La plimbare prin zona Văii Doftanei

TIPĂREȘTE

... sau pe unde ne-am plimbat noi într-o zi frumosă de toamnă.

Ne-am creionat un traseu prin zonă fără o țintă anume.

Ziua se anunța frumoasă... semne de ploaie nu erau și după micul dejun am plecat de la Cabana Izvoarele Doftanei spre Trestieni.

V-am spus că sunt 3 km de la cabană până în sat, pe malul Negrașului. Am dat o tură prin sat, adică ne-am dus până la ieșire spre munte, unde se termină asfaltul și ne-am întors pe strada paralelă, pe malul Doftanei.

Atmosfera în sat era de toamnă, soarele scălda vârful munților... deasupra caselor nori de fum... cât imi place mirosul de fum de lemne... o cireadă de vaci mergea la pășunat... câte un câine mai spărgea liniștea satului.

Ne-am continuat drumul până la Barajul Paltinul, ne-am oprit pe malul lacului să admirăm zona.

Încotro mergem? Păi Google zice că drumurile sunt bune și putem merge până la Slănic Prahova!!!

Până la urmă traseul nostru a fost: Trestieni – Câmpina – Doftana – Telega – Brebu – Aluniș – Slănic Prahova.

La dus au fost vreo 60 km și la întors vreo 50 km. De ce diferit? Pentru că în Șotrile am văzut un indicator spre Brebu și ne-am întors pe aici. Întrebăm în Brebu dacă drumul este bun, dacă nu, ne întoarcem pe unde am venit. Această bucată de drum este proaspăt asfaltată iar podul peste Doftana este lat căt o mașină... destul de lung și fără un indicator de circulație... probabil că se circulă la mica înțelegere.

Drumul de la Valea Doftanei până la Câmpina este cu denivelări, pe alocuri proaspăt asfaltat, în rest pe tot traseul drumul a fost bun. Ah... în satul Pietriceaua este o bucată de drum doar betonată... în vreo două curbe... dar fără probleme.

Tare mult mi-a plăcut pe aceste drumuri... am avut senzația că doar noi eram la plimbare... nici nu poți merge prea tare... drumul fiind sinuos pe alocuri... cîte un bătrân cu găleți cu apă, ne mai tăia calea către vitele din ograda de peste drum.

Telega – prima oprire, prima dezamăgire...

Comuna Telega este cunoscută pentru lacurile sărate și beneficiile acestora. Lacurile nu le-am văzut... erau înconjurate de niște barăci... totul părea neîngrijit. Probabil că vara zona arată altfel...

Acum, satul parcă era pustiu... doar la cele câteva birturi de la șosea erau câțiva consumatori de cafea și nu numai.

Din câte am citit sunt destui cei ce merg la ”băi” la Telega pentru a-și trata afecțiunile.

Doftana – a doua dezamăgire...

După cum se știe la Doftana a fost renumita închisoare comunistă. Acum, ajungi la poartă... pe care tronează un mare lacăt alături de anunțul cu ”Accesul interzis”. Totul este în paragină...

Am fost în vizită aici cu școala în clasele primare. Îmi aminteam locul, dar acum nu am mai recunoscut nimic. Deci, practic acestei ”închisori” nu i s-a dat nici un fel de utilitate.

Brebu – o surpriză plăcută... se vede omul gospodar, după cum arată gospodăriile locuitorilor și centrul localității. Știam că aici este un Complex arhitectural medieval și vroiam să vedem despre ce este vorba.

În centru... piață mare, alei pietruite... bănci... spațiu verde frumos îngrijit... locuri de parcare marcate corespunzător... clădirea primăriei proaspăt renovată și Curtea Domnească, cum mai este cunoscută.

Am dat o tură prin piață, amenajată cu căsuțe, unde producătorii locali încercau să-și vândă produsele... miere, brânză, produse din carne... după care ne-am îndreptat spre Mănăstire.

Ansamblul arhitectural Brebu este înconjurat de un zid iar turnul clopotniță tronează în piața satului, pe aici fiind și intrarea.

În curte găsim Mănăstirea Brebu cu hramul Sfinților Mihail și Gavril, Casa Domnească în spațiul căreia se organizează diferite expoziții sub egida Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova și două statui cu busturile lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.

Am vizitat biserica, am aprins lumânări pentru cei dragi și am mâncat colivă... multă colivă (nu vreți să știți câtă colivă am mâncat =)) ). Se terminase slujba și tocmai ce puneau afară două tăvi cu colivă pentru autoservire.

În spatele Ansamblului arhitectural este un parc și un lac (pe vremuri aici funcționa un mare ștrand). Ansamblul este monument istoric.

Aluniș – este o comună prahoveană ce se întinde de-a lungul râului Aluniș. Față de ultima noastră vizită prin sat am văzut schimbările în bine ale localității.

Poduri noi peste râu... albia râului refăcută... drumul proaspăt asfaltat... gospodării frumoase.

Slănic Prahova – am ajuns la oraș. Aici ai mai multe posibilități de a petrece limpul liber, Salina și Băile sărate fiind principalele puncte de atracție.

Pentru că timpul ne-a permis și nici nu era aglomerat am mers mai întâi să vizităm Salina, după care să găsim un restaurant să mâncăm.

A fost prima mea vizită la această salină, soțul a mai fost acum câțiva ani.

Accesul în salină se face cu microbuze (asta după cumplitul accident cu liftul) iar taxa de intrare este de 22 lei/adult.

Salina m-a impresionat prin înălțimea galeriilor amenajate pentru circuitul turistic. Este mai puțin amenajată, există locuri de odihnă, de relaxare, de joacă pentru copii, un magazin cu suveniruri și un mic bar, dar parcă mai sărace...

Dar după ce am vizitat Salinele de la Praid, Turda și Ocnele Mari, fără să vreau am făcut comparație.

Iar soțul care a vizitat-o când funcționa liftul, a zis că parcă totul este schimbat.

În sfârșit... ne-am plimbat... am văzut ce era de văzut și ne-am întors tot cu microbuzul în parcarea de unde am plecat și unde aveam mașina. Apropo, parcarea costă 8 lei.

Am plecat să mâncăm la restauranul pensiunii Muntele Verde. Ne-am potolit foamea, mâncarea a fost bună dar a durat foarte mult servirea.

Ne-am întors spre pensiune pe traseul prezentat mai sus, numai că din Brebu am luat-o pe scurtătură-cum i-am zis noi-.

Am trecut podul acela lung și îngust peste Doftana și am ajuns în drumul de Trestieni la indicatorul de Brebu, din Șotriile. Dacă doriți să vă plimbați pe aici nu ratați indicatorul!!!

Nu am descris localitățile din punct de vedere demografic, istoric sau administrativ... am vrut să punctez locurile pe unde ne-am plimbat și ce am văzut.

Traseul descris de mine, este o variantă de plimbare pentru cei ce vin pe Valea Doftanei dar și pentru cei ce vin la Slănic Prahova.

Toate cele bune.

---

VIZUALIZĂRI: 4357 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI