlata, apoi este mai usurel pana la lac, chiar cobori. In total cam 4,5-5 ore pana la Lacul Zanoaga plus intoarcerea.

Se mai poate alege si varianta de intrare in traseu imediat ce treci de Barajul Gura Apelor si de bariera de acces in parc, mergand pe marcaju cruce albastra. Tot 4-5 ore faci pana la lac. Bineinteles ca se poate ajunge si de la Lacul Bucura, pana la Zanoaga prin saua Judele, dar asta inseamna sa ajungi intai la Bucura. Pentru varianta noastra, am plecat cu masina pe Valea Raului Mare, in continuare spre baraj, am urcat pe baraj si am continuat drumul pe Valea Lapusnicului Mare spre Poaina Pelegii. De la baraj este drum forestier. Sunt cam 22km pana la Poiana Pelegii. Noi am trecut de baraj, am trecut de cabana Rotunda (fosta cabana de vanatoare a lui Ceausescu) acum inchisa, de fapt este inchisa de cativa anii. Pacat, pentru ca era o cabana tare frumoasa si bine pozitionata pentru drumetii. De la baraj sunt vreo 7km pana la Cabana Rotunda si inca vreo 3,5km pana in Lunca Berhina, in zona unde poti lasa masina si intri pe traseu. Traseul ales de noi era normat la vreo 3-3,5ore pana la Crucea Traznitului si inca vreo 1h-1h30’ pana la Lacul Zanoaga. Adica pe ce varianta mergi, tot cam 4-5 ore faci pana la Zanoaga. Am lasat masina intr-un loc mai largut pe marginea drumului, pentru a nu incurca circulatia, ne-am echipat si am plecat pe traseu. Am intrat in padure, urcand, chiar accentuat, sustinut pe prima portiune de drum, pe Cracu si Culmea Slaveiului, dupa vreo 1 si 20 de minute am iesit din padure, “la lumina” si am intrat intr-o zona de ienupar. De acolo se vede peste Valea Lapusnicului, Piatra Iorgovanului pe care fusesem cu cateva zile inainte. Am cam “balaurit” in cautarea marcajelor pe aceasta portiune de traseu, din cauza ierburilor inalte, dupa care trecand de aceasta portiune, am intrat in zona de jnepenis. Jnepeni inalti, nu puteai vede peste ei, dar am beneficiat de o poteca foarte larga taiata printre ei. Era un pic de disconfort, mergand pe aceasta poteca, larga ce e drept, dar nu vedeai nimic in stanga, nimic in dreapta, jnepeni desi doar. Mai un fluier, mai o vorba, pentru a nu avea surpriza de a da nas in nas cu Mos Martin, mai ales ca in urma cu vreo 2 saptamani tocami fusese atacat un cioban, de un urs, la o stana de pe langa Zanoaga, fiind necesara evacuarea lui de pe munte de catre serviciie de urgenta, in vederea ingrijirilor. Drumul prin jnepenis a fost usor, mai ales ca am mers destul de mult pe un palier, pe curba de nivel, panta fiind foarte mica si am ajuns in aprox 2h50’ la Crucea Traznitului, intr-o zona de gol alpin. De aici ar fi trebuit sa incepem sa coboram destul de abrupt, tot prin jnepenis, pana la firul paraului Judele, de unde trebuia sa urcam apoi pana la Lacul Zanoaga. Dar odata ajunsi noi la Crucea Traznitului, nori negri se tot imbulzeau deasupra Caldarii Bucurei (nori care de fapt ne-au cam insotit de la plecare, de dimineata, noi tot sperand ca se vor imprastia), facandu-ne sa ezitam in a continua drumul, cu toate ca eram foarte bine echipati: bocanci, pelerine, jachete de vant, huse impermeabile pt rucsaci, bete trekking, etc. Ne-am gandit ca nu degeaba se numeste Crucea Traznitului. Locul era oricum deschis, inconjurat de jnepenis, ideal pentru asemenea fenomene meteo. Mai ales ca avea si istoric, in zona intamplandu-se in anii trecuti evenimente tragic, cand a fost trasnita chiar stana din zona, atunci murind un cioban impreuna cu o parte din oi. Am evaluat situatia, am dat o raita rapida pana pe Vf. La Clince, din apropierea Crucii Traznitului si apoi am hotarat sa ne intoarcem pe acelasi traseu pe care am venit, ramanandu-ne pentru viitor sa ajungem si pana la Lacul Zanoaga. Rationalul a invins adrenalina, pot spune! :)

Penultima zi petrecuta in aceasta zona, datorita drumului forestier catre Poiana Pelegii, mai rau ca in anii trecuti, coroborat cu vremea de afara, care nu ne "zambea" deloc, a plouat noaptea iar dimineata nu prevestea nimic bun, ne-a facut sa alegem o plimbare pana la Sarmizegetusa Regia, pe care tot amanam de cativa ani a o vizita, in locul unei drumetii pe Vf. Bucura cum ne-am fi dorit. Vizitasem deja in anii trecuti, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Biserica Densus, Biserica Colt din Suseni, Rezervatia de zimbri, etc. ASa ca am plecat spre Calan, via Hateg, iar de acolo am virat dreapta spre Chitid, Ocolisu Mic, Costesti, Gradistea de Munte, cu punct terminus Sarmizegetusa. Drumul din Calan pana in Costesti, 23km, este asfaltat si este acceptabil, iar din Costesti pana la Sarmizegetusa, cale de vreo 18km, este un drum de macadam, proaspat realizat. Singura problema a lui este, ca datorita "prospetimii" lui, nu a apucat sa se taseze si sa inglobeze pietrele, generand un praf de nedescris. Nu stiu cum puteau rezista la picnic pe marginea drumului, sau la cele cateva pensiuni insirate de-a lungul drumului, in acel praf. Totul parca era in ceata. Sus la cetate erau destul de multi vizitatori, relativ curat, indicatoare, parca a inceput sa se mai miste cate ceva pentru conservarea si punerea in valoare acestui important obiectiv. La inapoiere a inceput o ploaie repezita, care nu ne-a mai permis sa vizitam si Cetatile Blidaru si Costesti, ploaie care dincolo de Calan, deasupra Hategului, s-a transformat intr-o ploaie torentiala, o rupere de nori efectiv. Cand am ajuns la cabana s-a oprit si ploaia, sa ne faca in ciuda. :(

Despre Sarmizegetusa Regia nu are rost sa povestesc, povestindu-se atatea si fiind suficienta informatie la indemana tuturor.

---

VIZUALIZĂRI: 2635 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI