GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Palmanova, orașul perfect
arh. Valentin Capotescu - Orașul Ideal. Influența arhitecturii militare asupra urbanismului
Puțini au auzit că în Europa există orașul perfect, bătrân de aproape 500 de ani. Așa ca mulți alții și eu l-am descoperit făcând zoom pe hartă în căutarea drumului cel mai bun dintre Trieste și peștera Postojna. M-a atras semnul de localitate, aparte, un hexagon perfect, de fapt o stea cu drumuri bine și matematic trasate în interior, Palmanova. De aici a început căutarea informațiilor și desigur dorința de a poposi acolo, cu atât mai mult cu cât era aproape în drumul nostru fiind, oarecum, la intersecția mai multor autostrăzi, locuri unde este bine semnalizată ieșirea spre drumul local ce duce la una din porți (este și un complex comercial în afara orașului numit tot Palmanova, trebuie depășit pentru a ajunge în localitate, era să ne păcălim și noi, noroc că ne-am dat seama după modernitatea clădirii).
Un orășel mic pe care, cu puțin noroc îl vezi în totalitate în maxim 2 ore, având timp și de o clipă de odihnă la o cafea în Piazza Grande, diametrul orașului fiind de 1 km.
Într-o Europă timorată de pericolul otoman, în urma victoriei armatelor creștine la Lepanto în 1571, Republica Venețiană hotărăște construirea unei cetăți militare puternice, într-un loc în care armata de la Bosfor să fie oprită pentru totdeauna. Cum artileria devenise o parte însemnată a oricărei armate bine dotate astfel că zidurile vechilor cetăți cădeau ușor în fața atacurilor puternice, arhitecții au gândit mai multe variante de construcții rezistente în fața inamicului dar și cu posibilitatea ca armata proprie, artileria, să riposteze nestingherită. Se spune, pe baza documentelor găsite că italienii sunt primii care au conceput arhitectura nouă a cetăților militare unde turnurile au fost înlocuite cu bastioane ingenios lucrate pe interior pentru a permite mașinăriilor grele să ajungă în vârf iar străzile cetății să fie drepte, astfel ca tehnica să se poată deplasa rapid (pentru cei chiar interesați de arhitectura militară din Evul Mediu, cartea timișoreanului din motto este neapărat de citit, cu atât mai mult cu cât Europa mai are astfel de cetăți ridicate ulterior celei italiene).
Republica Venețiană cu granițele estice vulnerabile, ia în calcul ridicarea unei cetăți moderne cu 12 bastioane și străzi drepte dar, mereu banii, se aprobă doar 9 bastioane la care vor duce 9 străzi principale ce vor pleca din centrul cetății. La distanțe egale sunt construite cele trei porți de intrare în cetate. Cetatea are în final 9 bastioane purtătoare de 9 lunete (vârfuri înaintate pe teren) cu câte două cavaliere (fortificații) fiecare ce permiteau o mult mai bună tragere de la înălțime.
Napoleon Bonaparte modifică oarecum orașul Palma, el stabilindu-și aici cartierul general de plecare în campaniile sale răsăritene. Napoleon, printre altele, adaugă o centură fortificată exterioară.
De-a lungul timpului cetatea a suferit unele modificări ce i-au știrbit puțin puternica forță militară în folosul celei civile dar astăzi orașul arată aproape așa cum a fost planificat. Trecut prin ocupații franceze și austriece este definitiv dat Italiei în 1866 iar din 1960 este declarat monument național.
Astăzi cetatea Palma, Palmanova, este obiectiv turistic puțin cunoscut dar se pare că italienii se străduiesc să-l aducă în atenția lumii. În orășel se lucra intens, sunt câteva locuri de cazare, restaurante la care mănânci după programul italian, cafenele și aceeași pauză largă de prânz specifică mediteraneenilor dar neagreată de noi, turiștii legați veșnic de kilometri și timp.
Piața Mare este un hexagon perfect care este mărginit de un canal cu apă, simbolic iar trecerea peste acesta se face pe șase poduri micuțe, fiecare fiind de fapt partea terminală a celor trei străzi principale plus cele trei secundare. Fiecare astfel de pod este flancat de câte două statui reprezentând personaje mitologice sau istorice. Mijlocul pieții, fostul loc de parade militare, azi în orașul modern este gol, aici au loc plimbările pietonale sau manifestări artistice precum Festivalul Costumelor Istorice în a doua duminică a lunii iulie. Laturile canalului au șase inscripții morale, una spune “să nu faci altuia ce nu vrei să se întâmple ție” sau “oamenii au drepturi dar și îndatoriri”, într-o traducere oarecum personală! Toate clădirile civile, frumos colorate, ce înconjoară piața au la etaj locuințe iar la parter spații comerciale în special dedicate turiștilor, cu cafenele și magazine de suveniruri. Dar cred că mai mult localnicilor pe care i-am găsit la mese și i-am lăsat tot acolo. Aici sunt biserica, primăria, muzeul militar cu un program ce presupune o pauză generoasă de prânz. În mijlocul pieții, de pe catargul înalt flutură steagul orașului, alintat de localnici “Mario”, nume ce deține o legendă pe care n-am descoperit-o încă.
Cea mai impozantă clădire din piață este catedrala lucrătă în stil italian clasic și a cărei fațadă este acoperită cu piatră albă și gri de Istria croată, calcare asemănătoare marmurei. Este atât de frumoasă în interior că m-a uimit când am intrat, deși citisem și văzusem destule poze ale ei, așa că m-am hotărât să scriu separat despre ea. De altfel este cea mai măreață clădire din oraș, un simbol ce urmează a fi trecut pe listele UNESCO și locul unde am stat cel mai mult, nu doar eu ci și alți turiști.
O altă clădire impozantă de pe o latură a pieței este cea în care în prezent este un muzeu dedicat istoriei militare a orașului - aici sunt expuse vechile porți de fier forjat de la intrările principale, pietre comemorative precum cea a lui Garibaldi, etc. Clădirea aceasta, exceptând etajul care a fost ridicat prin 1820 a fost sediul gărzilor pieței.
O clădire veche, fost depozit de armament, cu o fațadă în piață și una pe Contrada Contarini. O parte din expoziția permanentă se află la etajul Porții Cividale dar, ca și în Grecia, programul muzeelor este destul de dificil pentru turiști, deci era închis muzeul.
Actuala primărie este într-o clădire din 1598 ce a fost ridicată pentru reprezentantul Republicii Venețiene, autoritatea supremă în Palma, atât militar cât și civil.
Este o altă clădire istorică bine conservată, din 1600, loc unde a funcționat o organizație de ajutorarea săracilor încă din 1666, numele ei provenind de la statueta din capătul străzii.
O clădire lungă ridicată de trupele lui Napolen Bonaparte, atunci servind soldaților, de aceea are și orificii de tragere în ziduri, astăzi folosită la diverse expoziții temporare, moment când se poate vizita și în interior.
Una din teoriile pe care le susțin mulți cercetători este aceea că cetatea a fost rezultatul unei gândiri utopice, inspirată de celebra carte a lui Th. Morus din 1516, Utopia. Autorul, azi santificat, a fost decapitat din ordinul regelui Angliei dar de-a lungul timpului a fost glorificat în numerose țări și epoci, chiar și în Rusia comunistă pentru principiile sale de egalitate fizică și spirituală, fără minciună, fără ascunzișuri, a locuitorilor unei comunități. Poate că este un sâmbure de adevăr, cetatea Palme n-a putut fi casă pentru cei 20.000 de oameni ce trebuiau să o populeze tocmai datorită acestei perfecțiuni care le-ar fi făcut viața atât de “vizibilă” autorităților, așa că Republica Venețiană a ajuns să grațieze în 1622 mulți criminali și să le ofere confortul de a locui aici!
Se tot amintește că tot ce este important în oraș este raportat la cifra 3, numerologia fiind la mare căutare în perioada Renașterii Italiene. Sunt voci care susțin că primul contactat pentru proiect a fost Leonardo da Vinci, cert este că a vizitat zona dar a refuzat propunerea fiind angajat în altă lucrare importantă. Există bănuiala că unele idei îi aparțin. Apoi canalul cu apă ce înconjoară Piața Mare este un simbol magic, cum altfel la italieni, apa fiind purificatoare pentru locuitorii - criminalii grațiați și împroprietăriți- obligați să ucidă pentru a-și apăra pământurile.
Orașul are și o altă particularitate arhitecturală, este sub linia orizontului pentru a nu fi observat din drumuri, zidurile erau acoperite cu pământ și vegetație.
În timpul războaielor mondiale a fost spital, centru pentru depozitare armament, teren de instrucție pentru lupta antigherilă.
Dacă aveți răbdare să căutați informații pe net sau unele la punctul de informare turistică din centrul orășelului, veți afla și alte lucruri ciudate despre zonă (cercurile din lanul de grâu) sau unde să vă cazați regește în vecinătăți.
Despre proiectul ridicării orașului sub forma unei stele perfecte, există două legende, ambele având ca bază perfecțiunea lucrului făcut de neoameni, pânza de păianjen. Una spune că un păstor, Camotio, adormind a visat că ridica o cetate de forma unei pânze de păianjen. Pe acel loc a apărut cetatea. A doua vorbește despre un grup ce studia terenul, i-a prins furtuna și la adăpostul găsit într-o capelă părăsită, le-a căzut în față o pânză de păianjen și așa și-au dat seama că este planul unei cetăți perfecte.
Ca poziție este ușor de vizitat. Ca distanțe, este la 28 km de Udine, 35 de Goritzia, punctul de trecere a frontierei între Italia și Slovenia - Nova Gorica și la 55 km de Trieste.
Cetățile de acest fel numite cetăți ideale au fost apoi ridicate în toată Europa, la noi se disting Alba Iulia /Carolina Alba și în studiu sunt urmele cetății de la Timișoara. În Europa sunt mai multe dar planurile lor au fost inspirate de la steaua perfectă, Palmae, azi numită Palmanova.
Vizitarea localității este plăcută pentru cei ce iubesc turismul istoric, ceea ce am aflat documentându-mă și vizitând este deosebit și cu legături spre Transilvania noastră. Singurul regret este că nu poți admira “steaua”, de fapt stelele concentrice, de sus, din aer, doar în pozele făcute cu drone. Poate în viitor vor fi și modalități de a urca cu un elicopter ceva deasupra localității.
Am fost atrasă de a găsi o cazare acolo din cele puține de pe Booking.com sau chiar Airbnb dar am preferat Trieste. Monumentul național Palmanova mi-a plăcut, este destul de liniștit la început de sezon, turiști erau dar foarte puțini deși este intens promovat local de italieni. Merită să vă opriți puțin din drumurile voastre dacă treceți prin preajma ei, să vizitați ce se poate și să gustați o delicioasă înghețată locală. Dacă stați la una din terasele ce mărginesc piața, sigur aveți același sentiment pe care l-am avut și eu privind un loc astăzi gol dar în care acum câteva sute de ani nu se auzea decât zăngănitul armelor, poate una din activitățile umane care n-a dispărut ci s-a perfecționat în timp.
Webmaster, te rog să atașezi youtube = vPsynfPE4ig
Mulțumesc.
Trimis de elviramvio in 04.06.17 17:53:31
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@elviramvio: Start vot! Cred ca va trebui sa-mi pun o alarma speciala pentru a fi pe faza cand apare un articol scris de tine. In cazul acestui articol a fost asa: am citit pe repede inainte si la fel pe repede inainte am vazut pozele, am votat, sic ???? sa nu mi-o ia cineva inainte, si acum voi relua totul pe indelete, caci pe masura ce citeam ardeam de nerabdare sa vad pozele. Apropo de poze, sunt minunate insa la mine cateva nu se vad in pozitia corecta.
Nu cred ca am ce sa spun decat ca astept cu mare nerabdare urmatoarele articole, felicitari, votat cu foarte mare drag.
@elviramvio: Foarte interesant și demn de reținut! Mulțumesc penbtru pont.
Ideea orașului ideal a chinuit multe capete luminate ale Renașterii. Probabil că un exemplu mai cunoscut este orașul toscan Pienza, proiectul de suflet al Papei Pius II, care a dorit să-şi transforme satul natal, Corsignano, viitorul Pienza, într-un model al Renaşterii, un laborator în care a pus în practică idealurile umaniste ale epocii. Între 1459-1462, arhitectul angajat de papă, Bernardo Rosselino, a proiectat o catedrală, un palat papal, o primărie şi alte câteva clădiri care reflectau concepţiile renascentiste de armonie și echilibru.
Chiar dacă Pienza este celebru azi mai ales datorită bânzei pecorino, o vizită în micul oraș e edificatoare pentru ceea ce, în urmă cu mai bine cinci secole și jumătate, se considera a fi un model de urbanism și frumusețe.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)
— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
---
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@webmaster: Sunt atașate mai multe fotografii răsturnate, poate că pot fi aranjate.
@mishu:
Multumesc Mishulica.
Cu pozele am o vina, trebuia sa le rotesc dar... am uitat! Poate ma ajuta un web ca de obicei sunt tare draguti ????
Acum, privind Palmanova, am ales-o ca un articol mai de inceput pentru ca este chiar in calea celor ce merg in Italia si se poate face o oprire si vizita, la ore matinale cred ca sunt deschise si muzeele (as vrea eu sa vad articole pe aici, noi le-am gasit in pauza extra prelungita de pranz).
De continuat la scris, anul asta o iau mai haotic, voi scrie intai despre cazarile care mi-au placut si locurile de vizitat accesibile.
O seara frumoasa!
@elviramvio: Chiar am asteptat cu mare nerabdare intoarcerea ta tocmai pentru ca stiam de prgatirile tale si la cat de meticuloasa esti o sa avem parte de ceva minunat. Ordinea cred ca nu are importanta pentru noi cititorii, ci conteaza mai mult ceea ce ai trait in acest concediu minunat, si putem sa luam aceasta serie ca pe un puzzle, cand o sa spui ca ai terminat cine vrea sa aseze destinatiile cronologic o poate face.
Felicitari inca o data, o seara frumoasa.
@Carmen Ion:
Cu placere Carmen. Este usor de ajuns la el.
Este recunoscut ca primul oras cu arhitectura militara perfecta, modele asemanatoare, din ce am citit, s-au ridicat apoi in mai multe parti ale Europei, chiar si in Cipru. Acum, despre unele dintre ele stiam, despre Palmanova chiar am aflat dupa ce m-a surprins semnul de stea pe google maps- da zoom si vezi - si apoi am cautat materiale. De acolo nu am luat nimic, nici un pliant macar despre oras, nu era deschisa decat biserica, din pacate. De aceea am zis mai sus ca m-as bucura daca cineva reuseste sa vada un muzeu macar si sa scrie aici, sa vad ce-am pierdut.
Materialele pe care le-am gasit cu ceva efort pe net, sunt pline de termeni ai arhitecturii militare venetiene, explica modul de constructie, cu adevarat ceva unic ce pare a nu se fi mai repetat. Se zice ca nu a fost cucerit, doar vandut sau lasat de buna voie cotropitorilor, nu stiu.
Vacante placute!
@elviramvio: Prima ”etnobotanică” citită pe nerăsuflate!
Foarte interesantă amprenta la sol a orașului. Cred că și pentru Brăila s-au inspirat tot de la o pânză de păianjen.
Păcat că multe poze sunt culcate! Dar nu-i bai, puțină gimnastică a gâtului nu strică!
@elviramvio: Interesantă cetatea Palmanova, o astfel de cetate poligonală, dar cu unsprezece laturi şi unsprezece bastioane, construită tot de veneţieni, am văzut anul trecut în Cipru, mai precis, este vorba de cetatea Nicosia. Şi pe mine m-a fascinat forma, foarte buni ingineri veneţienii din Evul Mediu, trebuie să recunoaştem! Şi aceea a fost ridicată aproximativ în aceeaşi perioadă.
Foarte frumos articolul, felicitări!
@Zoazore:
Asa este la consumatorii de etnobotanice! Pentru tine le-am pus culcate, vroiam sa te prind facand miscare ????.
@irinad:
Tu n-ai ce face de-mi citesti articolele la ora asta?!! Stii tu ce vreau sa spun!
Da, am zis cred intr-un ecou mai sus si de Cipru, citisem pe undeva despre ea cand cautam informatii despre Palmanova, inainte de concediu. Sper ca in ceva timp sa reabiliteze toata cetatea italiana, se pare ca are multe secrete, unele realizate chiar de oamenii lui Napoleon si sa o putem vizita si prin exterior, acolo sunt cele mai interesante realizari de arhitectura militara.
Si PA, somn ușor!!!
Felicitări pentru viteza cu care scrii!!!
Interesant loc ai avut norocul să vezi, Elvira!
În ceea ce priveşte locul utopic care a vrut să fie Palmanova, ca o ironie a sorţii, dacă am înţeles eu bine din articolul tău,
”... așa că Republica Venețiană a ajuns să grațieze în 1622 mulți criminali și să le ofere confortul de a locui aici!
... a fost populat cu oameni care numai calităţi utopice nu aveau?!?
Şi apoi:
”... canalul cu apă ce înconjoară Piața Mare este un simbol magic, cum altfel la italieni, apa fiind purificatoare pentru locuitorii - criminalii grațiați și împroprietăriți- obligați să ucidă pentru a-și apăra pământurile.
... aceştia au fost primii apărători ai cetăţii Palmanova?!?
Iartă-mă, te rog, dar vreau să ştiu dacă am înţeles bine, sau nu.
Am votat cu plăcere şi bucurie, chiar şi pozele care m-au făcut să întorc capul spre umărul stâng.
Aştept scrierile următoare.
@doinafil:
Multumesc pentru vot si ecou.
Da, si eu am citit de mai multe ori chestia cu gratierea criminalilor si improprietarirea lor cu loturi egale de pamant. Cetatea avea nevoie de meseriasi si negustori pe langa militari. Fiind totul atat de matematic construit, practic casele si acareturile nu aveau secrete sau altfel spus, locuri unde sa-ti ascunzi cate ceva de care sa nu stie autoritatile, asa ca civilii au refuzat sa locuiasca si sa munceasca in Palmanova desi armata nu avea probleme cu apararea populatiei. Se zice ca la Palmanova, cam 200 de ani, pana la modificarile francezilor, viata era aproape la comun asemeni unui kibut, desigur doar pentru muritorii de rand. Partea mai interesanta este ca acei civili care au refuzat mutarea in noua cetate, si-au putut permite asta fara sa pateasca nimic si asta ma intriga pentru acele vremuri.
O surpriza frumoasa, in special din toate punctele de vedere!
Am recunoscut de la "distanta" o cetate/oras tip Vauban: ziduri de caramida usor inclinate (pentru a ricosa proiectilele si pentru a nu avea unghiuri moarte) dispuse concentric, santuri cu sau fara apa, avanposturi. Sistemul de stea cu bastioane in varfuri ofera unghi larg de vedere/tragere, fara unghiuri moarte, toate acestea in ideea unei aparari succesive, pe mai multe aliniamente. Asa cum ai amintit, cetatea Alba Carolina este la noi un exemplu perfect. Poarta Aquilleia de la Palmanova seamana izbitor cu Poarta III imperiala de la Alba Carolina. Principala deosebire pe care o gasesc intre cele cetati este ca la Palmanova par a fi in cetate case de locuit, pe cand la Alba Carolina sunt foarte multe institutii (universitate, muzee, catedrale) iar locuirea, in prezent, cred ca este numai in afara zidurilor, adica in orasul Alba Iulia care inconjoara cetatea.
Despre arhitectul militar VAUBAN al acestui sistem aflam din Wikipedia: "Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (n. 15 mai 1633 – d. 30 martie 1707), numit şi Vauban, a fost un mareşal al Franţei şi cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovaţiile aduse în domeniul construcţiei de fortificaţii. Folosind tehnicile care-i poartă numele, au fost fortificate numeroase cetăţi din Europa. Executate din cărămidă, cu ziduri scunde înconjurate de şanţuri, aceste fortificaţii se caracterizează prin folosirea bastioanelor în formă de pană, prin crearea unui întreg dispozitiv de supraveghere care evită punctele moarte. Introdus în Transilvania în secolul al XVIII-lea, sistemul Vauban a fost aplicat la construirea noilor cetăţi de la Alba Iulia (Cetatea Alba Carolina), Timişoara (Cetatea Timişoara — cea mai mare cetate din Imperiul Habsburgic după Budapesta şi Viena), Oradea, Arad şi Făgăraş, toate datând din secolul al XVIII-lea. "
@Lucien:
Mulumesc pentru completari, foarte bune. Despre Vauban am citit si eu cand cautam informatii pentru alte cetati. El s-a nascut mult dupa ce s-a proiectat si construit Palmanova- biserica mare de exemplu a fost inceputa in 1603 - iar multe din cele aplicate la cetatea vizitata de mine, se regasesc in tehnicile introduse de Vauban. (Am scris despre posibila implicare a lui da Vinci dar exista si o idee ca la intocmirea planurilor cetatii a fost consultat si Michelangelo, este un studiu in desfasurare).
Sincer iti spun, cand am descoperit Palmanova pe harta, am citit atat de multe articole ca deja neglijasem alte documentari. Se pare ca cei care au facut planurile, au avut minti geniale. Inca nu s-a scos tot la iveala, se lucreaza si sper, dupa cum am citit, sa devina un punct de atractie important. Privita de sus este perfecta pentru acele vremuri, daca incerci sa afli cateva din secretele constructiilor, parca nu-ti vine sa crezi ca ei au fost inaintea noastra cu atat de mult timp.
Spuneai de locuinte in interiorul zidurilor. Acolo asa a fost conceputa cetatea, chiar si animalele aveau locuri de pascut ferite de privirile celor din afara. La margine sunt si ceva mici bloculete, nu inalte insa. Am fotografiat si o poarta deschisa, in interiorul curtii sunt mai multe locuinte. E mult de povestit, poate peste 2 - 3 ani locul v-a avea mult mai multe de oferit turistilor interesati.
Vacante frumoase!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2017 Catedrala Dogilor, Palmanova — scris în 07.06.17 de elviramvio din JUD. ILFOV - RECOMANDĂ
- May.2012 Udine - la rascruce de drumuri — scris în 18.05.12 de amero din BUCURESTI - RECOMANDĂ