Dor de duca - de la Bucuresti la Vatra Dornei intr-o zi

TIPĂREȘTE

Descopera Romania

Prima zi: Bucuresti - Vatra Dornei - vineri, 29 iunie 2012.

Nici nu ne revenisem prea bine din frumoasa vacanta facuta la Moieciu de Sus, peisajele acelea cu brazi si zgomotul raului nu imi dadeau pace si iar ne-a cuprins dorul de duca si ne-am gandit -unde sa mai mergem? asa mi-am amintit ca au trecut, cati ani? pai cam 30 sa tot fie, de cand nu am mai vazut Lacul Rosu si nici Cheile Bicazului, Vatra Dornei. Am amintiri de atunci, copil fiind, cand m-am dat cu barca pe Lacul Rosu si m-au fascinat atunci trunchiurile acelea de brazi care ieseau din apa si pe care le ocoleam cu barca. Apoi in alta zi am urcat la o cabana pe muntele Ceahlau si priveam in dreapta acele interesantele stanci - Pietrele Doamnei Si sus acolo langa cabana pe un platou era in acea zi un spectacol folcloric cu muzica si dans, ce frumoase amintiri.

Pai atunci sa mergem, sa pornim la drum, asadar. Chiar eram curioasa daca mai recunosc ceva din acele locuri.

Intai am cautat o cazare mai accesibila ca pret in Vatra Dornei. Asa am intrat pe AFA mai intai, cum sa nu incep cu AFA, mi-am facut o lista cu pensiunile care aveau notele cele mai mari, dar apoi cand am incercat la fiecare in parte sa aflu informatii nu am reusit.

Le-am luat pe rand, primele din lista: Casa Alexandra, pensiunea Cecilia, Angela, Casa Emma, Vila Iulia, etc. Ori erau scrise doar 3 randuri, ori lipseau poze. Am ramas dezamagita, cu regret o spun si chiar am vrut sa spun lucrul acesta acum. Cine cauta cazare in zona Vatra Dornei, cu siguranta nu va gasi multe informatii pe AFA, sunt mult prea putine, mai ales poze, lipsesc sau aproape lipsesc. Pentru mine conteaza mai mult o fotografie pusa de un user AFA decat cea de pe internet care de multe ori nu este reala si in plus de asta cateva randuri sunt binevenite ca sa poti sa iti faci macar o idee.

Aveam o seara intreaga la dispozitie ca sa cautam cazare. Asadar am intrat pe alte site-uri de turism unde am gasit tot ce doream si relativ repede.

Apoi am dat un simplu telefon si aveam rezervata o camera dubla la o pensiune aleasa la intamplare, o noapte de cazare linga Vatra Dornei. Despre cazare si despre cum ne-am simtit acolo am sa va povestesc in continuare.

Au inceput apoi pregatirile de plecare. Ne-am facut traseul, ne-am pregatit de drum cu tot ce trebuie, niste mancare in geanta frigorifica si... la drum.

Traseul din prima zi:

Bucuresti – Brasov – Sf. Gheorghe – Bixad (se merge spre Lacul Sf. Ana -17 km) - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc – Izvoru Mures - Gheorghieni – Lacul Rosu – Cheile Bicazului – Poiana Largului - Poiana Teiului - Stejaru - Brosteni - Vatra Dornei – Poiana Stampei.

Traseul urmat are in total 500 km pe care i-am facut cu tot cu opriri in 13 ore jumate in loc de 7 ore jumate cat preconizasem noi de acasa. Asta din motivele pe care le veti afla. Am ajuns seara f. obositi la pensiune, in jurul orei 18,30, porniti la 5 dimineata, dar am avut o zi plina si deosebit de frumoasa. Dar pe cat de frumoasa, pe atat de obositoare. Acum daca ar fi sa mai fac inca o data drumul acesta dintr-o bucata as zice clar nu, este greu si va recomand si alt traseu si o cazare intermediara undeva.

Asadar sa incep sa va povestesc :

Am lasat Bucurestiul in urma vineri dimineata devreme, intr-o zi de 29 iunie 2012. La ora 5 pornisem de acasa si deja la ora 7,30 eram la intrare in Brasov. Despre drum? A fost excelent, bun, liber, racoros afara, de asta va spun celor care plecati spre Moieciu, Bran, Brasov, faceti ca si mine, puneti cocosul sa va cante cu noaptea in cap, ca sa imi multumiti apoi.

Odata incadrati din Brasov spre Sf. Gheorghe am trecut iarasi prin comuna Harman unde nu cu multa vreme in urma, cu ocazia intalnirii AFA de la Tarlungeni, vizitasem cetatea de aici.

Stiti ca pe centura Brasovului este drumul acela bun si drept, in dreapta se merge spre Tarlungeni.

Apoi odata intrati in stanga pe drumul spre Sf. Gheorghe, am avut asa, o revelatie. Era o sosea nemaipomenit de buna, noua, aceasta E 578, impecabila, cred si sigur ca este cel mai bun drum din tara la ora asta. Nu va mai spun de peisaje. Am sa va arat totusi cateva poze, sper sa nu supar pe nimeni. Trebuie sa va spun si ca intrasem aici in ,,tara’’ vestitului kurtos kalacs si nu de putine ori pe marginea drumului erau din loc in loc aceste delicateturi de vanzare.

Dupa ce am trecut de Sf. Gheorghe, dupa 29 km am ajuns in localitatea Bixad, de unde chiar la sosea am vazut ca se merge in dreapta 17 km pana la Lacul Sf. Ana si alti 15 km pana la statiunea balneoclimaterica Balvanyos. Era ora 9 dimineata si deja eram acolo. Am facut si noi o ,,incercare’’ dar datorita drumului cat se poate de prost pe mai bine de jumatate din portiune spre aceste importante obiective turistice ne-am oprit si am poposit intr-o poiana.

Ma gandesc acum la turistii straini care vor sa vada lacul, poate aude cineva. Am vazut ca spre Balvanyos se merge in dreapta undeva inainte de a ajunge la lac. Tot pe traseu se iese din judetul Covasna si se intra in judetul Harghita. Zona este de o frumusete salbatica si daca tocmai ne bucurasem de drum bun aici era invers. E bine totusi ca la acest frumos lac se poate ajunge si din Baile Tusnad, statiune aflata imediat in apropiere. Am inteles ca traseul facut pe jos este o frumusete si chiar ma gandesc serios la aceasta plimbare.

Totusi cateva informatii despre lac tot am cules, destul de importante zic eu pt. cei care vor sa stea cateva zile in zona lacului Sf. Ana. Sunt informatii pe care le-am gasit langa drum si pe care vi le arat intr-o fotografie. Este bine de stiut ca plecand spre Lacul Sf. Ana se intra in Rezervatia Naturala de la Tinovul Mohos, o zona cu paduri intinse de brazi, deosebit de frumoasa.

Acolo undeva langa padure, vrajiti de peisaje, ne-am plimbat intr-o poiana si am cules multe fragute. Erau coapte si f. parfumate. Apoi am revenit la soseaua principala si am mers mai departe.

De la Bixad pana la Miecurea Ciuc sunt 38 km dar imediat dupa 5 km am ajuns la Baile Tusnad (jud. Harghita). Am lasat masina in parcarea din fata hotelului Tusnad si ne-am plimbat putin prin zona.

Statiunea balneoclimaterica Baile Tusnad este pe drept cuvant numita ,,Perla Ardealului’’, una dintre cele mai frumoase statiuni balneare din tara. Situata in sudul depresiunii Ciucului, intre muntii Bodoc si Harghita, statiunea este renumita pentru izvoarele de ape minerale cu efecte curative, ape carbogazoase, bicarbonatate, indicate in primul rand cardiacilor, pt. boli endocrine, nervoase sau digestive.

Exista 3 izvoare minerale si turistii care vin aici la tratament pot beneficia de impachetari cu parafina, bai de plante, bai cu CO2, magnetoterapie, cura interna cu ape minerale.

Pe langa efectele curative ale izvoarelor, trebuie sa va spun ca aerul aici este puternic ozonat, bogat in aerosoli si tot peisajul din jur este deosebit de pitoresc.

Inconjurata de paduri intinse de brazi, statiunea este aleasa si pentru obiectivele turistice care am aflat ca sunt destul de multe si interesante si se pot vizita in imprejurimi: Lacul Sf. Ana - lac vulcanic - unic in Europa Centrala si de Est / statiunea Balvanyos, renumita si ea pentru proprietatile curative ale apelor minerale, bune pt. tratarea afectiunilor stomacale, cardiace sau intestinale / Cheile Varghisului - poiana Narciselor - monument al naturii / Sf. Gheorghe -Muzeul de arta / Cetatea Medievala din Odorheiul Secuiesc / Lazarea- ,,Movila Tatarilor’’, Castelul Contelui Lazar / Sumuleu - Biserica franciscana in stil baroc, aflata la 35 km, am inteles ca are una dintre cele mai rare instalatii de orga din Ardeal / Toplita - Manastirea ortodoxa Sf. Prorooc Ilie / Miercurea Ciuc- cetatea Miko, Muzeul etnografic si binenteles la 115 km de aici, unde de fapt speram sa ajungem in acea zi - Lacul Rosu - cel mai mare lac de baraj natural din tara.

Este bine de amintit si de sarbatorile folclorice care au loc o data pe an tot in aceasta zona: in iunie la Balvanyos are loc ,,Festivalul cantecului, dansului si portului popular’’ in iulie in comuna Cernat la cetatea Ica are loc Festivalul folcloric. Este important de amintit aici si de localitatea Corund, renumita pentru ceramica sa si pentru impletiturile din rachita.

De la Baile Tusnad am mers mai departe, am trecut prin Miercurea Ciuc undeva pe la periferia orasului, pe un drum prost, iar aici GPS-ul ne-a ajutat sa gasim drumul in continuare deoarece indicatoarele lipseau cu desavarsire. Asa am intrat din nou pe drumul acela f. bun si am ajuns la Izvoru Mures o alta statiune montana frumoasa de la noi din tara, iubita de tineret si vestita pentru frumoasele locuri de stat la cort dar si pentru partiile de aici. Este situata la poalele muntilor Hasmasu Mare, pe versantul sudic al Muntelui Negru. Numele statiunii provine de la f. ca aici undeva la o altitudine de 1350 m pe Muntele Negru sunt izvoarele raului Mures.

De aici dupa 23 km am intrat in Gheorghieni. Am ajuns in centru, am trecut pe langa o biserica frumoasa si de aici am mers mai departe 26 km pana la Lacu Rosu. Tin minte ca drumul de la Gheorghieni spre Lacu Rosu devine spectaculos deoarece se urca mult si chiar daca sunt portiuni de drum in lucru, peisajele sunt de vis. Nu numai peisajele, dar si pensiunile care le vedeam de o parte si de alta a drumului, in majoritate facute din lemn, unele in constructie dar deosebit de dragute.

Undeva sus in munti, pe traseul spre Lacu Rosu stiu ca am facut un popas. Orasul Gheorghieni ramasese jos departe de tot in dreapta intr-o vale si noi eram acum sus. Aici am lasat masina la umbra langa un izvor si noi am urcat putin sa stam in iarba, intre margarete si fragute si sa luam masa.

Apoi am mers mai departe si am ajuns la Lacu Rosu. Era multa lume, toate generatiile, unii priveau lacul, altii asteptau sa se plimbe cu barca. Am cautat asadar un loc mai izolat de unde sa pot privi in liniste lacul si mai ales cateva ratuste salbatice care se leganau pe apa f. aproape de mine.

youtu.be/ZT-rfaVOaBw

Priveam lacul si ma incercau aduceri aminte, ce vremuri, ce plimbare facusem eu cu barca acu vreo 30 ani. Este prea mare distanta in timp asa ca nu mai imi aduc aminte de cum era atunci fata de acum. Am vazut ca langa lac se poate lua masa la restaurantul terasa Panorama si tot in zona sunt si cateva pensiuni unde va puteti caza, dintre care am remarcat reclama la pensiunea Teo, vila Bradu, etc.

De aici am mers mai departe, am trecut printr-un tunel si am ajuns la Cheile Bicazului.

youtu.be/ch-VEJ5-b30

Multi ati fost in zona, stiti ce spectaculos este drumul printre acele stanci. Imi amintesc si de tarabele acelea, erau si acu vreo 30 de ani. Le-am regasit din nou, aceleasi tarabe la care gasesti multe lucruri artizanale, unele unicat, facute de mana omului, ma refer la acele fetze de masa brodate sau cusute manual dar si la tot felul de obiecte din lemn, sculptate doar de mana omului, adevarate opere de arta.

Din localitatea Bicaz soseaua incepe sa urce si dupa 4-5 km am ajuns undeva sus unde am oprit imediat si de unde am putut admira lacul de acumulare si barajul Izvorul Muntelui sau se mai numeste si Lacul Bicaz. Era o liniste deplina in jur, atat de liniste era in jurul nostru ca daca nu ar fi trecut masinile pe langa noi, s-ar fi auzit musca, asa liniste e acolo. Frumoasa tara avem.

youtu.be/uzkSkZ423IM

Este cel mai mare lac artificial de acumulare de la noi din tara. Avand o lungime de 40 km, este situat pe cursul superior al raului Bistrita. Lacul Bicaz reprezinta o destinatie turistica deosebit de indragita datorita frumusetii zonei dar si a pozitionarii acestuia in apropiere de parcul Cheile Bicazului - Muntii Hasmasu. Lacul reprezinta si locul unde Muntele Ceahlau se oglindeste pe suprafata apei. Aceasta apa a lacului este folosita ca sursa de producere a energiei electrice la centrala hidroelectrica ,,Bicaz-Stejaru’’.

Despre drumuri

Vreau acum sa va spun ca drumul de la Gheorghieni si pana la Vatra Dornei (200 km) are o bucata de traseu care practic merge pe langa Lacul Bicaz (aprox. 45 km), cum ar fi pe o latura de-a lui, iar de la Bicaz si pana la Vatra Dornei mai sunt 130 km, asta ca sa va imaginati cat de mare poate fi acest baraj dar si sa va inarmati cu multa rabdare daca totusi veti ajunge pe aici.

Asta deoarece dupa cat de pitoreasca si de frumoasa este zona, pe atat este si drumul de prost.

Chiar am constatat asta pe traseul Gheorghieni-Vatra Dornei. Sincera sa fiu acum cu voi, m-as gandi chiar serios daca l-as mai face si a doua oara. Chiar m-am mirat ca nu s-a stricat nimic la masina.

Deci drumul acesta lasa mult de dorit in sensul ca multele gropi din asfalt au fost plombate dar nu toate, mai exista si portiuni in lucru, se plomba chiar atunci cand treceam pe acolo si datorita gropilor mereu trebuie sa fii atent la sosea, oricum poti merge pe aici cu maxim 50, hai 60 km/h, nu mai mult. Si asa sunt gropi pe care le-am ,,luat’’ asa, lejer si a fost rau. Asta ca sa stiti. De aceea am facut noi 13 ore jumate de la Bucuresti (pentru 500 km) dar daca stiam ca e asa prost drumul nu veneam pe aici. Asa ca luati aminte de la mine si cautati alte trasee spre Vatra Dornei, nu acesta pe la Gheorghieni.

Drumul asta te ,,scutura’’ atat de tare incat alta data sa nu iti mai doresti sa revii. Pacat, mare pacat de toata frumusetea acestei zone.

Pe valea Bistritei:

De aici in continuare drumul spre Vatra Dornei a trecut prin frumoasa vale a Bistritei si am trecut prin cateva localitati deosebit de pitoresti: Poiana Largului, Poiana Teiului, Stejaru, Brosteni, Satu Mare-Vatra Dornei.

youtu.be/lEvY1NG9OFs

Inainte cu 10 km de a ajunge la Vatra Dornei am trecut pe langa pensiunea Le Baron, aflata in partea stanga chiar langa sosea.

Ajunsi in Vatra Dornei am mers prin centrul statiunii care ni s-a parut destul de linistit la acea ora, nici la hotelul Calimani nu era prea multa agitatie. De aici am mai mers inca 22 km, in sensul de mers spre Bistrita, pana in comuna Poiana Stampei unde ne astepta o camera care sa ne gazduiasca pentru o noapte dupa un drum deosebit de greu si de lung. Despre cazarea pe care am avut-o aici am sa va povestesc in continuare.

---

VIZUALIZĂRI: 21310 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI