Zi de iarnă în Varsovia

TIPĂREȘTE

După ce am vizitat Mănăstirea Jasna Gora din Czestochowa - v. aici - am ajuns după amiaza în Varsovia. În drum spre hotelul Sheraton am trecut prin partea ultramodernă a oraşului, respectiv Centrul Varsoviei, dominat de Palatul de Cultură şi Stiinţă , copie a universităţii Lomonosov din Moscova, (similar cu Casa Scânteii), vizibil din orice parte a oraşului. Clădirea construită între 1952-1955 a fost un cadou al URSS către poporul polonez şi a fost amplasată în cel mai distrus cartier al Varsoviei. A rămas încă cea mai înaltă clădire din Polonia, de 234 m, 44 etaje şi 3288 camere. În noaptea de Anul Nou dintre 2000/2001 a fost dezvelit ceasul mileniului cu patru feţe, fiecare cu un diametru de 6 m. Astăzi Palatul este sediul a numeroase firme şi instituţii de artă şi cultură. S-au purtat multe discuţii privind demolarea lui sau înconjurarea cu gratii de 250 m înălţime care să simbolizeze puşcăriile regimului comunist. Perspectiva panoramică asupra oraşului de la etajul 30 este de neegalat. De jur împrejurul palatului sunt clădiri ultramoderne cu înălţimi de zeci de etaje. Sunt de remarcat hotelul Novotel, Polonia Palace, Metropol, filarmonica naţională, gara centrală, molul Zlote Tarasy, hotelul Holiday Inn, Marriott care aduc aminte de cartierul la Defense din Paris. La marginea centrului pe aleele Jerozolimskie se găsesc splendide construcţii din sec. XIX-XX, simbolizând opulenţa societăţii burgheze poloneze de dinainte de război.

Cum se făcuse întuneric şi se lăsase gerul (ca şi cum mai devreme n-ar fi fost?), am ieşit puţin să prospectăm împrejurimile. Ne-am lămurit că până în centrul vechi ar fi în linie dreaptă vreo jumătate de oră de mers (pentru mine, mai mult) aşa că am intrat într-un restaurant spaniol, singurul din preajmă care afişa preţuri mai omeneşti. Cum la Jasna Gora mâncasem ceva, aici am consumat numai câte o supă gustoasă şi fierbinte cu bucăţele de ton şi două pahare de vin care ne-au costat 65 plz (aprox. 70 lei).

A doua zi dimineaţă la ora nouă ne-a fost prezentată ghida locală, vorbitoare de limba franceză şi ne-am urcat în autocar. Am traversat Vistula îngheţată pe podul Poniatowshi, am mers dealungul ei şi am oprit în partea de sud a parcului Lezienki. Am citit reviewul lui Iulianic. Câtă diferenţă! Totul era golaş şi copacii cenuşii şi desfrunziţi dansau ritmic sub rafalele de vânt. În partea modernă a parcului am văzut monumentul lui Fr. Chopin, o sculptură de o manieră originală (mâna stângă este prelungită deasupra capului ca o salcie). Prima statuIe de bronz a fost executată în 1926. În timpul războiului a fost dată la topit de germani. Monumentul actual datează din 1958. La una din băncile muzicale am ascultat o mazurcă de Chopin. Băncile sunt confecţionate din granit suedez şi sunt amplasate în locuri care amintesc de Chopin (şcoli, locuinţe). Statuia lui Iozef Pilsudski, (naţionalist, şef de stat, dictator, fondatorul armatei poloneze, învingător impotriva agresiunii comuniste ruseşti) se află în partea de vest a parcului pe uliţa Ujadowskie. În parcul Lazienki, începând cu sec. XVII s-au construit mai întâi pavilioane de vânătoare, apoi palate. Am zărit din autocarul care a făcut turul parcului Palatul pe apă construit pe o insulă de regele Stanislas August Poniatowski în 1764. Prinţul Poniatowski a locuit în palatul Mislewich. Alte construcţii din parc care nu puteau fi văzute decât străbătându-l cu piciorul sunt teatrul de pe insulă, templul egiptean, templul Dianei, orangeria, Casa Albă, palatul Belvedere, castelul de apă. Am fotografiat o hartă a parcului pe care sunt marcate cele 17 construcţii, ca reper pentru cei care veţi dori să-l vizitaţi sau chiar pentru noi dacă mai apucăm să revenim, pentru că această excursie mi-a deschis pofta de a revedea Varsovia. Am trecut prin cartierul ambasadelor, majoritatea amplasate în imobile construite în stil baroc la începutul secolului trecut. După ce am admirat Ministerul Justiţiei, am înregistrat pe retină sau în aparat, ambasadele Ungariei, alături pe o străduţă adiacentă ambasada României (uliţa Fr. Chopin nr. 10), a Elveţiei, Statelor Unite. Drumul a continuat prin cartierul profesorilor (universitari), cartier construit interbelic, asemănător Cotroceniului din Bucureşti.

Cartierul memorialelor. Autocarul a oprit în faţa monumentului ridicat în memoria evreilor transportaţi cu vagoanele morţii spre ghetoul de la Treblinka. Alt monument al Memoriei Eroilor Insurecţiei a fost ridicat în 1989 în onoarea polonezilor deportaţi în Siberia şi celor ucişi la Katyn pe locul primelor lupte insurecţionale din 1944. Insurecţia din lunile august-septembrie a fost o acţiune în forţă a polonezilor care au încercat să răstoarne controlul german şi să instaleze un guvern autohton liber care să facă faţă forţelor sovietice ce urmau să intre în Varsovia. În timpul luptelor au pierit cca 200000 polonezi, majoritatea civili iar oraşul a fost în totalitate distrus. Monumentul reprezintă o gramada de cruci pe un vagon deschis care sta pe un set de traverse. Fiecare traversa are numele unui oras siberian în care de foame, frig şi epuizare au murit polonezi. Monumentul renaşterii Varsoviei este format din două ansambluri sculpturale aşezate în faţa Curţii de Apel. Primul înalt de 10m, înfăţişează un grup de insurgenţi ferindu-se de o clădire care se prăbuşeşte, al doilea, ieşirea dintr-un canal în care se adăposteau insurgenţii. Ele comemorează pe cei care au rezistat 63 de zile în 1944 în faţa trupelor naziste, rezistenţă care l-a determinat pe Hitler să ia hotărârea să radă Varşovia de pe faţa pământului. Dwight Eisenhower care a vizitat Varsovia imediat după război, a declarat că a văzut multe oraşe dărâmate dar niciunul în asemenea proporţie. Am postat de pe net o fotogafie cutremurătoare despre cum arăta centrul Varsoviei după bombardamentele din timpul insurecţiei...

Centrul istoric al Varşoviei este format din două părţi: oraşul vechi clădit începând cu sec. XIII şi oraşul nou construit în sec. XVII-XVIII. Nu am vizitat oraşul nou amplasat la nord de cel vechi şi despărţit de acesta prin poarta Barbacan. În prelungirea oraşului vechi este Calea Regală pe care se găsesc cele mai importante clădiri şi biserici, refăcute după distrugerile războiului.

Vizita pietonală a început cu Castelul regal din Varsovia. A fost construit în stilul baroc timpuriu înainte de anul 1600 şi a servit ca reşedinţă ducilor de Mazovia. În 1939 a fost distrus de primele bombardamente germane. Din donaţii, subscripţie publică, eforturile populaţiei şi contribuţia statelor europene, castelul a fost refăcut fidel între anii 1971-1984 după gravurile şi fotografiile de dinainte de bombardamente. Din 1980 a intrat în patrimoniul UNESCO. Grupate pe trei etaje, sălile palatului constitue un muzeu în care sunt expuse obiecte de mobilier, tablouri, statuete originale salvate de sub dărămături. Astăzi este muzeu şi deţine în sălile sale inestimabile valori originale salvate de la distrugere. Principalele încăperi sunt apartamentul regal, sala tronului, sala Marii Adunări, Camera de Marmură, Sala Canaletto. În faţa castelului regal se află coloana lui Sigismund ridicată în 1644 de regele Ladislau IV în memoria tatălui său Sigismund de Vasa care în a mutat capitala Poloniei de la Cracovia la Varşovia în 1596. Am intrat în Oraşul Vechi care-şi datorează aspectul actual reconstrucţiei începută după terminarea războiului. Varşovia a fost distrusă în proporţie de 85% în timpul războiului. Meritul consructorilor care au refăcut-o este că a fost respectată schema veche stradală iar bisericile şi casele vechi au fost reconstituite după fotografii, ilustrate şi chiar tablouri. Un rol important au avut tablourile detaliate realizate de Belotto, cunoscut sub numele de Canaletto. Centrul istoric figurează din 1980 în lista UNESCO a patrimoniului mondial.

Am mers pe strada Piwna care etalează magazine de bijuterii, în special chihlimbar. Curând am ajuns în Piaţa Veche un dreptunghi liber cu dimensiuni de 90x70 m înconjurat de case în stil renascentist târziu. Piaţa datează din secXIII şi este locul în care se aduna populaţia, se citeau ucazuri şi se făceau execuţii. În 1855 în mijlocul ei a fost amplasată statuia Sirena, simbolul oraşului. Legenda spune că două din ficele lui Triton au plecat să cutreiere mările. Una s-a oprit la Copenhaga iar a doua pe râul Vistula, poposind în satul Varşawe pe care s-a hotărât să-l apere. O altă legendă mai romantică spune că sirena şi-a căutat iubitul pe care l-a găsit ucis de suedezi în timpul invaziei din sec. XVII. Din acel moment cu sabia şi scutul în mâini a devenit apărătoarea oraşului. O altă apărătoare a oraşului este Nike, zeiţa victoriei în mitologia greacă. Este aşezată pe un soclu înalt de marmoră şi din autocar am avut impresia că ţâşneşte din Vistula. După ce am admirat clădirile din piaţa Starego Miasta am înaintat pe strada Nowomiejska până la Barbacana Varşoviei, refăcut după distrugerea din timpul războiului. Oraşul vechi la începuturile lui a fost înconjurat de fortificaţii de pământ şi lemn care în sec. XIV au fost înlocuite cu ziduri, turnuri şi porţi. Barbacana construită în 1548 avea rolul să apere poarta Nowomiejska. În porţiunea dintre piaţa Zamkowy unde este castelul regal şi Barbacana am văzut şi fotografiat din exterior catedrala Sfântului Ioan, biserica Iezuiţilor, biserica Sf. Martin. Am revenit în piaţa Zamkowy in care pe strada Krakowskie începe Calea Regală, un adevărat muzeu stradal cu palate, biserici, statui şi monumente. Calea Regală se întinde de la Castelul Rgal până la parcul Lazienki pe o distanţă de 4 km. Cele mai frumoase şi importante edificii se găsesc aici. Pe partea stângă chiar alături de Castelul regal se găseşte biserica Sf. Ana, una din cele mai vechi din oraş (sec. XV) dăruită călugărilor bernardini. A fost distrusă şi reconstruită de fiecare dată în alt stil, ultima dată în stil baroc. Aici se perpetuează de secole obiceiul ca studenţii să se căsătorească în faţa altarului sfintei Ana. Statuia Notre- Dame de Passau a fost ridicată în 1682 de vicontele de Lille în scuarul din faţa unui hotel celebru pe vremuri. Monumentul poetului naţional lui Adam Mickiewicz a fost ridicat în 1889 cu ocazia centenarului de la naşterea poetului. El se află în faţa monumentalei biserici a carmelitelor unde şi-a început Chopin cariera de pianist. În faţa palatului prezidenţial a cărui curte este ornată cu patru lei, fostul palat Radziwiff, se află statuia ecvestră a prinţului Iosif Poniatovski cel care a condus armatele poloneze şi fost răsplătit de Napoleon cu gradul de mareşal.Biserica Sf. Cruce pe treptele cărei este o statuie a lui Crist cărându-şi în spate crucea deţine un relicvar de crista cu inima lui Chopin transportată de la Paris în coniac (conservant) şi o alta cu rămăşiţele scriitorului Wladislaw Reymont deţinător al premiului Nobel pentru literatură. Tot în această biserică se află cea mai mare orgă din Varsovia. În continuare strada Krakowskie este mărginită de palatele nobililor polonezi, astăzi ministere şi instituţii de artă. Palatul Potocki este astăzi ministerul Culturii, palatul baroc Czapski este Academia de Arte frumoase, palatul Staszic aparţine Academiei de Stiinţe în faţa căreia este statuia lui Copernic. Portalul neo baroc al Universităţii varşoviene conduce în curtea principală în care se vede vechea bibliotecă construită în 1816. De la Universitate strada Krakovskaia continuă cu exclusivista stradă Nowy Swat unde întâlneşte piaţa Charles de Gaulle marcată de statuia generalului şi un palmier (artificial). De aici, în locul bisericilor şi palatelor am întâlnit magazine şi restaurante elegante, cafenele şi cinematografe. Mai e de reţinut biserica Sf. Alexandru lângă hotelul Sheraton unde am fost cazaţi. Biserica are ca model Panteonul din Roma. A fost construită cu ocazia vizitei ţarului Alexandru I al Rusiei în Varsovia. În faţa bisericii statuia Sf. Nepomuk ocrotitorul călătorilor a fost ridicată în 1752. Alte biserici şi monumente pe care le-am văzut în Varşovia: Teatrul şi Opera Naţională în apropierea coloanei lui Sigismund, construit în 1833 şi complet distrus de bombardamente. A fost refăcut şi deschis în 1963 cu 1840 locuri; biserica Armatei cu o faţadă vitrată impunătoare, biserica Sf. Florian cu două turle înalte, biserica ortodoxă Sf. Maria Magdalena. Pe acestea din urmă nu le-am putut localiza, probabil le-am fotografiat din autocar.

A doua zi am plecat la ora 7 spre aeroport. Practic am decolat la 10 şi am ajuns în Bucureşti la 18, turoperatorul considerând aceasta ca a şasea zi de excursie. La fel ca şi în prima zi. La Viena s-a mai pierdut o oră cu degivrarea aripilor dar până la urmă s-a recuperat întârzierea. În avion la aterizarea şi decolarea din Viena am făcut câteva poze.

Ca şi concluzie: cu excepţia ghidei care a fost profesionistă, excursia nu s-a ridicat la nivelul uneia pilot care vrea să se lanseze pe piaţă ca program. Revelionul a fost execrabil iar cazarea la hotelul Sheraton de 5 stele a lăsat de dorit. Am văzut locuri frumoase care mi-ar fi părut şi mai frumoase în alt anotimp. Dacă s-ar mai ivi ocazia să mai vizitez Varşovia, mi-ar fi necesare trei zile acum, că în mare ştiu despre ce e vorba Faceţi excursia cu maşina proprie sau autocarul cei care rezistaţi la oboseală, vizitaţi cât puteţi mai mult şi luaţi în considerare excursii la Kalvaria şi Czestochowa.

---

VIZUALIZĂRI: 5985 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI