GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Balta de la Pinticu Tecii
Cand paharul gol al vietii se umple cu simtiri desarte
Cand inchizi rapus de vreme a viselor prafuita carte
Cand ajungi sa scrii lungi versuri pe hartie de ziar
Cand carii-ncep sa misune pe sub scoarta de stejar
Cand glasul bland al primaverii te-alinta tot mai rar
Deodata iti dai seama ca viata ti-ai trait-o in zadar
La 4 km de Teaca, adevarata poarta de intrare in tinutul "slatinilor si borcuturilor", la poalele dealului Cetatuia, sarea apare la suprafata pamantului. Izvoarele sarate de la Pintic au fost descoperite de un cioban ce-si mana alene turma de capre pe una din colinele inverzite ale Bistritei, un cioban din Arcalia numit Mihaila Arcalean. In anul 1918, odata cu Marea Unire, ciobanul isi vande oile si se transforma brusc in "om de afaceri", el amenajeaza aici o mica statiune balneara, alcatuita dintr-un bazin de 72 m2 si cateva cabine pe care le arendeaza mai tarziu unui evreu, pe nume Victor Taler. Mihaila, taran istet, isi da insa iute seama ca a pasit pe un teren necunoscut lui si se intoarce la vechea lui pasiune din care banii investiti se intorceau mai repede decat din gestionarea unui loc de imbaiere.
Taler, om inzestrat cu mult simt practic, continua amenajarea bailor prin deschiderea unor bai calde, a unei pravalii, a unui chiosc iar apa sarata a izvoarelor ce-i prisosea, o vindea taranilor. Lui Mihaila Arcalean, pentru a carui capre sarea era vitala, ii facea uneori cate o reducere! Pe fundul baltii de la Pintic se forma mereu un namol sarat care se mai afla si astazi acolo din abundenta.
Prin anii 1994, doi localnici, Ioan si Arsinica Luca, au pus la cale "readucerea la viata" a bailor, amenajand o parcare, cateva casute de camping, un parc cu ronduri de flori, arbori ornamentali, au finalizat si adductiunea de apa dulce (nu e prea placut sa iesi dintr-o saramura acoperit cu o crusta alba de sare), ba chiar au inceput sa construiasca si un hotel cu restaurant dar... o soarta nemiloasa le-a curmat amandorura prematur vietile. Urmasii lui Arsinica si Ioan n-au reusit sa gaseasca sursele de finantare pentru a termina investitia si mini-statiunea a intrat in paragina chiar inainte de inaugurare.
In anul 2003, am trecut si eu pe la balta copilariei mele, apoi am mai trecut odata in cursul anului trecut. Hotelul s-a daramat de tot iar lemnul casutelor de camping a disparut intr-o iarna geroasa.
Au mai ramas doar balta cu namol si grinzile de stejar ce-i sustineau odata podeaua de lemn si cele 3 izvoare din deal care isi mai deapana linistite, susurand, povestea vietii lor. Numai celor care se opresc, cale de o clipa, s-o asculte...
Dorgo
Trimis de dorgo in 06.07.10 18:33:03
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în REGHIN [MS]. A mai fost în/la: aproape peste tot
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2009 Marul de la Teaca — scris în 06.07.10 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ