Vatra Dornei - Muzeul de Etnografie si altele

TIPĂREȘTE

Nu am fost la Vatra Dornei de multa vreme. Anul trecut am avut ocazia de a ma alatura micului grup de colege care - de la Intalnirea AFA-Gura Humorului, intre doua trenuri - au dat fuga la Vatra Dornei sa viziteze Cazinoul la cateva luni de la finalizarea lucrarilor de reabilitare. Am regretat ca nu am putut merge. Aveam bilete dus - intors rezervate cu o luna inainte din Bucuresti. Ar fi fost o complicatie cu intoarcea din Vatra Dornei si nu din Gura Humorului confom rezervarii initiale.

Vara aceasta mi-a oferit o noua sansa. E adevarat ca programul minicircuitului Pojorata - Transrarau - Colibita, cu trecere prin Vatra Dornei, nu avea ca tinta principala vizitarea Cazinoului, ci a Muzeului de Etnografie (si acesta unul dintre cele mai importante obiective turistice si culturale din statiune), dar pentru ca aveam mult timp liber la dispozitie, puteam sa ne organizam fiecare dupa preferinta.

Autocarul ne-a lasat in spatele Garii Vatra Dornei Bai, in inima statiunii, de unde pietonal, ne-am indreptat spre Str. Mihai Eminescu, nr. 17. Aici se afla Primaria Municipiului Vatra Dornei, o cladire monument istoric inaltata in 1897, care gazduieste in cateva sali de la parter Muzeul de Etnografie.

Primaria Vatra Dornei este o constructie remarcabila, specifica sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX. Se remarca prin turnul inalt, cu ceas, care ofera un bun punct de reper in peisajul urban. Ferestrele in arc frant confera constructiei un aspect elegant si sobru totodata. Reflectand rafinamentul arhitectural al epocii in care a fost inaltata, cladirea primariei este un simbol al orasului Vatra Dornei.

Alaturi de intrare se afla Monumentul Eroilor flancat de doua tunuri, iar la capatul cladirii, langa trotuar, se afla bustul lui Vasile Deac (1824-1909) primar in perioada 1875-1902, ctitorul statiunii balneare Vatra Dornei. “Vizionar intelept si harnic, a fost cel mai de seama exponent al Dornei dintre secolele XIX si XX” - sunt cuvintele inscriptionate pe soclu.

Muzeul de Etnografie expune atat obiecte provenind din Zona Dornelor, cat si din alte zone importante ale Bucovinei: Campulung Moldovenesc, Radauti, Solca, Stupca, Fratauti, Dragoiesti, Marginea, Paltinoasa, Humor, Izvoarele Sucevei.

Program de vizitare: Marti - Vineri orele 10.00-18.00, Sambata si Duminica orele 10.00-14.00.

Taxe de acces: 10 lei/persoana - adulti, 5 lei/persoana - pensionari.

Infiintat in anul 1897 si deschis publicului in septembrie acelasi an, odata cu Palatul Comunal, Muzeul de Etnografie - numit pe atunci Muzeul Tarii Dornelor - ocupa initial doar una din incaperile de la parterul cladirii, acolo unde in prezent sunt expuse costumele populare. Alaturi de piese de port popular puteau fi vazute monede antice descoperite in zona, instrumente muzicale arhaice, arme vechi, fragmente de camasi de zale purtate de tatarii invadatori in expeditiile lor.

In timpul celor două razboaie mondiale, cladirea Palatului Comunal a fost distrusa de bombardamente, iar obiectele muzeului s-au risipit. Dupa renovarea cladirii, muzeul a fost redeschis, din 1952 numindu-se Muzeul Vatra Dornei. In cele cinci incaperi, pe langa obiecte care ilustrau traditiile populare, erau expuse si piese de vanatoare: capcane, echipament vanatoresc, animale impaiate. In anul 1972 colectiile etnografice si cele care ilustrau vanatoarea si stiintele naturii au fost separate luand fiinta doua muzee distincte - Muzeul de Stiinte ale Naturii si Cinegetica situat in Str. Unirii, nr. 3 si Muzeul de Etnografie care functioneaza si in prezent la aceeasi adresa: Str. Mihai Eminescu, nr. 17.

Ce putem vedea la Muzeul de Etnografie Vatra Dornei?

Cele 12 colectii expuse in noua sali ocupa un spatiu de peste 600 m². Fiecare dintre aceste colectii ilustreaza un alt aspect al culturii populare: arhitectura, ceramica, obiecte de uz casnic din lemn, tesaturi si cusaturi de interior, mobilier, port popular, obiecte ceremoniale de nunta, masti, oua incondeiate, obiecte din metal si os, piese ilustrand plutaritul si pastoritul cu reconstituirea unei vetre de stana traditionala.

Trei dintre incaperi reproduc interioare taranesti de la inceputul anilor 1900, in care punctul central il constituie cuptorul si vatra de foc.

Colectia de tesaturi si cusaturi este foarte bogata. Vedem stergare, paretare si grindarase, cergi, lazi de zestre, piese utilizate in industria casnică a tesutului (vartelnita, furci, razboi de tesut…).

Obiectele de uz casnic traditional de asemenea sunt in numar mare. Vase din ceramica si recipiente din lemn (covata, putina, donita, cofe, linguri…), fiare de calcat, polite de lemn ornamentate si blidare.

In muzeu mai pot fi vazute obiecte si unelte legate de activitati specifice zonei - putarit, pastorit, precum si instrumente muzicale traditionale, oua incondeiate si masti populare.

Cea mai frumoasa incapere (si cea mai intinsa ca suprafata), sala principala a muzeului prezinta in vitrine costume populare specifice fiecarei zone: Dorna, Humor, Radauti, Campulung… Costumele sunt prezentate pe perechi - femeiesc si barbatesc. Manechinele sunt costumate cu piese vestimentare complete: acoperitoare de cap, camasa, catrinta, fusta sau pantaloni dupa caz, bundita, brau, incaltaminte, dar si podoabe.

Despre Vatra Dornei 

Declarata municipiu in anul 2000, localitatea este cel mai recent, dar si cel mai mic municipiu din judet. Situata in Depresiunea Dornelor, Vatra Dornei este cunoscuta inca din sec. XIX ca statiune balneara si pentru practicarea sporturilor de iarna. Traversata de E58 (DN17), importanta cale rutiera care leaga nordul Moldovei de Transilvania, Vatra Dornei se afla la 110 km distanta de Suceava (resedinta de judet), 43 km de Campulung Moldovenesc, 84 km de Bistrita si 74 km de Gura Humorului.

Nu voi intra prea adanc in amanuntele istorice, totusi cateva repere sunt necesare. Prima atestare documentara a asezarii dateaza din 1562. Anul 1775 marcheaza intrarea localitatii sub stapanire austriaca. Dezvoltarea localitatii se datoreaza descoperirii uriaselor rezerve de ape minerale raspandite pe o mare suprafata, cunoscute de ciobanii locului inca din vechime. Cercetarea stiintifica a apelor minerale din zona Dornelor a fost inceputa in anul 1790. Cativa ani mai tarziu a demarat amenajarea bailor, captarea de izvoare, construirea unui hotel si a cazinoului. In anul 1899 principalele obiective ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei erau finalizate si inaugurate.

Unul dintre cei mai vrednici primari ai asezarii, Vasile Deac - in functie din 1875 si pana in 1902 - a fost artizanul dezvoltarii bailor la nivelul edilitar al statiunilor cunoscute deja in Europa. Dezvoltarea urbanistica a localitatii Vatra Dornei, a insemnat construirea in zona sa centrala a mai multor edificii importante - Palatul Comunal, Palatul National, Scoala primara, Gara Mare (statia CFR Vatra Dornei) care lega pentru prima data Suceava de Vatra Dornei si Gara Vatra Dornei Bai (inceputa in timpul mandatului lui Vasile Deac, dar data in folosinta dupa decesul primarului), Biserica romano-catolica si Templul Evreiesc.

La 17 decembrie 1907 Vatra Dornei a fost declarat oras al Imperiului Austro-Ungar. 

Plimbarea mea prin Vatra Dornei

De indata ce vizita la Muzeul de Etnografie a luat sfarsit, am pornit fiecare in directia dorita. Ma opresc pentru cateva momente langa Gara Vatra Dornei Bai o gara mica si frumoasa ca o bijuterie. Linia ferata trece chiar prin mijlocul statiunii, iar gara situata in Str. Dornelor, nr. 7, aproape de stabilimentele balneare ale statiunii, era menita a deservi in special pe cei care veneau la tratament. A fost construita in anul 1910 la numai 8 ani dupa ce a fost data in folosinta Gara Mare (Statia CFR Vatra Dornei) situata pe aceeasi strada, la numarul 13.

Cele doua gari din Vatra Dornei sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava.

De-a lungul liniei ferate, paralel cu apa Dornei, inaintez pana la pod si traversez raul chiar in apropiere de cazinou, o cladire maiestuoasa, alba, stralucind in soarele amiezii.

Palatul Dornelor sau Cazinoul din Vatra Dornei este construit in perioada 1896-1898. Se afla pe Str. Republicii, nr. 5, intre parcul statiunii si raul Dorna.

Numita initial Cazinoul Bailor sau Pavilionul Central al Bailor, cladirea a indeplinit in timp mai multe functiuni: sediu administrativ al complexului balneo-climateric Vatra Dornei, sala pentru spectacole si evenimente culturale, salon de muzica si dans, club muncitoresc in anii comunismului... Complet renovat, redeschis publicului din 28 noiembrie 2023, Cazinoul Vatra Dornei gazduieste in prezent expozitii si alte evenimente culturale.

Primarul Vasile Deac despre care am amintit a fost cel care a solicitat imparatului Franz Joseph al Austriei aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei. O parte din fondurile necesare au fost colectate prin cheta publica (la care a contribuit insusi imparatul Franz Joseph), iar o alta parte au fost obtinuta prin imprumut la o banca austriaca. Proiectul a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrarile au inceput in 1896 si s-au terminat in 1898. Inaugurarea oficiala a avut loc la 10 iulie 1899. 

Pe langa salile pentru jocuri de noroc, in cladire au fost amenajate o sala de teatru, o biblioteca, o cofetarie si un restaurant. Imparatul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar si cele mai importante personalitati romanesti ale vremii si-au purtat pasii prin Cazinoul de la Vatra Dornei. 

Eu n-am vizitat cazinoul in interior. Am avut de ales intre a-mi petrece timpul in interior sau a vizita cat mai mult din statiune, incercand sa mai descopar cate ceva. Asadar, am dat ocol cazinoului de cateva ori fotografiindu-l din toate unghiurile, am admirat ceea ce a mai ramas din cele doua izvoare-monument istoric, ambele construite in 1896 in imediata apropiere a cazinoului - Izvorul “Sentinela” si Izvorul “Unirea” , azi Restaurantul Maestro.

Izvorul “Sentinela”  situat in parcul central al municipiului Vatra Dornei, chiar in spatele cazinoului, o constructie frumoasa, inclusa pe Lista monumentelor istorice din Judetul Suceava, are intrarea ferecata si asteapta zile mai bune pentru a fi renovat. 

Izvorul de aici a fost descoperit in 1871 si amenajat in 1896. Inițial a fost denumit Izvorul Falkenhayn, dupa numele ministrului agriculturii din Austro-Ungaria, apoi Izvorul Sentinela dupa numele societatii culturale patriotice cu acelasi nume, care a activat in Vatra Dornei. Regimul comunist l-a numit Izvorul 23 August, iar dupa 1989 s-a revenit la denumirea de Izvorul Sentinela, nume inscris vizibil pe fatada principala.

Biserica ’Nasterea Maicii Domnului’ din Vatra Dornei inaltata in 1905 de comunitatea germana din localitate ca biserica luterana este in prezent o biserica ortodoxa. Dupa emigrarea germanilor in anul 1940, biserica a fost preluata de statul roman care a trecut-o in 1947 in folosinta comunitatii ortodoxe. Edificiul a fost modificat in perioada 1984-1993 capatand forma actuala.

Biserica se afla in centrul municipiului Vatra Dornei, pe Str. Mihai Eminescu, nr. 58, la baza Dealului Runc, alaturi de cazinou si parcul statiunii. Pe peretele vestic al pronaosului se poate citi o ampla pisanie care aminteste fiecare etapa prin care a trecut edificiul, precum si personalitatile carora li se datoreaza principalele transformari ale lacasului.

Documentandu-ma in legatura cu acest lacas, am aflat ca la baza dealului Runc, in parcul amenajat langa Biserica ’Nasterea Maicii Domnului’, s-a aflat pana prin anii ’60 ai secolului trecut o cruce de piatra cu inscriptia: ’in amintirea parasirii beuturii alcoolului - 1894’. Povestea spune ca intr-o duminica de septembrie a anului 1894, dupa slujba, mai multi credinciosi ortodocsi din localitate au fost pusi de preot sa jure, in fata unui butoi plin cu rachiu, ca se lasa de baut. Butoiul a fost blestemat si ingropat la o raspantie de drumuri, in sunetele buciumelor si in pocnetele pistoalelor. Pe locul unde a fost ingropat butoiul s-a ridicat un monument care sa aminteasca localnicilor de acest eveniment. Ulterior, un secretar de partid deranjat de prezenta ’Crucii Betivilor’ (care intre timp devenise un adevarat obiectiv turistic), a spart-o cu un ciocan.

Amuzata de aceasta poveste, mi-am continuat plimbarea prin Parcul central al statiunii. Arbori falnici, umbra, alei pentru plimbare, banci pentru odihna, o adevarata placere sa-ti porti pasii pe aici in zi calduroasa, de vara.

Parcul central al statiunii Vatra Dornei, intins pe o suprafata de 50 ha, este o rezervatie dendrologica a Academiei Romane, cu specii rare de arbori batrani si foarte inalti. Subsolurile sale ascund principala concentrare de izvoare minerale din statiune. Si aici am descoperit cateva puncte de interes. In primul rand Pavilionul japonez construit in 1925. Desi numit astfel de localnici, pavilionul nu are nici o legatura cu cultura japoneza. Este de fapt un foisor destinat fanfarei care incanta auditoriul in vremurile trecute. Astazi este mai mult un frumos decor. Grupul statuar de pe aleea principala, cu busturile unor mari personalitati culturale romanesti, realizate in perioada 1964-2000, iti prilejuieste intalnirea cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Alecu Russo si Ion Luca - scriitor si profesor care a activat si s-a stins din viata la Vatra Dornei.

Parcul din Vatra Dornei adaposteste in scorburile copacilor nenumarate veverite, motiv pentru care localnicii l-au denumit Parcul Veveritelor, nume preluat ulterior si de vizitatori. Prietenoase, acestea vin pana aproape de oameni asteptand sa fie hranite. Copiii si adultii se bucura in aceeasi masura de prezenta lor.

Aici s-a terminat timpul alocat vizitei mele in Vatra Dornei, aici imi inchei si eu relatarea. Stiu ca au ramas inca multe obiective istorice si turistice - toate construite la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX - pe care nu le-am vazut. Daca viitorul imi va permite, voi revizui aceasta lista si poate ca voi mai bifa cateva.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 35 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI