Prin Bran şi pe lângă. Agale

TIPĂREȘTE

Îmi pare rău să stric plăcerea ălora de-au crezut c-am dat colţu' şi din cauza asta nu am mai scris ni'ca pe acest frumos şi sărbătoresc site.

Sunt viu şi nevătămat, plin de viaţă, mă ocup, mai departe, de hobbyurile mele : mers la serviciu, făcut treabă, ca robul, prin curte, îngrijit rinichii proprii. Apropos, ăia de vreţi să mierlesc, vă vând un pont: dacă faceţi voodoo, înţepaţi-mi rinichii, succes garantat! Dacă nu, aşteptaţi să-şi facă treaba viaţa!

În frumosu-mi stil, consacrat şi îndelung admirat de voi (martore-mi sunt înjurăturile de le primesc) o să vă scriu o postare despre ce am mai făcut eu la 1 Mai. Ce dacă, de-atunci, lumea este în concediul de vară, eu am rămas pe frumoasele plaiuri din Bran şi tre'să viu şi io acas', isn't?

Şi-apoi, lucrând de-o viaţă, cumva, în sistemul transporturilor feroviare, alea româneşti, fac şi eu ca firma de vă spuneam : cu ocazia sărbătorilor de Crăciun vă urăm la mulţi ani şi vă rugăm să ne scuzaţi pentru întârziere!

Aşaaa, rămăsesem la partea în care vă spuneam că, de 1 Mai, anul de-l trăim, am fost la Bran. Despre locul unde m-am cazat, nu mai spui nimica, m-am răcorit o postare mai în spate.

Cea mai importantă chestie când te cărăbăneşti undeva, pe plaiurile minunatei, dealtfel, noastre ţări este să stabileşti cu ce-ţi umpli timpul în perioada între care primeşti şi predai camera unde eşti cazat.

Din acest punct de vedere Branul pare a-ţi asigura o mare varietate de posibilităţi şi chiar aşa şi e! Nu sunt absolut deloc ironic, nu de alta, dar m-ar trăzni Bunul Dumnezeu dacă aş face-o!

Este evident că vreo 15 milioane din cei 23 ,de locuitori, de-i are Românica, au trecut, măcar odată-n viaţă, prin Bran şi-au văz't Castelul şi Branul, în general. Atunci, despre ce să mai vorbesc şi eu?! Este clar că postez doar pentru a mă vota, voi, pe mine, pentru ca eu să fac, în sfârşit, alea 2.000.000 de PMA care să mă facă să avansez la partea-n care numele meu e înconjurat de un dreptunghi de culoare verde închis.

Vă jur, n-am alte ambiţii, nu ţin la poziţii în clasament, matematica n-are atâtea cifre care să reprezinte locul pe care pot să-l ocup! N-am vanităţi dar, ca orişice fiinţă, am şi eu plăcerile mele cromatice, nu vă puteţi pune cu mine!

Spuneam deci că, normal, prima vizită pe care-o faci, odată ajuns în Bran, este la Castel.

Staţi liniştiţi, despre el n-o să vă fac un review copy-paste de pe văru' Google, despre ce şi cum a fost şi cine l-a şi anume construit! Vă spun, doar, că mie-mi place să-l vizitez, cu aceeaşi plăcere, ever! Faptul că a fost reşedinţă regală sau, iniţial, garnizoană, este cu atât mai interesant. Fiin'că aşa-s io, fire sîmţîtoare, mă ia cu leşin când mă uit peste creneluri şi-ncerc să trăiesc emoţia ăluia de, acum vreo 500 de ani, stătea şi se uita la ăia din vale care voiau să intre oricum, în castel.

Boon, plimbat, în linişte, prin Castel, făcut poze la greu, dacă tot am plătit taxa.

Artificială chestia cu Castelul Groazei, Vlad Ţepeş nu a trecut decât o singură dată pe acolo, dar, mă rog, Contele Dracula vinde. De-aia avem nu ştiu câte castele ale lui Dracula, fie la el! Măcar de-am şti să scoatem bani, noi, ca ţară, din aşa ceva!

După ce, ajutaţi de gravitaţie, am coborât infinit mai uşor decât urcasem, ne oprim la Muzeul Satului Brănean. Plăcut şi aici. Pe urmă, ne-am împrietenit cu nişte doamne care, din vorbă-n vorbă, ne-au convins de-am cumpărat borcane cu tot felul de dulceţuri, naturale-naturale. Ştiţi vorba aia : " Sucuri naturale, sucul e făcut din fructe, fructele din gaz metan! "

Cam aşa şi cu pastrama de oaie sau cu carnea afumată, ţărăneşte, de-ţi este oferită, la vânzare. Eu unul nu sunt convins că seul de oaie, afumat la greu, se poate chema chiar "pastramă", dar, ce ştiu eu, cui îi place, să-l pape!

Bazarul din centrul localităţii, full! Se vînd toate chestiile din lumea asta, şi da, nu mint, ne-am cosmopolit : vindem oale romane făcute în China. Dar, mă rog, lumea nu mai e atât de mare, ca pe vremuri.

În plus, prin bazar vieţuia şi o arătare de pe altă lume, care arăta fix ca Dracul, sau, mă rog, cum ne închipuim noi că arată respectivul personaj, ptiu, ptiu, ptiu!

Am rămas impresionat de faptul că omul ăla, sau ce-o fi fost, putea sta pe catalige cu orele, iar eu, din dormitor până-n baie, mergând normal, mă-mpiedic de vreo trei ori. Bine, nu-s caz de targă, dar, orişicât!

Bugetul nu este foarte afectat de vizita la Castel şi Muzeul Satului. 20 de lei Castelul 10 lei ca să faci poze. În rest, totul e dat de rezistenţa la tentaţii pe care o are fiecare. Eu, ce să vă spun, am văzut nişte tentaţii, dar, eram cu nevastă-mea, aşa că rezistenţa mea a crescut exponenţial...

Fiind în vacanţă, este bine să nu programezi, chiar aşa, ca la CFR (ha, ha, ha, ce glumă!) traseul, mai laşi timpul să curgă şi-atât. Mă rog, sincer, una peste alta, este chiar reconfortant, aşa că bifăm la rubrica "de repetat ".

Din Bran poţi apoi să mergi, cu auto cel mai recomandat, prin pasul Rucăr- Bran spre Peştera Dâmbovicioarei, ceea ce am şi făcutără, a doua zi dupe ce am ajuns acoloşa, în Bran, vreau să spui.

Drumul nu durează mai mult de vreo 40- 50 de minute, mers lejer, pentru căscat gura şi ochii pe geam. Ai şi ce vedea, munţii sunt tare frumoşi şi privitul este la liber! Acuma, pe bune, avem o ţară tare frumoasă, chiar dacă noi ne plătim datoriile, nu ca Grecia!

Am ajuns la Peşteră. Găsit parcare, bucuroşi nevoie-mare. Vremea era frumoasă, ne-am plimbat agale spre borta respectivă.

Peştera Dâmbovicioara nu e vreo Postojina dar, tot e frumoasă!

Ghid ne-a fost o fetiţă, de vreo 12 ani, cum, de fapt, sunt toţi ghizii. Lucru bun, fac şi ei un bănuţ şi este amuzant să-i auzi cum îşi recită poezia despre locul din peşteră pe care-l vezi la momentul respectiv.

Afară din peşteră, alte persoane, cu aceleaşi produse naturiste, îndulcite natural, cu zahăr tos : gemuri, dulceţuri, sirop şi alte ţuici. Politicoşi, aproape că-ţi pare rău că nu cumperi de la fiecare, dar, hei, banii pentru bere sunt drămuiţi, la centimă!

N-o să credeţi, dar, când te întorci, spre Bran, mergând pe drumul pe care ai venit, peisajul este la fel de frumos! Pe drum ne-am oprit la o nuntă. A Zamfirei, erau la colţ de drum cu toţii, mirele şi mireasa, nuntaşii şi muzicanţii. Ne-au lăsat de-am făcut poze cu ei, mai ales că erau cam statui. Nice!

Pe drum ne-am mai oprit şi am găsit aceeaşi buni comercianţi, dornici să ne vândă produsele lor : caş afumat, pastramă şi cârnaţi, făcuţi gospodăreşte. Am găsit o băbuţă care vorbea mai uşor decât respira, care mi-a povestit istoria locului. Mi-a arătat o văioagă şi mi-a spus că acolo s-a luptat Mircea cel Bătrân cu turcii, la Rovine. I-am zic că, nţ, nu ţine, locul bătăliei de la Rovine nu a fost identificat cert, dar băbuţa mi-a zis : "Aşa, şi, de-aia nu mai poţi mata?! Mai bine cumpără un caş, mamă, că-s bătrână şi văduvă! " Am cumpărat, am făcut poza cu baba, dar numai după ce m-a convins să cumpăr şi o juma' de ţuică de prune, de la ea. Şi doar am zis că nu mă las prostit! Are marketing, baba!!! Ţuica-n schimb, aşa şi-aşa .

Deci, ce-nţelegem noi de-aicea : băştinoşii sunt extrem de sociabili, iute dornici în a-ţi goli buzunarele. Îţi vând şi iarba fiarelor, dacă te laşi prostit, ăsta, convins!

Boon, de la Bran poţi să mergi şi pe Cheile Grădiştei. Bine, dacă vrei, de la Bran poţi s-ajungi şi pe Himalaya, numai că-ţi ia mult timp. Drumul nu e lung, e de vreo 5 km, fiindcă nu am fost cu maşina mea pot spune că drumul e bun! :)

În general Branul este frumos şi prin ceea ce oferă. Spuneam pe la-nceputul postării că mai toţi ştiţi Branul, aşa că nu prea am cum să vă dau sfaturi ce să faceţi odată ajunşi acolo!

Să spunem şi că omul, fiind fiinţă umană (citat din Hagi) trebuie să mai şi mănânce. Credeţi-mă, din punctul ăsta de vedere sunt foarte fiinţă. Îmi place să glojdesc, sunt gurmand.

Deci, vom vorbi despre cu ce şi anume unde ne-am umplut maţele şi care a fost trăirea.

Păi, aşa, de pamplezir, în centru Branului este un chioşc unde se confecţionează şi, ulterior, se vând, nişte langoşi de mori! Bune-bune-bune!!! Hm, un langoş, doi langoşi, deci, genul masculin .So, buni-buni-buni !

În ziua în care am stat în bazar şi la Castel am mâncat la o crâşmă din centrul Branului, chiar pe lângă drumul de duce la Piatra Craiului. Pe-afară era cool, stilul rustic, în interior, la fel de rustic. Mâncarea, nimic deosebit, dar absolut nimic! Este drept, era şi cam plină crâşma, dar, moldoveanul din mine nu-nţelege de ce?! Mâncarea gătită era mediocră, micii reci, servirea, slăbuţă. Am aşteptat douăj'de minute o îngheţată, pe care au venit şi ne-au spus că nu o mai au. Mă duceam şi-o luam de la o gheretă din aia, din bazar şi tot puneam pe masă desertul ăla!

Sincer, nu ştiu cum se cheamă crâşma, nici nu trebuia să ţii minte aşa ceva. O să vedeţi poze, dacă o recunoaşteţi, faceţi-i de râs!

Cu totul altă calimeră la "Coliba Vânătorului"! Am mers acolo sâmbătă seara, când la locul unde eram cazaţi ni s-a spus că nu au mâncare. Deci, rezervare telefonic şi ne-am prezentat lo locul cioată!

Frumos şi cald, primitor. Imediat ce-am pătrunsără în interior am fost băgaţi în seamă !Crâşma, plinuţă, mâncare pe mese, ceea ce mi-a creat speranţa că mâncarea este bună ! Mie mi-a mai plăcut şi prin faptul că responsabilul ăla, sau ce-o fi fost, avea comerţul în sânge. De când am ajuns, parcă eram cei mai importanţi clienţi. Masă rezervată, doi ospătari pe lângă noi, mă rog, totul cum e mai bine.

Mâncarea excelentă, vinul buuuuuun, pălinca de dinainte şi mai bună!

Au crăpat în ei moldovenii de eram la masa noastră, adică toţi, pe urmă am ieşit şi la dans, că aveau şi o formaţie acoloşa de zdrăngănea binişor! Nu pui poze cum dansam, că eram (prea) exuberanţi! Am stat vreo 4 ore şi nu regretăm decât că, după 12 noaptea formaţia a plecat. Program, nene !

Dacă ajungeţi la "Coliba Vânătorului" vă recomand să comandaţi "Platoul vânătoresc" e superbengos, dar şi ailaltă papa este bună !!! Preţul, bun, nu faci infarct şi nici nu dai bună ziua la gâşte !

Cam asta fu la Bran, adică, nah, cu asta mă ocupai eu. Ca şi în cazul celorlalte postări ale mele, prezenta nu se vrea ghid de umplut timpul pentru alţi turişti, am scris şi eu că-s în concediu şi n-am ce face!

Haidi, pa!

---

VIZUALIZĂRI: 2350 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI